Sinteza deciziilor CtEDO c. Moldovei adoptate īn ianuarie 2012

01 03 2012

Īn luna ianuarie 2012 CtEDO a f?cut publice urm?toarele decizii: Avicola Shaver SRL c. Moldovei (cererea nr. 60175/09), Bigea c. Moldovei (cererea nr. 21867/09), Ciubuc ?i al?ii c. Moldovei (cererea nr. 32816/07), Gavrili?? c. Moldovei (cererea nr. 22741/06), Badea c. Moldovei (cererea nr. 29749/07), Blāndu c. Moldovei (cererea nr. 6376/05), Djaparidze c. Moldovei (cererea nr. 32530/07), P?dure? c. Moldovei (cererea nr. 23003/05) ?i Balan c. Moldovei (cererea nr. 44746/08).

***

Īn cauza Avicola Shaver SRL c. Moldovei, compania reclamant? este o societate cu sediul īn Chi?in?u.

Invocānd īn fa?a Cur?ii violarea art. 6 § 1 CEDO ?i art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, compania s-a plāns de anularea abuziv? a unei hot?rāri definitive emise la 22 iunie 1998 īn favoarea sa de judec?toria Str??eni.

La 13 ianuarie 2011, Curtea a decis s? comunice Guvernului Moldovei plāngerea companiei reclamante.

Printr-o scrisoare din 23 noiembrie 2011, reprezentantul companiei reclamante a informat Curtea c? nu mai dore?te s?-?i men?in? cererea pe rolul Cur?ii motivānd c? la 11 noiembrie 2010 Curtea Suprem? de Justi?ie a adoptat o decizie care a anulat efectele sus-men?ionate.

Īn lumina celor expuse mai sus, Curtea a concluzionat c? compania reclamant? nu mai dore?te s?-?i men?in? cererea īn sensul art. 37 § 1 a) CEDO ?i a scos-o de pe rolul s?u.

Īn fa?a Cur?ii compania reclamant? a fost reprezentat? de c?tre F. Nagacevschi, avocat din Chi?in?u.

***

Īn cauza Bigea c. Moldovei, reclamantul Ionel Bigea este un cet??ean romān care locuie?te īn Bārlad, Romānia. El este preot īn cadrul Mitropoliei Basarabiei ?i a fost desemnat s? slujeasc? la biserica din satul Vadul lui Isac, īn sudul Moldovei, pentru ultimii ?aisprezece ani.

Īn anul 2007, Vladimir Voronin, pe atunci pre?edinte al Republicii Moldova, a declarat c? el nu recunoa?te Mitropolia Basarabiei. Ulterior, autorit??ile na?ionale au īncercat, f?r? succes, s? expulzeze reclamantul din Republica Moldova ?i au creat numeroase obstacole īn activitatea sa de preot. Īn anul 2008, īn urma unei proceduri judiciare, reclamantul a ob?inut un permis de ?edere ?i un permis de munc? valabil pān? īn august 2009.

La 9 aprilie 2009, autorit??ile Republicii Moldova au introdus regimul de vize cu Romānia. La 11 aprilie 2009, reclamantul a īncercat s? traverseze frontiera Romānia - Republica Moldova cu permisul s?u de ?edere, īns? a fost interzis? intrarea sa pe teritoriul Republicii Moldova, pe motiv c? nu avea viz?.

Reclamantul a contestat refuzul la Curtea de Apel Chi?in?u, ?i la 24 aprilie 2009, a ob?inut o hot?rāre definitiv? privind obligarea Serviciului de gr?niceri de a permite reclamantului s? intre pe teritoriul Republicii Moldova īn baza permisului s?u de ?edere.

Īn aceea?i zi, reclamantul a mai f?cut o īncercare, f?r? succes, de a intra īn Republica Moldova īn baza permisului s?u de ?edere ?i a hot?rārii judec?tore?ti. Poli?ia de frontier? a refuzat s? se conformeze hot?rārii ?i a insistat c? reclamantul are nevoie de viz?.

Reclamantul a repetat īncercarea la 25 aprilie 2009, dar din nou f?r? succes.

Din cauza refuzului autorit??ilor de a permite reclamantului intrarea īn Republica Moldova, el a fost īn imposibilitatea de a se afla de Pa?te cu congrega?ia sa, un eveniment religios foarte important īn Republica Moldova.

