Întrebări

Acest compartiment este destinat explicării modului de aplicare a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a procedurii în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această pagină nu are menirea de a acorda consultații pe cazuri concrete. Pentru consultații pe cazuri concrete, urmează să vă adresați la un avocat la alegerea D-voastră.

 

Nume/Prenume:
Mesaj:

 

 

06.08.2010

Întrebare: Bună ziua, doresc să știu dacă soțul meu își poate schimba procuratorul (reprezentantul) la CtEDO?
Ce trebuie de făcut? Trebuie o procura făcuta la notar, trimisă lor? Mulțumesc anticipat. Birica Oana

Răspuns: Reclamantul are dreptul să-și schimbe reprezentantul în fața Curții în orice moment al procedurii. Pentru aceasta, este necesar să fie îndeplinită o procură, formularul căreia este disponibil la linkul http://lhr.md/2/33.html. Reclamantul va expedia în adresa grefierului Curții o scrisoare, însoțită de noua procură, informând Curtea despre schimbarea reprezentantului.


05.08.2010

Întrebare: Unde pot găsi precedentul Holy Monasteries contra Greciei? Igor Sheremet

Răspuns: Pe pagina web a CtEDO, la următorul link: http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/portal.asp?sessionId=57935466&skin=hudoc-en&action=request


31.07.2010

Întrebare: Cu referire la modificările în vederea instituirii recursului intern "efectiv", propuse de către autoritățile naționale în urma adoptării hotărârii-pilot Olaru și alții c. Moldovei, nu credeți că aceasta este o modalitate de tergiversare sau chiar eschivare (în cazul când cetățeanul este deja dezamăgit în justiția noastră) de la executarea hotărârilor judecătorești, prin adresări repetate și umblări interminabile prin instanțele naționale, ca ulterior tot la CEDO să ajungem. Rog să Vă expuneți, pentru a da speranțe că și în Moldova se poate face dreptate. Cu respect, Gheorghe.

Răspuns: Asociația "Juriștii pentru drepturile omului" a elaborat un nou proiect de lege, care poate fi vizualizat la următorul link: http://old.lhr.md/2/19.html, dar care însă nu a fost luat în considerație de către Ministerul Justiției. 


23.06.2010

Întrebare: Spuneți-mi vă rog, a fost instituit un recurs intern efectiv în urma adoptării hotărârii-pilot Olaru și Alții c. Moldovei ? Unde pot găsi mai multe informații pe această temă? Tihon Vitalie

Răspuns: Ministerul Justiției a elaborat un proiect de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care are drept scop instituirea unui recurs intern efectiv pentru remedierea încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor și în procesul de executare a hotărârilor judecătorești. În plus, Ministerul a mai elaborat un proiect de Lege privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor și în procesul de executare a hotărârilor judecătorești. Ambele proiecte de lege pot fi accesate pe pagina web a Ministerului, la următorul link: http://justice.gov.md/ro/acte-coordonare/.

Asociația "Juriștii pentru drepturile omului" a fost invitată să prezzinte un aviz asupra proiectului de Lege privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil. În urma analizării textului legii, asociația a elaborat un nou proiect de lege, care poate fi vizualizat la următorul link: http://old.lhr.md/2/19.html


24.11.2009

Întrebare: Stimați domni, în vederea executării hotărârii-pilot (Olaru și alții c. Moldovei) ce urmează să întreprindă autoritățile naționale în privința acelor hotărâri neexecutate, care nici nu s-au adresat la CtEDO?

Răspuns: În hotărârea Olaru și alții c. Moldovei (hotărâre din 28 iulie 2009), Curtea a diferențiat categoria de cereri care au fost depuse la Curte până la adoptarea hotărârii și categoria de cereri care se referă la neexecutarea și/sau executarea întârziată a hotărârilor judecătorești privind acordarea spațiului locativ de stat. În ceea ce privește cea de-a doua categorie de cereri, Curtea va suspenda examinarea tuturor cererilor noi pe care le va primi după pronunțarea acestei hotărâri, în care reclamanții se vor plânge exclusiv de neexecutarea și/sau executarea întârziată a hotărârilor judecătorești privind acordarea spațiului locativ de stat, acestora putând să li ce ceară, după instituirea recursului intern, prezentarea pretențiilor sale autorităților naționale (para. 59-60).

Referitor la prima categorie de cereri, Curtea a considerat că ar fi nedrept ca reclamanților să li se ceară adresarea către autoritățile naționale, în situația în care ei deja au depus cereri la Curte. Astfel, examinarea cererilor similare depuse la Curte până la pronunțarea acestei hotărâri aa fi suspendată, pe un termen de 1 an de la data când hotărârea va deveni definitivă, Guvernul urmând să acorde acestor reclamanți, în această perioadă, o redresare adecvată și suficientă (para. 61). 

Prin urmare, în termen de 1 an de la data când hotărârea Olaru și alții c. Moldovei va deveni definitivă, autoritățile naționale trebuie să eleboreze un recurs intern care să permită executarea hotărârilor judecătorești privind acordarea spațiului locativ de stat. După ce acest recurs intern va fi instituit, reclamanții din cea de-a doua categorie de cereri se vor adresa autorităților naționale în vederea executării hotărârilor. Dacă un astfel de recurs intern nu va fi funcțional, Curtea a decis că va purcede la examinarea tuturor cererilor care îi vor fi prezentate.


09.04.2009

Întrebare: Stimați domni, unde pot căuta și găsi decizia CtEDO, care condamna Moldova (sau România - nu sunt precis) de adoptare a deciziilor diferite (controversate) în cazuri similare? Vlad Neguta

Răspuns: Este vorba despre hotărârea Beian v. România (6 decembrie 2007), pe care o puteți găsi în varianta electronică la următoarele link-uri: http://old.lhr.md/hot/ (indicați "Beian" la rubrica "reclamantul") (în limba română) și http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/portal.asp?sessionSimilar=21952401&skin=hudoc-en&action=similar&portal=hbkm&Item=1&similar=frenchjudgement (în limba franceză).


13.03.2009

Întrebare: Unde pot găsi textul integral al Convenției? Danu Andrei

Răspuns: La următoarele linkuri: http://lhr.md/2/4.html sau http://www.echr.coe.int/ECHR/EN/Header/Basic+Texts/Basic+Texts/The+European+Convention+on+Human+Rights+and+its+Protocols/.


06.03.2009

Întrebare: Cum pot intra în posesia rezultatului cererii nr. 41688/07? Tănase-Marinescu Petre

Răspuns: Stimate domn, noi nu suntem Curtea Europeană a Drepturilor Omului și nu putem să Vă informăm despre etapa de examinare a cererii Dvs. la CtEDO. Orice informație de această natură Dvs. o puteți primi de la grefa Curții care informează reclamantul sau reprezentantul reclamantului despre evoluția cauzei și duce corespondența cu părțile.  


