17 09 2009

La 17 septembrie 2009, Curtea European? a Drepturilor Omului (Curtea) a pronun?at hot?rârea Manole ?i al?ii c. Moldovei (cererea nr. 13936/02).

*  *  *

În aceast? cauz?, reclaman?ii, Larisa MANOLE, Corina FUSU, Mircea SURDU, Dinu RUSNAC, Viorica CUCEREANU-BOGATU, Angela ARAMÄ‚-LEAHU, Ludmila VASILACHE, Leonid MELNIC ?i Diana DONICÄ‚, sunt sau au fost jurnali?ti la Compania „Teleradio-Moldova” .

Compania de Stat „Teleradio-Moldova” (TVM) a fost creat? în anul 1994 în locul Radioului ?i al Televiziunii existente anterior în Republica Moldova ?i era unica companie care difuza emisiuni pe întreg teritoriul Moldovei. În 2002, Compania de Stat a fost transformat? într-o companie public?. În 2004, o companie privat? de televiziune (NIT) a început s? aib? acoperire na?ional?. 

Potrivit reclaman?ilor, TVM a fost supus? cenzurii pe întreg parcursul existen?ei sale. Totu?i, dup? februarie 2001, când Partidul Comuni?tilor a câ?tigat cu o majoritate larg? alegerile parlamentare, cenzura a devenit intolerabil?. Cenzura era, de obicei, efectuat? pe calea instruc?iunilor verbale care veneau, în ordine ierarhic?, de la pre?edintele Companiei la editori. În special, reclaman?ii au pretins c?, începând cu februarie 2001, niciun partid de opozi?ie nu a beneficiat de timp de emisie; orice reportaj care con?inea un punct de vedere diferit de cel al Partidului Comuni?tilor era interzis; cuvinte ?i expresii precum „român”, „limba român?”, „Basarabia”, „istoria românilor”, „regim totalitar” etc. au fost interzise; s-a interzis orice referire la anumite perioade istorice precum perioada dintre cele dou? r?zboaie mondiale, foametea organizat? în URSS, regimul stalinist, deport?rile în GULAG ?i perioada rena?terii na?ionale din 1989. Evenimentele care urmau s? fie reflectate în buletinele de ?tiri erau atent selectate ?i numai un num?r limitat de jurnali?ti avea dreptul s? fac? reportaje despre autorit??ile publice. Se putea face referire numai la agen?ia de ?tiri de stat „Moldpres”, iar opozi?ia era denigrat?. Dac? exista vreun reportaj în care erau inclu?i reprezentan?i ai opozi?iei, interviurile erau trunchiate, iar orice discurs era substituit de declara?iile jurnali?tilor sau de textul scris de agen?ia de ?tiri „Moldpres”. Reportajele despre activitatea Guvernului durau 3-5 minute. Restul reportajelor durau 60-90 de secunde.

La 25 februarie 2002, 331 de angaja?i ai TVM au semnat o declara?ie de protest împotriva cenzurii. La 27 februarie 2002, angaja?ii TVM au decis s? declare grev? pasiv? ?i, în acest scop, a fost ales un Comitet de Grev?. Comitetul de Grev? a prezentat conducerii TVM ?i Guvernului o list? de revendic?ri cu privire la abolirea cenzurii de la Televiziunea ?i Radioul Na?ional. În acela?i timp, editorii ?i prezentatorii de ?tiri, în pofida presiunii din partea administra?iei Companiei, au început s? prezinte ?tiri „necenzurate”. La 7 martie 2002, Parlamentul a creat o comisie parlamentar? special?, care s? elaboreze „o strategie pentru îmbun?t??irea activit??ii [TVM]”.

Unul dup? altul, liderii mi?c?rii greviste au început s? fie concedia?i din func?iile lor prin diferite metode ?i s? fie supu?i sanc?iunilor disciplinare. Diverse sanc?iuni disciplinare au fost aplicate reclaman?ilor Larisa MANOLE ?i Dinu RUSNAC. În martie ?i aprilie 2002, liderii Comitetului de Grev? au fost interoga?i de c?tre anchetatori penali cu privire la protestele organizate de ei în fa?a cl?dirii Companiei.

La 7 iunie 2002, Pre?edintele Republicii Moldova, dl Voronin, a f?cut o declara?ie de pres? cu privire la Companie. El ?i-a exprimat rezervele fa?? de Rezolu?ia Adun?rii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1280 (2002), care a cerut autorit??ilor Republicii Moldova s? transforme Compania de Stat „Teleradio-Moldova” într-o companie public?, îns? a declarat c?, în calitate de Pre?edinte, el va trebui s? fie de acord dac? o astfel de schimbare va avea loc. In fine, el a declarat c? protestele anticomuniste desf??urate între lunile ianuarie ?i aprilie au fost organizate de „persoane needucate, persoane s?lbatice, pitecantropi”.

La 26 iulie 2002, Parlamentul a adoptat Legea nr. 1320-XV cu privire la institu?ia public? na?ional? a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, prin care Compania de Stat „Teleradio-Moldova” a devenit o Companie Public?. În conformitate cu noua lege, angaja?ii vechii Companii de Stat trebuiau s? treac? o procedur? de selectare pentru a fi angaja?i la Compania Public?. Niciunul din reclaman?ii care au lucrat în cadrul Departamentului Actualit??i nu a fost confirmat în func?ie ?i nici majoritatea persoanelor care au fost active pe parcursul grevei din 2002.

Reclaman?ii au pretins, în temeiul art. 10 CEDO (libertatea de exprimare), c? cenzura impus? la TVM a constituit o ingerin?? nejustificat? în dreptul lor la libertatea de exprimare ?i a reprezentat o înc?lcare grav? a dreptului lor într-o societate democratic? de a comunica informa?ii publicului.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 10 CEDO.