Īn fa?a Cur?ii, reclamantul s-a plāns c? refuzul autorit??ilor de a se conforma cu hot?rārea Cur?ii de Apel din 24 aprilie 2009 a constituit o īnc?lcare a drepturilor sale garantate de articolele 6, 8, 9 ?i 2 din Protocolul nr. 4 CEDO.

La 29 noiembrie 2011 Curtea a primit o declara?ie din partea Guvernului Moldovei prin care Guvernul s-a oferit s? pl?teasc? reclamantului suma de 2, 500 EURO cu titlu de compensarea prejudiciilor.

La 15 noiembrie 2011 Curtea a primit o declara?ie din partea reprezentantului reclamantului prin care a notificat Curtea c? accept? propunerea Guvernului.

Curtea a luat act de reglementarea amiabil? dintre p?r?i ?i a decis s? scoat? cererea de pe rolul s?u.

Īn fa?a Cur?ii reclamantul a fost reprezentat de c?tre A. Postic?, avocat din Chi?in?u.

***

Īn cauza Ciubuc ?i al?ii c. Moldovei, reclaman?ii sunt Gheorghe Ciubuc, Petru Ciubuc ?i Victor Lipovoi.

Īn anul 1942 A.Lipovoi, mama unui dintre reclaman?i a procurat parte dintr-o cas? din Chi?in?u, īmpreun? cu terenul aferent (2.5 ha). La 19 iunie 1950 a fost na?ionalizat? aproape tot terenul, l?sāndu-i 17.02 acri a terenului adiacent casei pentru folosin??. Reclaman?ii au devenit coproprietari ai casei, care pān? īn prezent este īnregistrat sub numele lor.

La 19 martie 1973 Guvernul a decis s? creeze rezerva?ia natural? „Dendrarium" ?i īn acest scop au fost acordate 69 ha de teren īn Chi?in?u. Terenul includea, inter alia, teritoriul ocupat de 21 case private ?i terenurile aferente acestora. Potrivit deciziei Guvernului, locatarilor acelor case urma s? li se acorde alte spa?ii locative, iar casele urmau s? fie demolate. Cu toate acestea decizia nu a fost executat?, iar reclaman?ii au continuat s? locuiasc? īn casa lor. Valorificatorul parcului a fost, de asemenea obligat, s? pl?teasc? familiilor ce locuiau īn acele 21 de case compensa?ii pentru livezile acestora ?i pentru lucr?rile desf??urate pe lotul de tern expropriat.

Printr-o decizie din 14 noiembrie 1978 Guvernul a decis c? parcul Dendrarium va constitui o institu?ie separat? gestionat? de c?tre autoritatea local? Chi?in?u. Guvernul a obligat, de asemenea, autorit??ile locale din Chi?in?u s? ofere locuitorilor acestor case locuin?e alternative, iar casele lor situate pe teritoriul rezervat s? fie demolate īn perioada 1979-1980. Guvernul de asemenea a interzis efectuarea oric?ror lucr?ri de construc?ii private īn limitele parcului ?i a asigurat intrarea strict?. Totu?i, reclaman?ilor ?i altor familii nu le-a fost acordat spa?iu locativ alternativ ?i dān?ii au r?mas s? locuiasc? īn casele lor.

La 23 mai 1990 autoritatea local? Chi?in?u a decis s? aloce Parcului de Stat de Cultur? Na?ional? 74.4 ha de teren, īn care se include ?i terenul pe care se afl? casa reclamantului. S-a decis, de asemenea, ca locuitorii acestor case s? primeasc? locuin?e alternative, iar casele s? fie demolate.

La 14 iulie 2000 Statul a fost īnregistrat īn calitate de proprietar al teritoriului parcului Dendrarium, ce includea terenul pe care se afla parcul, precum ?i terenul adiacent pe care se aflau casa reclaman?ilor. La 8 iulie 2005 Autoritatea public? local? din Chi?in?u ?i-a īnregistrat dreptul de proprietate asupra acestui teren. Potrivit datelor din registrul cadastral, dreptul de proprietate asupra terenului adiacent casei reclaman?ilor este īnregistrat pe numele reclaman?ilor. Potrivit unui extras din Registrul cadastral din 11 aprilie 2005, casa din spe?? este amplasat? pe un teren cu suprafa?a de 17.02. acri, proprietarii terenului fiind reclaman?ii.