04.03.2009

Întrebare: Pe site ați avut un set de volume cu hotărârile Curții Europene, de unde aș putea face rost de aceste hotărâri în varianta electronică? Ruslan

Răspuns: La următorul link: http://lhr.md/2/62.html sunt plasate volumele de hotărâri și decizii ale CtEDO împotriva Moldovei, traduse in română. Suplimentar, puteți să accesați hotărârile separat, în variantă electronică, la următorul link: http://old.lhr.md/hot/, indicând unul din criteriile după care doriți să căutați hotărârea.


24.02.2009

Întrebare: Cum se aleg judecătorii la CtEDO? Nadea

Răspuns: Vedeți următorul link: http://old.lhr.md/2/23.html.


24.02.2009

Întrebare: Prezentați-mi vă rog lista neagră a persoanelor din cadrul judecătorilor și procurorilor ce se fac vinovați pe cazurile pierdute de Moldova la CtEDO pe anul 2006. Vasile

Răspuns: Listele persoanelor responsabile de condamnarea RM la CtEDO pot fi accesate la următorul link: http://old.lhr.md/2/94.html.


18.02.2009

Întrebare: Vă rog să-mi spuneți dacă Curtea acceptă cereri privind violarea art. 6 (1) al Convenției, și anume termenul rezonabil, dacă nu există încă o decizie irevocabilă? Și dacă da, care sunt precedentele. Dosarul este examinat deja mai mult de 1 an la Curtea Supremă de Justiție și mereu este sau amânat, sau nu se prezintă intimatul. Iar pârâții nu pot activa, deoarece li s-a suspendat acest drept fără careva violări din partea acestora. Vă mulțumesc anticipat. Irina

Răspuns: Chestiunea "termenului rezonabil" nu ține de echitatea procedurilor și pentru a Vă plânge de nerespectarea termenului rezonabil nu este nevoie de o "decizie internă definitivă". În hotărârea Cravcenco c. Moldovei (15 ianuarie 2008), Curtea a constatat violarea art. 6 (1) al Convenției pe motiv de durată exagerată a procedurilor. În această cauză, Curtea a considerat că reclamantul nu a dispus de un recurs efectiv în privința pretenției sale privind durata procedurilor și a constatat violarea art. 13 al Convenției combinat cu art. 6 (1) al Convenției (para. 59-62). Prin urmare, deoarece Curtea a constatat că la nivel național nu există recursuri efective privind nerespectarea termenului rezonabil, nu aveți nevoie de a epuiza căile de recurs interne.


18.02.2009

Întrebare: Pe parcursul a mai multor ani hotărârea judecătorească definitivă nu s-a executat și cererile înaintate instanțelor/autorităților naționale în acest sens, nu au fost soluționate. În astfel de situație este posibilă adresarea direct la CtEDO, fără a mai "deranja" instanțele/autoritățile naționale?

Răspuns: În cazul neexecutării unei hotărâri judecătorești definitive, obligațiile reclamantului se consideră epuizate în momentul prezentării titlului executor la oficiul teritorial al Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare. În câteva cauze (Popov (nr. 1) c. Moldovei, hotărâre din 18 ianuarie 2005; Lupăcescu c. Moldovei, hotărâre din 21 martie 2006), Guvernul a invocat că nu au fost epuizate căile de recurs interne accesibile, susținînd că reclamanții puteau să acționeze în judecată executorul judecătoresc în conformitate cu art. 20 al Constituției și art. 426 al vechiului CPC. Curtea a constatat că, chiar dacă reclamantul ar fi depus recurs împotriva actelor executorului judecătoresc și ar fi obținut o hotărâre care să confirme că neexecutarea a fost ilegală conform dreptului național, o astfel de acțiune nu ar fi obținut nimic nou, singura consecință fiind eliberarea unui alt titlu executoriu care ar permite executorului judecătoresc să continue executarea hotărârii (Popov (nr. 1) c. Moldovei, para. 32; Lupăcescu c. Moldovei, para. 16-17). Curtea a considerat că art. 20 al Constituției, care prevede dreptul general de acces la justiție nu oferă reclamanților un remediu efectiv.   

Totuși, dreptul de „acces la o instanță de judecată” nu impune statului obligația de a executa orice hotărâre cu caracter civil fără a ține cont de circumstanțele speciale ale cauzei (Sanglier v. France, § 39, 27 mai 2003). Curtea a notat că responsabilitatea statului în privința executării unei hotărâri împotriva unei companii private nu se extinde mai departe decât implicarea organelor de stat pentru procedurile de executare (a se vedea Fuklev v. Ukraine, § 67 și §§ 90-91, 7 iunie 2005). Totuși, atunci când autoritățile sunt obligate să acționeze pentru executarea unei hotărâri judecătorești și nu o fac, inacțiunea lor poate angaja responsabilitatea statului în temeiul articolului 6 § 1 al Convenției (obligațiile pozitive ale statului) (Scollo v. Italy, hotărâre din 28 septembrie 1995, § 44).


11.02.2009

Întrebare: Vă rog, cum aș putea găsi cazul Rusu c Moldovei? Elena

Răspuns: La următorul link: http://old.lhr.md/hot/ indicați numele reclamantului (în cazul Dvs. "Rusu") la categoria "Reclamantul".


06.02.2009

Întrebare: Onorată Organizație! Indicați-mi câteva cazuri câștigate la CtEDO contra Moldovei în care a fost constatată violarea art. 6 și a art. 1 al Protocolului nr. 1, anume când este vorba de "proprietar de bună-credință", atunci când un proprietar de bună-credință este deposedat de averea sa. Vă mulțumesc anticipat! Alexei Adam

Răspuns: În hotărârea Dacia SRL c. Moldovei (18 martie 2008), CtEDO a examinat "buna-credință" a cumpărătorului hotelului (a se vedea para. 60-66).


31.01.2009

Întrebare: Cum sunt examinate cazurile de litigiu cu Republica Moldova, în privința depozitelor la Banca de Economii?

Răspuns: În cauza Dolneanu c. Moldovei (hotărâre din 13 noiembrie 2007), Curtea a constatat violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție în urma refuzul instanțelor naționale, fără un temei legal, de a încasa în folosul reclamantului compensații pentru deprecierea depozitelor sale de la Banca de Economii. Deocamdată, aceasta este unica hotărâre a Curții contra Moldovei, în care ea a examinat pretenții legate de depozitele de la Banca de Economii.