Curtea consider? c? Statul are obliga?ia de a asigura, în primul rând, accesul publicului prin intermediul televiziunii ?i radioului la informa?ii impar?iale ?i exacte ?i la comentarii care reflect?, printre altele, diversitatea opiniilor politice din ?ar? ?i, în al doilea rând, ca jurnali?tii ?i al?i profesioni?ti ce activeaz? în domeniul audiovizualului s? nu fie împiedica?i de a comunica aceste informa?ii ?i comentarii. Mai mult ca atât, atunci când companiile private de televiziune sunt prea slabe pentru a putea oferi o alternativ? veritabil? ?i, prin urmare, compania de stat este dominant? în ?ar? sau într-o regiune, este indispensabil pentru o bun? func?ionare a democra?iei ca ea s? transmit? nout??i, informa?ii ?i comentarii impar?iale, independente ?i echilibrate ?i, în plus, s? ofere spa?iu pentru discu?ii publice în care s? fie reflectate o gam? cât mai larg? de p?reri ?i opinii.

Curtea a reiterat c? jurnali?tii au dreptul de a r?spândi informa?ii ?i c? protec?ia art. 10 CEDO se extinde asupra jurnali?tilor angaja?i ?i a altor persoane care activeaz? în domeniul mass-media. Curtea a conchis c?, pe parcursul perioadei relevante, a existat o tendin?? semnificativ? de raportare a activit??ilor Pre?edintelui ?i a Guvernului în cadrul nout??ilor TVM ?i a altor emisiuni, f?r? a oferi acces reprezentan?ilor partidelor de opozi?ie pentru a-?i exprima opiniile. Mai mult ca atât, Curtea a notat c? exist? probe a unei politici de cenzurare a discu?iilor sau men?ion?rii unor anumite subiecte, pe motiv c? acestea au fost considerate sensibile din punct de vedere politic sau c? f?ceau o imagine proast? Guvernului. Astfel, Curtea a considerat c? reclaman?ii, în calitate de jurnali?ti, editori ?i produc?tori la TVM, trebuia s? fi fost afecta?i în urma acestor politici. Prin urmare, ea a constatat c? a existat o ingerin?? continu? în drepturile reclaman?ilor la libertatea de exprimare pe toat? durata de timp relevant?.

Curtea a notat c?, aproape pe toat? durata de timp în chestiune, TVM a fost unicul canal de televiziune care avea acoperire na?ional?. Aproximativ 60% din popula?ie locuia în localit??ile rurale, f?r? acces sau cu acces limitat la televiziunea prin cablu sau satelit. În aceste circumstan?e, era de o importan?? vital? ca TVM s? transmit? nout??i ?i informa?ii exacte ?i echilibrate, iar emisiunile sale s? reflecte diverse opinii politice ?i statul are o puternic? obliga?ie pozitiv? de a organiza condi?ii pentru a permite ca aceasta s? fie realizat. Curtea a notat c?, potrivit Hot?rârii de Guvern nr. 502 din 12 septembrie 1996, „activitatea de crea?ie ?i editorial? a Companiei este ocrotit? prin lege de interven?iile  autorit??ilor publice, de influen?? ?i presiuni ale partidelor ?i forma?iunilor social-politice”. Totu?i, art. 4 al Hot?rârii nr. 502 prevedea c? activitatea TVM va fi coordonat? prin intermediul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). CCA era compus din 9 membri, dintre care 3 erau numi?i de c?tre Parlament, al?i 3 – de c?tre Pre?edinte ?i ultimii 3 – de c?tre Guvern, f?r? a avea garan?ii împotriva concedierii. În acest circumstan?e, începând cu februarie 2001, când un singur partid politic a controlat Parlamentul, Pre?edin?ia ?i Guvernul, legisla?ia na?ional? nu a mai prev?zut nicio garan?ie de echilibru politic în componen?a administra?iei TVM ?i a organului de control, precum ?i nicio garan?ie împotriva ingerin?ei din partea partidului de conducere în luarea de decizii  ?i func?ionarea acestor institu?ii. Legea nr.1320-XV din 2002 nu a remediat suficient aceste probleme. A fost creat un Consiliu de observatori care monitoriza activitatea administra?iei TVM. Îns?, potrivit art. 13 (2) al acestei Legi, doar un membru al Consiliului de observatori era numit de c?tre partidele de opozi?ie. Nu existau garan?ii pentru ca to?i ceilal?i 14 membri s? nu fie loiali partidului de conducere.

În concluzie, având în vedere în special monopolul virtual al TVM în Moldova, Curtea a constatat c? autorit??ile de stat nu ?i-au îndeplinit obliga?ia lor pozitiv?. Pe durata de timp relevant?, cadrul legislativ era viciat, deoarece nu prevedea suficiente garan?ii împotriva controlului administra?iei TVM ?i, prin urmare, asupra politicii editoriale, de c?tre organul politic al Guvernului. Aceste caren?e nu au fost remediate dup? adoptarea ?i modificarea Legii nr.1320-XV.

Curtea a considerat c? statul pârât are obliga?ia, prin prisma art. 46 CEDO, de a întreprinde m?suri de ordin general în vederea modific?rii legisla?iei care a dus la constatarea viol?rii art. 10 CEDO în aceast? cauz?.

Curtea nu s-a expus asupra satisfac?iei echitabile, rezervând aceast? chestiune pentru o hot?râre separat?. Guvernul Moldovei ?i compania reclamant? au la dispozi?ie 3 luni pentru a depune la Curte observa?ii scrise cu privire la acest subiect sau, eventual, pentru a încheia un acord amiabil.

*  *  *

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre dl Vitalie NAGACEVSCHI ?i dl Vladislav GRIBINCEA.