La 31 octombrie 2005 reclaman?ii au solicitat Consiliului municipal Chi?in?u s? privatizeze terenul adiacent casei de locuit. La 18 ianuarie 2006 Consiliul municipal a respins cererea reclaman?ilor.

La o dat? nespecificat? reclaman?ii au depus o ac?iune īn judecat? prin care au solicitat dobāndirea dreptului de proprietate asupra terenului adiacent casei sale, īn conformitate cu art. 11 al Codului Funciar. Ei au notat, inter alia, c? nu exist? nu exist? nici o decizie de expropriere a terenului pe care familia lor l-a posedat din anul 1942. Reclaman?ii au solicitat instan?ei s? oblige Consiliul municipal Chi?in?u s? īnregistreze terenul adiacent casei lor pe numele s?u ?i s? le acorde o compensa?ie cu titlu de prejudiciu moral.

Īn referin?a sa, Administra?ia parcului Dendrarium a notat c? reclaman?ii nu au acces direct la casa sa ?i pentru a ajunge la locuin?a sa ei sunt nevoi?i s? treac? prin proprietatea parcului.

La 23 octombrie 2006 Curtea de Apel Chi?in?u a admis ac?iunea reclaman?ilor. Instan?a a constatat, inter alia, c? reclaman?ii au folosit ?i posedat terenul īn litigiu din anul 1942 ?i c? reclaman?ii au devenit proprietari ai acestui teren īnainte de crearea parcului Dendrarium ?i c? nu exista vreo decizie de privare a reclaman?ilor de dreptului lor de proprietate asupra terenului.

La 24 ianuarie 2007 Curtea Suprem? de Justi?ie a casat decizia instan?ei inferioare cu pronun?area uneia noi prin care ac?iunea reclaman?ilor a fost respins?.

La 6 iunie 2007 Curtea Suprem? de Justi?ie a respins cererea de revizuire a reclaman?ilor, īn care se invoca faptul c? vecinii care se aflau īn aceia?i situa?ie similar?, au ob?inut dreptul de proprietate asupra terenului adiacent casei de locuit. Instan?a a constatat, inter alia, c? actul prezentat de reclamant nu era numerotat, datat ?i īn consecin?? nu reprezint? un document valabil.

Īn fa?a Cur?ii reclaman?ii s-au plāns īn baza art. 6 § 1 CEDO c? Curtea suprem? de Justi?ie nu ?i-a motivat suficient decizia ?i c? aceast? decizia este contrar? principiului certitudinii juridice. Īn continuare ei s-au plāns īn baza art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO de o ingerin?? dispropor?ionat? īn dreptul lor de proprietate īn rezultatul incertitudinii continui īn privin?a momentul execut?rii unei decizie de expropriere cu o vechime de 34 de ani.

Īn final reclaman?ii s-au plāns de violarea art. 14 CEDO, deoarece alte persoane au fost l?sate s? privatizeze terenul adiacent casei de locuit.

Curtea a notat c? prezenta cauz? se refer? numai la statutul legal al terenului adiacent casei de locuit al reclaman?ilor ?i ca atare nu la dreptul de acces la aceasta, īn privin?a c?ruia reclaman?ii nu au intentat careva proceduri. Mai mult, aceasta nu se refer? la nici o provocare a legalit??ii deciziei din anul 1973, sau la vreo īncercare a reclaman?ilor s? ob?in? executarea integral? a acelei deicizii prin solicitarea de a li se aloca locuin?? alternativ?.