14.01.2009

Întrebare: Este posibil să fie respinsă o cerere după 3 ani (!?), pe criterii prealabile de admisibilitate prevăzute de art. 34 si 35 din Convenție, când știu sigur că aceste au fost respectate: 1. epuizarea tuturor căilor de recurs interne (hotărâre definitivă în instanțele naționale); 2. scurgerea unui termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a deciziei interne, precum si celelalte. Sunt surprinsă și de faptul că plicul în care mi se comunică că cererea a fost respinsă, nu are însemnele de identificare ale instituției cele 3 ștampile roșii, așa cum apar ele pe alte 4 plicuri primite de la Curte. Plicul primit are în loc de elementele de mai sus o ștampila neagră cu următorul înscris:

A PRIOR
Belgique- Belgie
P.P-P.B
BP13446

IF UNDELIRERED RETURN TO:
PO BOX 3446
1934 EMC-Brucargo
Belgium
Ce pot sa fac? Tina Rusu

Răspuns: Termenul de examinare a unei cereri la Curte poate constitui între 3 și 6 ani. Inițial, la înregistrare, cererile sunt examinate formal, acestea urmând să fie examinate detaliat de către Comitetele de 3 judecători sau de Cameră. Prin urmare, termenul de 3 ani la care Vă referiți pare a fi rațional. În plus, în cazul în care cererea Dvs. este îndreptată împotriva României, este posibil ca tergiversarea să datoreze și numărului foarte mare de cereri îndreptate împotriva României. În ceea ce privește înscrisul de pe ștampilă, acesta posibil aparține companiei ce prestează Curții servicii de poștă. Totuși, dacă aveți dubii în privința autenticității documentului primit, Vă sugerăm să solicitați Curții o confirmare a acestuia. 


29.12.2008

Întrebare: Răspundeți vă rog dacă reprezentați cetățenii în fața CtEDO gratuit sau în bază de onorariu. Ion Palii

Răspuns: Consultațiile acordate de membrii organizației sunt gratuite. În cazul reprezentării în fața Curții, costul asistenței juridice diferă în dependență de complexitatea cazului (de exemplu, în cazul litigiilor economice tariful va fi mai mare decât în cauze ce țin de neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive). Reprezentarea poate fi și gratuită dacă persoana care dorește să depună o cerere la CtEDO nu dispune de resurse financiare.


10.11.2008        

Întrebare: Vă rog să-mi spuneți: Curtea a cerut informație de la Guvern pe marginea cazului Pădureț, cum pot afla ce răspuns a emis Guvernul pe marginea cazului. Pădureț Aureliu

Răspuns: Curtea expediază o copie a observațiilor Guvernului pârât în adresa reclamantului, care are la dispoziție un anumit termen indicat de Curte pentru a prezenta observațiile sale.


31.10.2008

Întrebare: Pot fi considerat victimă CEDO în cazul casării în anul 2003 prin recurs în anulare a unei hotărâri judecătorești irevocabile favorabile mie cu trimiterea cauzei la rejudecare, iar după rejudecarea cazului in 2008 am o hotărâre judecătoreasca irevocabila în defavoarea mea. Nu am omis termenul de 6 luni de adresare Curții Europene. Mulțumesc. Ciobanu Ion

Răspuns: Dvs. nu vă puteți plânge la Curte de casarea în 2003 prin recurs în anulare a hotărârii favorabile Dvs., pe motiv de omitere a termenului de 6 luni de adresare la Curte. In ceea ce priveste această pretenție, termenul de 6 luni a început să curgă din momentul când ați aflat sau trebuia să aflați despre casarea hotărârii. Eventual, ați putea să invocați în fața Curții inechitatea procedurilor care s-au finalizat în 2008. 


12.10.2008

Întrebare: Vă rog să-mi lămuriți care sunt condițiile de examinare de urgență a dosarelor la CtEDO. Aceste condiții sunt descrise undeva sau sunt luate din practica judiciară? Vă mulțumesc anticipat. Turuta Eugeniu

Răspuns: Articolul 40 al Regulamentului Curții (comunicarea unei cereri în regim de urgență)  prevede următoarele: „În caz de urgență, sub rezerva posibilității adoptării altor măsuri de ordin procedural, Grefierul poate, cu autorizarea Președintelui Camerei și prin orice mijloc disponibil, să informeze o Parte contractantă interesată despre introducerea unei cereri și obiectul sumar al acesteia”. 

Articolul 41 al Regulamentului Curții (ordinea examinării cauzelor) prevede următoarele: „Cauzele sunt examinate în ordinea în care sunt pregătite în vederea soluționării. Camera sau Președintele ei poate, totuși, să decidă examinarea unei cereri cu prioritate”.


10.09.2008

Întrebare: Spuneți-mi vă rog unde pot afla toate cererile depuse la CtEDO și care au fost examinate, care sunt pe rol si care sunt respinse. Merci. Igor

Răspuns: Pe pagina web a Curții Europene a Drepturilor Omului (http://www.echr.coe.int/echr) puteți să găsiți cauzele pe marginea cărora au fost adoptate hotărâri sau decizii. Pentru aceasta, alegeți HUDOC - sistemul de căutare a hotărârilor și deciziilor Curții - (http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-en), unde exista mai multe criterii de căutare (denumirea cauzei, statul pârât, numărul cererii etc.). Pe site nu veți găsi cererile depuse sau care sunt pe rolul Curții. Totuși, pe HUDOC este disponibilă lista cauzelor comunicate Guvernelor pârâte.


01.09.2008 

Întrebare: Am fost amendat ilegal de către Union Fenosa pentru sustragere de energie electrică, am contestat în judecată procesul verbal, dar instanța a susținut poziția UF. As vrea să vă întreb dacă intra în competenta Curții pe art. 6 al. 1 CEDO asemenea categorii de dosare, daca da - la care categorie se atribuie ele - la acuzație în materie penală sau la drepturi și obligații cu caracter civil. Vă mulțumesc mult. Sorin Hanganu

Răspuns: După cum rezultă din mesajul Dvs., Union Fenosa v-a aplicat penalități în legătură cu consumul fraudulos de energie electrică, adică nu ați fost sancționat pentru comiterea unei contravenții administrative, dar ați fost obligat să achitați o anumită sumă de bani în urma recalculării de către Union Fenosa a energiei electrice consumate. Prin urmare, cauza Dvs. nu se încadrează în categoria „acuzație în materie penală”. Considerăm că puteți să vă plângeți la CtEDO de încălcarea „drepturilor și obligațiilor cu caracter civil”. În cauza Gusovschi c. Moldovei (hotărâre din 13.11.2007), CtEDO s-a expus asupra pretenției reclamanților privind procedurile judiciare referitoare la reconectarea casei reclamanților la conducta de gaz.


19.08.2008

Întrebare: Aș dori să vă întreb când Guvernului Republicii Moldova i se comunică cererea reclamantului pentru a depune observații privind admisibilitatea și fondul cauzei - după declararea cererii admisibile de către comitetul de 3 judecători sau până la examinarea de către comitet a chestiunii privind admisibilitatea cererii? Cam în ce termen aproximativ are loc aceasta după depunerea cererii? Vă mulțumesc anticipat. Olesea Crăciun

Răspuns: După ce cererea reclamantului a fost înregistrată de grefa Curții, Președintele Secțiunii căreia i-a fost atribuită cererea desemnează un judecător raportor. Judecătorul raportor decide dacă cererea urmează a fi examinată de către Comitetul de 3 judecători sau de către Cameră.

În cazul în care cererea se examinează de către Comitet, există 2 posibilități: fie Comitetul, în unanimitate, respinge cererea (o declară inadmisibilă sau o radiază de pe rol) fie, în cazul în care Comitetul nu ajunge la decizia unanimă de respingere a cererii, aceasta este transmisă Camerei.

Atunci când cauza este examinată de către Cameră, dacă la prima examinare nu se decide respingerea cererii (declararea cererii ca inadmisibilă sau radierea ei de pe rol), Camera comunică cererea către statul pârât și îl invită să îi prezinte în scris observațiile sale asupra cererii. Camera nu va declara o cerere admisibilă înainte de a invita Guvernul pârât să-și prezinte comentariile. Pentru mai multe detalii privind examinarea admisibilității unei cereri la CtEDO, accesați următorul link: http://old.lhr.md/2/43.html.

O mare parte din cererile depuse la CtEDO (circa 95%) sunt respinse de către CtEDO fără a ajunge să fie comunicate statelor pârâte. Cererile contra Moldovei care nu sunt respinse la prima examinare ca vădit nefondate, de regulă, sunt comunicate Guvernului Moldovei peste circa 3 ani de la depunerea lor.


18.08.2008

Întrebare: Aș dori să aflu care documente și probe trebuie prezentate de avocat/reprezentant pentru obținerea onorariului juridic la CtEDO și cum trebuie ele perfectate corect. Care este costul unei ore de muncă a unui avocat pentru procedura la CtEDO. Vă mulțumesc. Ana Lungu

Răspuns: Atunci când statuează asupra sumelor acordate cu titlu de costuri și cheltuieli, CtEDO examinează dacă costurile și cheltuielile au fost necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime (a se vedea Amihalachioaie c. Moldovei, hotărâre din 20.04.2004, para. 45-47). În această privință, CtEDO poate să se bazeze pe elemente precum numărul de ore lucrate de avocat și tariful perceput de acesta pentru o oră de lucru. Prin urmare, atunci când invocă pretențiile cu privire la satisfacția echitabilă, avocatul / reprezentantul reclamantului trebuie să prezinte Curții toate documentele care ar demonstra faptul participării sale în calitate de reprezentant, numărul de ore lucrate și tariful perceput pentru fiecare oră de lucru (de exemplu, contractul de reprezentare în fața Curții, darea de seamă privind serviciile prestate etc.). Dacă reclamantul nu prezentă nicio justificare în sprijinul pretențiilor sale, de regulă, CtEDO decide să nu aloce reclamantului nicio sumă cu acest titlu. În privința mărimii onorariului avocatului, această chestiune este la discreția avocatului. Totodată, vă recomandăm să consultați ratele asistenței judiciare aplicabile la CtEDO.


16.08.2008

Întrebare: Am adresat o plângere Curții în aprilie 2006, am primit confirmarea de la Curte; cum pot afla în ce stadiu se află acum? Rusu Titina

Răspuns: Orice informație despre etapa de examinare a cererii Dvs. la CtEDO o puteți primi de la grefa Curții care informează reclamantul sau reprezentantul reclamantului despre evoluția cauzei și duce corespondența cu părțile. 


14.08.2008

Întrebare: As vrea să vă întreb mai detaliat despre practica aplicării art. 41 CEDO, cum se calculează venitul ratat, alte prejudicii de exemplu în cazul neexecutării unei hotărâri judecătorești. Mihai Tulbure

Răspuns: Reclamanții pot să solicite sume de bani cu titlu de prejudiciu material suferit ca rezultat al neexecutării de către autorități, într-un termen rezonabil, a unei hotărâri judecătorești executorii în favoarea lor, dacă acest lucru constituie o violare a Convenției. Modul în care CtEDO calculează prejudiciul material cauzat prin imposibilitatea de a folosi casa reclamantului a fost expus în hotărârea Prodan c. Moldovei, para. 64-75. Modul de calculare de către CtEDO a prejudiciului cauzat prin neexecutarea unei hotărâri privind plata de către autoritățile publice a unei sume de bani a fost expus în cauza Ceachir c. Moldovei (hotărâre din 15.01.2008, para. 50-55). În cauza Ceachir c. Moldovei, la calcularea dobânzii de întârziere, CtEDO s-a bazat pe prevederile art. 619 Cod civil.


13.08.2008

Întrebare: În cazul care reclamantul nu indică în cerere sumele revendicate (pagubele morale, materiale), CtEDO are competența de a aprecia la discreția sa aceste sume, în rezultatul analizării faptelor și încălcărilor expuse în cerere?

Răspuns: De regulă, în cererea inițială, CtEDO nu cere indicarea sumelor pretinse cu titlu de satisfacție echitabilă. După ce Guvernul pârât prezintă observațiile sale cu privire la admisibilitatea și fondul cauzei, acestea sunt expediate reclamantului, care este invitat să prezinte observațiile sale, în care trebuie să se expună și asupra pretențiilor cu privire la satisfacția echitabilă. Dacă reclamantul nu face acest lucru, se consideră că el nu dorește recuperarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată și CtEDO nu examinează din oficiu acest aspect. CtEDO nu examinează pretențiile cu privire la satisfația echitabilă nici dacă acestea au fost prezentate cu depășirea termenului limită stabilit pentru prezentarea observațiilor (a se vedea Cooperativa Agricolă Slobozia-Hănesei c. Moldovei, hotărâre din 03.04.2007, para. 31).