Examinānd plāngerile reclaman?ilor, Curtea a men?ionat c? de?i a existat o incertitudine cu privire la statutul juridic al terenurilor, aceasta a disp?rut la 16 iulie 1998, dat? la care a intrat īn vigoare Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Legea expres prevedea interzicerea propriet??ii private asupra ariilor naturale protejate. Din anul 1973 terenul aferent casei reclaman?ilor constituie o parte din aria natural? protejat? de stat. Īn consecin??, Curtea a statuat c? dup? intrarea īn vigoare a noii Legi din 1998 reclaman?ii nu pot invoca faptul c? statutul juridic al terenului era incert, cu toate c? ei īl puteau utiliza de facto. Curtea European? a reiterat c? īn perioada anilor 1973 ?i 2001 Guvernul a adoptat trei decizii ?i dou? acte legislative prin care s-a stabilit statutul terenului aferent īn cauz?, acesta fiind rezervat pentru proprietatea exclusiv? a statului ca parte a ariilor naturale protejate. Astfel, īn lipsa oric?ror remedii efective la nivel na?ional, pretinsele īnc?lc?ri ale drepturilor reclaman?ilor au avut loc īncepānd cu 4 septembrie 2001 cel tārziu, cānd a intrat īn vigoare Codul Funciar. Acesta a constituit un singur eveniment, neavānd o situa?ie continu?.

Prin urmare, Curtea European? a constatat c? termenul-limit? de ?ase luni pentru depunerea cererii īn fa?a Cur?ii a īnceput s? curg? la acea dat?. Cu toate acestea reclaman?ii au depus cererile sale la 19 iulie 2007, aproximativ ?ase ani mai tārziu. De asemenea, Curtea a constatat c? plāngerea reclaman?ilor referitoare la īnc?lcarea principiului securit??ii raporturilor juridice a fost depus? īn afara termenului-limit? de ?ase luni, deoarece statutul juridic al terenului aferent a devenit clar cel pu?in īncepānd cu 16 iulie 1998. Curtea a declarat restul plāngerilor reclaman?ilor nefondate.

Prin urmare, Curtea a declarat īntreaga cerere inadmisibil?.

Īn fa?a Cur?ii reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre F. Nagacevshi, avocat din Chi?in?u

***

Īn cauza Badea c. Moldovei, reclamantul Viorel Badea, la 20 octombrie 2005 a fost arestat de c?tre poli?ie fiind suspectat de furt. Dānsul pretinde c? a fost subiectul unei presiuni psihologice pentru a depune m?rturii īn urma c?rora ?i-ar fi recunoscut vina. Reclamantul ?i-a recunoscut vina ?i a solicitat instan?elor s?-i reduc? sentin?a īn leg?tur? cu starea material? proast? a familiei sale. El a sus?inut c? era nevoit s? fure pentru a-?i īntre?ine familia. De asemenea, el s-a plāns c? nu l-a v?zut niciodat? pe avocatul care i-a fost acordat de c?tre stat ?i care a semnat toate actele procesuale īn cadrul urm?ririi penale.

La 21 noiembrie 2005 reclamantul a fost condamnat de c?tre judec?toria Ciocana. Sentin?a a fost men?inut? de c?tre Curtea de Apel Chi?in?u. Reclamantul nu a informat Curtea despre alte decizii interne legate de aceast? cauz?.

Dup? arestarea sa, reclamantul a fost de?inut la Comisariatul de Poli?ie Ciocana pentru 3 zile īntr-o celul? care m?sura 1 m.p. īmpreun? cu al?i 4 sau 5 de?inu?i. Era imposibil s? dormi sau s? te a?ezi. Nu exista fereastr? sau alt? surs? de ventilare.

Ulterior reclamantul a fost transferat la Comisariatul General de Poli?ie (CGP). Totu?i, dānsul era re-adus la Comisariatul de Poli?ie Ciocana de mai multe ori pentru diferite motive ?i de fiecare dat? el era de?inut īntr-o celul? car? m?sura 1 m.p. La CGP reclamantul, īmpreun? cu al?i 12 de?inu?i era plasat īn celula nr. 11, care m?sura 2.5 x 3 m. Celula nu era ventilat?, era murdar? ?i umed?. Plimbarea zilnic? īn aer liber era interzis?. Fereastra de m?rimea 50 cm x 50 cm era acoperit? de o plas? groas? de metal care nu permitea s? p?trund? lumina ?i aerul pentru a fi aerisit? celula. Celula avea veceu amplasat lāng? mas?. Apa era accesibil? dintr-un robinet instalat deasupra veceului. De?inu?ii dormeau pe rānd. Celula era infectat? de insecte parazite. Nu exista lenjerie de pat. Nici un medic nu vizita celula. Procurorul responsabil s? verifice condi?iile de deten?ie sus?inea īn totalitate poli?ia ?i nu reac?iona nici īntr-un fel la careva plāngeri.