07.08.2008 

Întrebare: Pot intra în competența CtEDO cazurile de neexecutare a unei hotărâri judecătorești pronunțate împotriva unei persoane juridice private, pe motiv că Oficiul de executare nu a întreprins toate acțiunile, iar firma debitoare a devenit "fantomă" și nu mai dispune de bunuri sau alte proprietăți? Dumitru

Răspuns: În 3 cauze moldovenești – Istrate c. Moldovei (hotărâre din 13 iunie 2006), Mazepa c. Moldovei (hotărâre din 10 mai 2007) și Grivneac c. Moldovei (hotărâre din 9 octombrie 2007) - Curtea a constatat violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO pentru neonorarea obligației pozitive a Guvernului de a contribui la executarea unor hotărâri judecătorești pronunțate în favoarea reclamanților privind plata unor sume de bani de către persoane private. Curtea a considerat că autoritățile nu au întreprins toate măsurile rezonabile pentru a asigura executarea hotărârilor pronunțate în favoarea reclamanților. Prin neluarea măsurilor necesare pentru executarea acestor hotărâri, autoritățile Republicii Moldova au împiedicat reclamanții să se folosească de rezultatul benefic al litigiilor lor. Totuși, potrivit practicii Curții, "nerecuperarea unei datorii, din cauză că debitorul nu posedă bunuri, nu poate fi imputată statului pârât, decât și în măsura în care această omisiune este imputabilă autorităților naționale" (a se vedea Mazepa c. Moldovei, hotărâre din 10 mai 2007, para. 37). Astfel, în cauza Dvs., puteți să pretindeți violarea Convenției dacă veți demonstra că imposibilitatea de executare se datorează lipsei de acțiuni din partea autorităților statului.


21.07.2008

Întrebare: Ce documente se anexează la o cerere către CtEDO ? Se anexează cererile de chemare în judecată, întâmpinările pârâtei, sentințele instanțelor? La pct. II – 14 expunerea faptelor - se descriu, pe scurt, petițele acțiunilor si motivările instanțelor? Sau expunerea faptelor ține până la chemarea în judecată, iar petițele și motivarea instanței se prezintă separat, în secțiunea IV - 16? Ion Razvan

Răspuns: La cererea adresată Curtii reclamantul poate să anexeze orice documente pe care le consideră importante pentru cauza sa. Acestea pot fi atât cereri de chemare în judecată, cât și referințe, procese-verbale ale ședințelor de judecată, decizii ale diferitor organe de stat, hotărâri judecătorești etc. La punctul 14 al cererii la CtEDO, reclamantul trebuie să indice în ordine cronologică faptele de care se plânge. La acest punct puteți să indicați concis motivarea instanțelor de judecată. La punctul 16 din cerere se indică doar care este decizia internă definitivă (de ex. decizia Curții Supreme de Justiție din 19.05.2008). Această informație este importantă prin prisma condițiilor de admisibilitate, și anume a termenului de 6 luni și a epuizării căilor de recurs interne. Totodată, vă recomandăm să consultați Nota explicativă a Curții destinată persoanelor care completează un formular de cerere prezentată conform art. 34 CEDO.


15.07.2008

Întrebare: Reclamantul poate să se reprezinte singur în fața CtEDO sau este obligatoriu de a avea un reprezentant în baza procurii? Gheorghe

Răspuns: Convenția nu obligă reclamanții de a se adresa Curții prin intermediul reprezentanților, această chestiune fiind la discreția lor. Chiar și persoanele declarate incapabile sau cu capacitatea de exercițiu limitată în dreptul intern pot sesiza Curtea fără a fi reprezentate de către un tutore sau curator. Informația detaliată cu privire la calitatea reclamantului este accesibilă la următorul link: http://old.lhr.md/2/69.html. Totuși, după comunicarea cererii către Guvernul pârât, reclamantul nereprezentat este invitat de Curte să-și ia un reprezentant.


11.07.2008

Întrebare: Aș vrea să enumerați cauzele moldovenești la CtEDO legate de neexecutarea hotărârilor judecătorești. Mulțumesc anticipat. Iulian

Răspuns: Până la această dată, Curtea a condamnat Moldova pentru neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătorești în 42 de cauze. Enumerarea, precum și analiza detaliată a acestora o puteți găsi la următorul link: http://old.lhr.md/news/99.html.


26.06.2008

Întrebare: Cererea care se expediază împreună cu actele anexate la dosar trebuie să fie traduse în engleză sau franceză sau se trimit în limba română? Ksenia

Răspuns: Limbile oficiale ale Curții sunt franceza și engleza. Regulile cu privire la utilizarea limbilor la Curte sunt stabilite în art. 34 al Regulamentului Curții. Astfel, cererile pot fi formulate într-una din limbile oficiale ale statelor părți la Convenție. Totuși, după comunicarea cererii către Guvernul pârât, trebuie folosită una din limbile oficiale ale Curții.


22.06.2008

Întrebare: Pot trimite petiție la CEDO pentru o cauză de încălcare a drepturilor omului pentru șotul meu decedat, în calitatea mea de șotie? Cererea se face în numele meu personal? Manda Camelia

Răspuns: În cazul în care doriți să vă plângeți de decesul soțului dumneavoastră sau de maltratarea lui care a dus la deces, nu este exlus că a-ți putea formula o pretenție în numele soțului defunct, chiar dacă acesta a decedat. Totuși, în cazul în care doriți să vă plângeți de încălcarea altor drepturi garantate prin Convenție care nu au o legătură directă cu decesul, pretențiile par a putea fi făcute doar în nume propriu și doar dacă puteți demonstra că sunteți "victimă" a încălcării drepturilor soțului Dvs. Noțiunea de "victimă" presupune că reclamantul trebuie să demonstreze că este afectat personal prin încălcarea invocată. Existența prejudiciului nu este obligatorie în acest sens. Este "victimă" reclamantul care se pretinde direct afectat prin acțiunea sau inacțiunea litigioasă (Cornwell c. Regatului Unit, decizie din 11.05.1999). Totuși, Curtea a dezvoltat noțiunea de „victimă indirectă”, definită ca o persoană ce poate demonstra că există o legătură particulară între ea și victima directă și că violarea Convenției în raport cu victima directă i-a cauzat un prejudiciu sau că ea are un interes personal de a cere încetarea încălcării (ex. suferințele cauzate mamei prin dispariția fiului și soțului cu câțiva ani în urmă, în timpul unor acțiuni militare, în cauza Imakayeva c. Rusiei, hotărâre din 09.11.2006). Chestiunea cu privire la dreptul soției de a pretinde în nume propriu inechitatea procedurilor penale prin care soțul ei, care a decedat în cursul proceudrilor penale naționale, a fost condamnat penal a fost examinată în cauza Grădinar c. Moldovei (hotărâre din 08.04.2008, para. 90-104). 


13.06.2008 

Întrebare: Vă rog să mă informați dacă pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești avem dreptul de a cere despăgubiri materiale pentru neexecutarea la timp a deciziei judecătorești. Popescu Andrian

Răspuns: Prezumăm că întrebarea Dumneavoastra vizează dreptul de a cere aceste compensații de la CtEDO. Reclamanții pot să solicite sume de bani cu titlu de prejudiciu material suferit ca rezultat al neexecutării de către autorități, într-un termen rezonabil, a unei hotărâri judecătorești executorii în favoarea lor, dacă acest lucru constituie o violare a Convenției. Dacă hotărârea a fost executată într-un termen de până la 12 luni (dacă este vorba de plata unor sume de bani de către autoritățile publice), de regulă, CtEDO consideră că ea a fost executată în termen rezonabil și nu constată o violare a Convenției (a se vedea decizia Osoian c. Moldovei). Modul în care CtEDO calculează prejudiciul material cauzat prin imposibilitatea de a folosi casa reclamantului a fost expus în hotărârea Prodan c. Moldovei, para. 64-75. Modul de calculare de către CtEDO a prejudiciului cauzat prin neexecutarea unei hotărâri privind plata de către autoritățile publice a unei sume de bani a fost expus în cauza Ceachir c. Moldovei (hotărâre din 15.01.2008, para. 50-55).


20.05.2008

Întrebare: Care sunt subiectele cu drept de sesizare? Alexia

Răspuns: A se vedea calitatea reclamantului.


11.05.2008

Întrebare: Spune-ți vă rog unde aș putea găsi hotărâri CtEDO privind încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7 - dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, în special redeschiderea procesului penal. Mulțumesc anticipat. Ion

Răspuns: Pe pagina web a CtEDO există un sistem de căutare: http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-en. La categoria "article" indicați "P7-4" și apăsați "search". Pe ecran vor apărea toate hotărârile CtEDO în care se face referire la art. 4 al Protocolului nr.7 la CEDO.


30.04.2008

Întrebare: Cum Curtea Europeană interpretează termenul rezonabil la executarea hotărârilor judecătorești, după ce perioadă de neexecutare se poate de adresat la CtEDO, ca să se constate că termenul este rezonabil, ori a fost încălcat acest termen, ca de exemplu Osoian/Moldova. Mulțumesc. Lilian Osoian

Răspuns: De regulă, în cazul neexecutării hotărârii judecătorești privind plata unei sume de bani de către autorități, termenul de neexecutare a unei hotărâri judecătorești executorii trebuie să fie mai mare de 12 luni (a se vedea Lupacescu ș.a. c. Moldovei, hot. 21.03.2006, para. 23). În decizia Osoian c. Moldovei, CtEDO a notat că hotărârea judecătorească în favoarea reclamantului a fost executată în termen de 9 luni și a constatat că această perioadă este "rezonabilă". Aceste termene nu sunt valabile pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești de către "neautorități".   


11.04.2008

Întrebare: Există cazuri la CtEDO în care au fost implicate persoane incapabile (apărate de reprezentanții acestora)? Rusu Victoria

Răspuns: Persoanele considerate incapabile sau cu capacitate de exercițiu limitată în dreptul intern pot să se adreseze la Curte fără a fi reprezentate de către un tutore sau curator. Formalitățile de acest gen instituite de legislațiile naționale sunt irelevante pentru Curte. Pentru Curte contează doar dacă persoana dorește să depună o cerere. A se vedea, printre altele, cauzele Herczegfalvy v. Austria, hotărâre din 24/09/1992, cererea nr. 10533/83; Magalhaes Pereira v. Portugal, hotărâre din 26/02/2002, cererea nr. 44872/98; Hutchison Reid v. United Kingdom, hotărâre din 20/02/2003, cererea nr. 50272/99.


01.04.2008

Întrebare: La 17.03.2008, am rugat să concretizați dacă copiile documentelor expediate la Curte urmează a fi autentificate notarial sau altfel, dar ați dat un răspuns cunoscut pentru toți. Aș vrea să știu cum procedați Dvs., adică sunt aplicate careva ștampile de autentificare pe copiile actelor expediate la CtEDO? Vă mulțumesc. Gheorghe

Răspuns: Organizația noastră se conduce de regulile stabilite de Curte. Astfel, anexele la care facem referire în cererile prezentate potrivit art. 34 CEDO le expediem în copii, după cum este stabilit de Regulamentul CtEDO.


28.03.2008

Întrebare: Bun găsit tuturor. Cum de procedat în cazul când petiționarul, după ce i-a fost întocmită cererea, după 5 ani de colaborare cu CEDO, își schimbă reprezentantul intereselor lui, adică declară că procura întocmită o anulează. Practic, cazul este completamente expus, toate interpretările pe parcurs au fost făcute, a rămas numai de așteptat hotărârea CtEDO. Petiționara pe parcursul anilor nu s-a achitat nici pentru lucrul juristului, nici pentru expediere..... S-au supărat "foc" că nu este până în prezent soluționat cazul. Au spus că vor să facă o altă procură, pe un alt avocat. Înțeleg ca sunt aberații de ale petiționarului, dar, totuși, cum juristul își va primi remunerarea pentru lucrul făcut, cum se va proceda la CtEDO, care sunt așteptările. Contract nu este. Merci mult. Elena

Răspuns: Reclamantul poate să-și schimbe reprezentantul la Curte în orice moment, această chestiune fiind la discreția absolută a lui. Nu ține de Curte să verifice dacă reclamantul și-a onorat sau nu obligațiile pecuniare față de reprezentantul său, această chestiune se soluționează între reclamant și reprezentant.  Curtea va lua în calcul acest aspect doar la examinarea cererii reclamantului cu privire la restituirea sumelor suportate cu titlu de costuri și cheltuieli, dar CtEDO va stabili dacă cheltuielile "au fost real și necesar suportate și dacă au fost rezonabile ca cuantum" (Nistas Gmbh c. Moldovei, 12 decembrie 2006, para. 61). Dacă reclamantul nu solicită nici o sumă cu titlu de costuri și cheltuieli, Curtea nu va purcede la examinarea acestei chestiuni. Astfel, situația Dvs. ține mai mult de soluționarea în cadrul unui litigiu la nivel național conform dreptului intern. În orice caz, un avocat trebuie să încheie un contract de reprezentare în fața CtEDO, în caz contrar nu veți putea justifica cheltuielile nici în fața Curții și nici în instanțele naționale, în cazul unui litigiu cu clientul Dvs.


17.03.2008

Întrebare: Bună ziua, aș vrea să știu dacă hotărârile CtEDO pot fi atacate de către stat, în cazul unui dezacord cu hotărârea pronunțată. Elena

Răspuns: Potrivit art. 43 CEDO, în termen de 3 luni de la data adoptării unei hotărâri de către o Cameră a Curții, orice parte poate, în cazuri excepțonale, să ceară retrimiterea cauzei în fața Marii Camere a CtEDO. Cererea de retrimitere se examinează mai întâi de un colegiu de cinci judecători al Marii Camere care acceptă cererea în cazul în care cauza ridică o problemă gravă relativă la interpretarea sau la aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale, sau o altă problemă gravă cu caracter general. Dacă colegiul de cinci judecători acceptă cererea de retrimitere, Marea Cameră examinează cauza și se pronunță asupra ei printr-o hotărâre. Dacă colegiul de cinci judecători respinge cererea de retrimitere, atunci, conform art. 44 CEDO, hotărârea Camerei devine definitivă. 