Cāteva s?pt?māni mai tārziu reclamantul a fost transferat īn Penitenciarul nr. 13 din Chi?in?u ?i a fost plasat īn celula nr. 126. Celula se afla īn subsol, nu avea ferestre ?i nu era īnc?lzit?; era foarte frig ?i umed. Erau mai mul?i de?inu?i decāt paturi īn acea celul?.

La 15 martie 2006 reclamantul a fost transferat īn Penitenciarul nr. 15 din Cricova.

Īn fa?a Cur?ii reclamantul s-a plāns de violarea art. 3 ?i 13 CEDO īn ceea ce prive?te condi?iile inumane ?i degradante īn care era de?inut, precum ?i de lipsa remediilor efective īn ceea ce prive?te plāngerile sale. De asemenea, el s-a mai plāns īn sensul art. 6 CEDO c? nu i s-a acordat asisten?? juridic? īn instan?ele na?ionale. Mai departe el s-a plāns īn sensul art. 7 CEDO c? instan?ele na?ionale au refuzat s?-i mic?oreze sentin?a. Īn sensul art. 10 CEDO reclamantul a invocat c? nu i s-a acordat actele legislative necesare pentru a se ap?ra, c? nu i s-au prezentat traducerile īn limba rus? a hot?rārilor judec?tore?ti īn privin?a sa contrar art. 14 CEDO. Reclamantul a mai pretins violarea art. 17 CEDO motivānd corup?ia din cadrul organelor de drept ?i a autorit??ilor judec?tore?ti din Republica Moldova. Īn final, dānsul a citat art. 53 CEDO, f?r? a da detalii.

Curtea a notat c? īn cererea sa reclamantul, ?i īn ulterioara coresponden?? nu a informat despre transferul s?u la 15 martie 2006 īn Penitenciarul nr. 15 din Cricova. Reclamantul nu a formulat nici o plāngere īn leg?tur? cu condi?iile de deten?ie īn penitenciarul respectiv. Curtea īn consecin?? a examinat plāngerea reclamantului legat? de condi?iile de deten?ie anterioare datei de 15 martie 2006.

Curtea a considerat c?, avānd īn vedere faptul c? dup? data de 15 martie 2006 reclamantul nu a mai formulat nici o preten?ie īn leg?tur? cu condi?iile sale de deten?ie, dup? cum au fost descrise īn cerere, termenul de 6 luni a īnceput respectiv s? curg? de la acea dat?. Īns?, reclamantul a īnaintat cererea sa la 17 iunie 2007, mai mult de 6 luni.

Curtea a decis c? plāngerea īn baza art. 3 ?i 13 CEDO urmeaz? a fi respinse, fiind dep??it termenul, conform art. 35 §§ 1 ?i 4 CEDO.

Curtea a examinat celelalte plāngeri ale reclamantului, īns? le-a declarat nefondate conform art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO. Astfel, cererea reclamantului a fost declarat? inadmisibil?.

***

Īn cauza Blāndu c. Moldovei ?i alte dou? cereri, Poleacov c. Moldovei (cererea nr. 35217/06) ?i ARIN-BERD S.R.L. c. Moldovei (cererea nr. 54292/08) reclaman?i sunt Victor Blāndu, Alexandru Poleacov ?i ARIN-BERD S.R.L.

To?i trei reclaman?i, invocānd īn fa?a Cur?ii violarea art. 6 §1 CEDO ?i art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, s-au plāns de anularea abuziv? a unor hot?rāri definitive īn favoarea lor.

La 26 aprilie 2010, cererile sale au fost comunicate Guvernului Moldovei pentru observa?ii, iar acestea urmau s? fie prezentate reclaman?ilor pentru a le formula pe ale sale. Scrisorile Grefei CtEDO au r?mas f?r? r?spuns.

Prin scrisorile cu aviz de recep?ie din 24 august 2011, īn baza art. 37 § 1 a) CEDO, Curtea a atras aten?ia reclaman?ilor asupra faptului c? timpul acordat pentru prezentarea observa?iilor a expirat, iar p?r?ile nu au solicitat o prelungire. ?i aceste scrisori au r?mas f?r? r?spuns.