17.03.2008

Întrebare: Domnilor, Vă rog să concretizați, copiile documentelor expediate la Curte urmează a fi autentificate notarial sau altfel. Dacă nu ar fi autentificate copiile, nu ar apărea dubii în privința autenticității documentului? Gheorghe

Răspuns: Toate documentele care sunt anexate de reclamant la cererea sa trebuie să fie transmise în copii, nu în original și nu trebuie să fie capsate, lipite sau legate (a se vedea Nota explicativă a Curții destinată persoanelor care completează un formular de cerere prezentată conform art. 34 CEDO).


14.03.2008

Întrebare: Am trimis cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe data de 16.02.2008 cu aviz avia, însă până în timpul de față nu am primit avizul de primire a cererii. Coval Victor

Răspuns: Din propria experiență am observat că, de regulă, scrisorile expediate recomandat par avion fără aviz de primire ajung la CtEDO timp de circa 10 zile, iar cele expediate recomandat par avion cu aviz de primire - aproximativ într-o lună. Mai adăugați o lună pentru ca avizul de primire să ajungă în Moldova și, astfel, de obicei, durează circa 2 luni ca să primiți avizul.


13.03.2008

Întrebare: Ce înseamnă obligația statului de a nu împiedica exercitarea dreptului la depunerea cererii la CtEDO? Nastea

Răspuns: Potrivit art. 34 al Convenției, statele se obligă să nu împiedice prin nici o măsură exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului printr-o cerere individuală. Încălcarea acestei obligații a fost constatată de către CtEDO în urma neasigurării întrevederilor confidențiale dintre reclamant și reprezentantul său la Curte (Cebotari c. Moldovei și Oferta Plus SRL c. Moldovei), lipsei accesului la reclamantul internat într-o instituție psihiatrică și la fișa lui medicală (Boicenco c. Moldovei), exercitării de presiuni în urma depunerii cererii la CtEDO (Oferta Plus SRL c. Moldovei), amenințării reprezentantului reclamantului cu urmărire penală în urma sesizării Curții (Colibaba c. Moldovei), neexecutării adecvate a măsurilor interimare indicate de Curte (Mamatkulov și Askarov c. Turciei).


10.03.2008

Întrebare: Stimați Domni, care este procedura de adresare la CtEDO (în câteva cuvinte)? Din informația din http://old.lhr.md/docs/nota.inform.ro.pdf (concret - din pct. 14-17) am înțeles că inițial se depune doar o plângere și doar mai târziu, dacă CtEDO o acceptă, se deschide un dosar provizoriu, iar timp de un an CtEDO solicită formularul cererii-tip și copiile documentelor necesare. Ori ceva n-am reținut? Andrei

Răspuns: Este de dorit să depuneți din start formularul-tip al cererii completat în mod corespunzător și să anexați copiile documentelor la care faceți referire în cerere. În acest caz, grefa Curții deschide un dosar cu număr permanent. Dacă depuneți la CtEDO o plângere în formă liberă, grefa Curții deschide un dosar cu număr provizoriu. Ulterior, grefa expediază o scrisoare prin care solicită în termen de 6 săptămâni depunerea formularului-tip al cererii însoțit de anexe. Dacă cererea este depusă în modul potrivit, numărul provizoriu se substituie cu un număr permanent. Dacă reclamantul nu răspunde timp de 1 an, de regulă, dosarul se distruge. 


10.03.2008

Întrebare: Stimați Domni, am 2 întrebări:

1. Nu se execută o hotărâre de judecată definitivă. Termenul de 6 luni a fost întrerupt de nenumărate plângeri etc. Va accepta CtEDO o cerere împotriva neexecutării, dacă a trecut mai mult de 6 luni?

2. Poate fi solicitat la CtEDO repararea prejudiciului material și moral, inclusiv venitul ratat, dacă acestea nu au fost obiectul acțiunii din judecata națională? Ori trebuie și cu venitul ratat etc. să trec procedura națională: reclamația, chemarea în judecată, decizia definitivă, titlul executoriu, neexecutarea lui etc.? Va mulțumesc. Andrei

Răspuns: 1. Dacă aveți o hotărâre de judecată definitivă care nu se execută de către autorități, puteți să Vă plângeți de neexecutarea hotărârii la Curte în orice moment. Aceasta este situația încălcărilor continue, față de care nu se aplică regula termenului de 6 luni

2. Curtea, de regulă, constată că în privința pretențiilor reclamantului cu privire la satisfacția echitabilă nu există o cerință de epuizare separată a căilor de recurs interne (vezi hotărârea Lupăcescu și alții c. Moldovei, para. 30).


28.02.2008

Întrebare: Cum aș putea să găsesc în jurisprudența CEDO un proces, 911/2007. Nu știu la ce stadiu este sau dacă s-a luat o hotărâre. Am încercat sa caut pe site-ul CEDO dar nu mă descurc. Vă rog, mă puteți ajuta? Mulțumesc. Petrea Constantin

Răspuns: De regulă, o cerere la Curte se examinează timp de 3-7 ani, datorită complexității procedurii CtEDO și numărului mare de cereri pe rolul Curții. Din mesajul Dvs. reiese că cererea a fost înregistrată la Curte în 2007. După cum rezultă din sistemul de căutare de pe pagina web a CtEDO (http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-en), o decizie sau o hotărâre pe marginea cererii Dvs. încă nu a fost adoptată de Curte. Orice informație privind stadiul de examinare a cererii Dvs. o puteți afla la Grefa Curții. 


21.02.2008

Întrebare: Bună ziua stimată organizație. Unde aș putea vedea un model de cerere către CEDO? Cu mare respect, Veaceslav.

Răspuns: la următoarea adresă: http://old.lhr.md/2/33.html


04.02.2008

Întrebare: Onorată Organizație, rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare, aparent această întrebare nu are legătură cu modul de aplicare a Convenției Europene! Eu am fost reprezentantul unui reclamant în fața Curții Europene, însă în rezultatul torturării reclamantului de către colaboratorii administrației penitenciarului, reclamantul a renunțat la cerere, inclusiv de a mai fi reprezentat. Rog să-mi indicați care prevedere legală mi-ar permite să reprezint reclamantul în absența consimțămîntului acestuia. Ori, dacă există posibilitatea interpretării extensive a noțiunii de persoană incapabilă din art. 73 alin. 1 CPC al RM. Alexei Adam

Răspuns: Capacitatea juridică a reclamantului la nivel național nu este relevantă la CtEDO. Persoanele considerate incapabile sau cu capacitate de exercițiu limitată în dreptul intern pot să se adreseze la Curte fără a fi reprezentate de către un tutore sau curator (a se vedea "calitatea reclamantului"). După cum reiese din mesajul Dvs., reclamantul și-a exprimat intenția de a-și retrage cererea de la CtEDO în urma torturării lui de către angajații administrației penitenciarului. Potrivit art. 37 para. 1 (a) al Convenției, CtEDO poate hotărî scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanțele permit să se tragă concluzia că solicitantul nu dorește să o mai mențină.

Dvs. puteți să Vă adresați direct Curții, solicitând continuarea examinării acestei cauze, pe motiv că voința reclamantului nu a fost liber exprimată, cu condiția că Veți putea demonstra că reclamantul a cerut retragerea cererii de la CtEDO în urma aplicării torturii. În plus, aceste acțiuni ale administrației penitenciarului par să fie contrare prevederilor art. 34 al Convenției (dreptul de a sesiza Curtea). CtEDO a constatat violări similare a art. 34 CEDO în cauzele Oferta Plus SRL c. Moldovei și Colibaba c. Moldovei. Pentru consultații mai detaliate, puteți să ne contactați la nr. de telefon 27 41 61.


28.11.2007

Întrebare: Onorată Organizație, am auzit că în caz de cîștig la CtEDO prejudiciile materiale, morale acordate reclamantului nu se impun impozitării. Spuneți vă rog, în care act normativ, articol concret este prevăzut cele descrise mai sus. Vă mulțumesc anticipat! Igor Cușnir

Răspuns: În cazul constatării violării Convenției și a acordării anumitor sume reclamanților pentru compensarea daunelor, în dispozitivul hotărârii CtEDO, pe lângă sumele care urmează a fi plătite reclamanților, este indicat expres că Guvernul pârât va mai achita "orice taxă care poate fi percepută". În plus, potrivit art. 20 z3 Cod Fiscal, compensațiile pagubelor morale constituie surse de venit neimpozabile. În ceea ce privește compensațiile pentru daunele materiale, acestea se constituie din daunele real suportate și venitul ratat. Daunele real suportate nu sunt impozabile, deoarece ele nu sunt venituri, iar venitul ratat, acordat de CtEDO, este calculat cu deducerea tuturor imozitelor pe care reclamantul ar fi trebuit să le achite conform legislației naționale (vezi hotărârea Prodan c. Moldovei, para. 74 in fine).


28.11.2007

Întrebare: Unde pot să găsesc toată jurisprudența CEDO în limba română sau rusă, cu excepța bazei de date a site-ului vostru. Mă bucur că publicați hotărârile CEDO, dar nu pot găsi unele hotărâri. Vă mulțumesc. Valentin

Răspuns: Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldovenești, în limba română, sunt publicate pe pagina web a Ministerului Justiției a Republicii Moldova și le puteți accesa la adresa http://justice.md/md/cedo/. Hotărârile CtEDO în cazele contra României le puteți găsi pe pagina web a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, la link-ul http://www.scj.ro/decizii_strasbourg.asp.

Hotărâri ale CtEDO în limba rusă le puteți accesa la următoarele adrese: http://www.borodin-moka.ru/echr/cases/index.php, http://www.espch.ru/content/category/3/11/25/, http://www.jurpom.ru/rechenia_evrop_suda.html.


14.11.2007

Întrebare: Vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. La CEDO se adresează după examinarea de către CSJ a cererii de recurs sau ultima - cererii de revizuire? 2. Care este procedura de examinare de către Agentul guvernamental a cererilor înaintate la CEDO? Cine înaintează informația (propunerea) Agentului? Multumesc. L.D.

Răspuns: 1. Potrivit art. 35 alin. 1 al Convenției, Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne. De regulă, epuizarea călor de recurs interne are loc după examinarea cauzei de către instanța de recurs. Revizuirea va fi considerată de CtEDO o cale de recurs "utilă" doar în anumite cazuri (când aceasta se declară în temeiurile indicate de art. 449 Cod de procedură civilă).

2. După primirea cererii de către CtEDO, ea este înregistrată de grefa CtEDO. Cererile înregistrate sunt examinate de către CtEDO imediat ce este posibil. Când CtEDO inițiază procedura de examinare a cererii, aceasta este comunicată reprezentantului Guvernului împotriva căruia este îndreptată cererea. CtEDO invită părțile de a se expune pe marginea cererii prin observații scrise (cu privire la admisibilitatea cererii, cu privire la fond, cu privire la satisfacția echitabilă, observații complementare, etc), care sunt prezentate Curții într-un anumit termen. În anumite cazuri, concomitent cu solicitatea observațiilor, CtEDO poate propune părților inițierea unor negocieri în vederea soluționării cauzei pe cale amiabilă. Propunerile de soluționare a cauzelor pe cale amiabilă sunt confidențiale și se expediază Curții într-un plic separat de celelalte observații.


12.11.2007

Întrebare: Câți consultanți (reprezentanți) are Moldova pe moment la CEDO și care sunt numele de familie. Multumesc anticipat.

Răspuns: Reprezentantul Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este Vladimir GROSU.


25.05.2007

Întrebare: Stimati Domni, pe 18 ianuarie 2007 mi-a fost declarata inadmisibila cererea impotriva Norvegiei, Stanciu v. Norway - 23405/05. Doresc consultanta juridica si reprezentare in fata Curtii cu plata din daunele materiale si morale solicitate. Astept raspunsul dvoastra profesional. Cu stima si respect, Stanciu Nicolae

Răspuns: Stimate dle Stanciu, această pagină nu a fost concepută pentru acordarea consultațiilor pe cazuri concrete. Totuși, observăm din mesajul Dvs. că cererea Dvs. a fost deja declarată inadmisibilă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aparent în temeiul art. 28 al Convenției ("declararea cererii ca inadmisibilă de comitet"). Decizia Curții în temeiul art. 28 al Convenției este definitivă și nu poate fi contestată. Dacă doriți consultații suplimentare privind cazul Dvs. puteți să ne contactați la nr. de tel: + 373 22 27 41 61 sau să veniți la oficiul organizației cu toate documentele relevante (adresa: str. Vlaicu Pîrcălab 2, bir. 13, mun. Chișinău, Republica Modova).


15.05.2007

Întrebare: Care este tariful perceput de organizație pentru reprezentarea în fața Curții Europene a Drepturilor Omului? Vasile

Răspuns: Consultațiile acordate de membrii organizației sunt gratuite. În cazul reprezentării în fața Curții costul asistenței juridice diferă în dependență de complexitatea cazului (de exemplu, în cazul litigiilor economice tariful va fi mai mare decât în cauze ce țin de neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive). Reprezentarea poate fi și gratuită dacă persoana care dorește să depună o cerere la CtEDO nu dispune de resurse financiare.


10.03.2007

Întrebare: Va rog foarte mult sa ma ajutati in ce priveste cererea nr.19234/04, Bacila c. Romania, camera a treia, referent juridic S. Mangrau. Va ro