Īn lumina celor expuse, Curtea a concluzionat c? reclaman?ii nu mai doresc s?-?i men?in? cererile sale (art. 37 § 1 a) CEDO) ?i a decis s? le radieze de pe rolul s?u.

Īn fa?a Cur?ii, primul reclamant a fost reprezentat de c?tre B. Lichii, un avocat din B?l?i, iar al doilea de c?tre I. Manole, avocat din Chi?in?u.

***

Īn cauza P?dure? c. Moldovei, reclamantul Aurel P?dure?, la 31 martie 2000 a fost maltratat de c?tre doi poli?i?ti A.R. ?i A.P. īn biroul nr. 508 al CPS Centru (a se vedea P?dure? c. Moldovei, nr. 33134/03, 5 ianuarie 2010).

Pe parcursul urm?ririi penale īmpotriva lui A.R. ?i A.P., la 26 septembrie 2001 a fost numit? o ?edin?? de judecat?. Dup? ?edin??, reclamantul a fost invitat de c?tre un ofi?er de poli?e s?-l īnso?easc? la CPS Centru.

La Comisariat reclamantul ?i avocatul s?u au petrecut aproximativ o or? īn biroul nr. 507, care se afla lāng? biroul nr. 508, īn interiorul c?ruia la 31 martie 2000 reclamantul a fost torturat.

La ora 15.55 reclamantul a fost invitat s? intre īn biroul nr. 402 pentru a fi interogat; avocatului s?u nu i s-a permis s? participe. Treizeci de minute mai tārziu reclamantul i-a comunicat avocatului s?u c? a fost interogat īn calitate de martor pe o infrac?iune de jaf ?i c? a semnat pe procesul-verbal de interogare.

La ora 16.45 a fost angajat un avocat de c?tre Comitetul Helsinki din Republica Moldova pentru a-l reprezenta pe reclamant. Reclamantului i s-au citit drepturile sale īn calitate de īnvinuit pe aceea?i cauz? penal? unde dānsul a dat declara?ii īn calitate de martor.

Pe parcursul interog?rii sale īn biroul nr. 402, A.R. ?i A.P. des intrau īn acest birou. Interogarea reclamantului s-a finisat la ora 21.20. Anchetatorul a decis s?-l aresteze pe reclamant pentru 72 ore.

La 27 septembrie 2001 CHDOM au elaborat un raport īn leg?tur? cu evenimentele din ziua precedent?, īn particular poten?ialele conflicte de interese a trei ofi?eri de poli?ie implica?i ?i prezen?a la A.R. ?i A.P.

La 29 septembrie 2001 procurorul a solicitat instan?ei de judecat? s? plaseze reclamantul īn deten?ie preventiv?. Cererea a fost respins?.

Reclamantul a depus un recurs ?i a notat c? instan?a nu a examinat plāngerea sa precum c? deten?ia sa era ilegal?. Numai dup? ce dānsul a f?cut declara?ii īn calitate de martor, a fost informat c? de fapt el avea calitatea de b?nuit. Īn consecin?? el a f?cut declara?ii nefiind īn cuno?tin?? de cauz?, ceea ce a fost folosit īmpotriva sa. Reclamantul a pretins c? motivul real pentru arestarea sa a fost s?-i aminteasc? despre teroarea pe care a īndurat-o īn acel comisariat de poli?ie ?i s?-l determine s? renun?e la cauza intentat? īmpotriva lui A.R. ?i A.P.

La 29 octombrie 2001 reclamantul a fost supus unui control medical la Centrul pentru Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”. Examenul psihologic, a identificat la reclamant un stres post-traumatic, sindrom organic cerebral post-traumatic, disfunc?ie vegetativ? somatoform? ?i sindromul Da Costa. Reclamantul era deprimat din cauza amintirilor despre tortura sa la poli?ie. Īi era fric? c? va fi arestat din nou īn absen?a c?rorva martori, avea emo?ii puternice cānd vedea un simplu poli?ist pe drum.

La 30 octombrie 2001 instan?a de judecat? a men?inut decizia din 29 septembrie 2001.

La 7 noiembrie 2001 Procuratura General? a informat avocatul reclamantului c? nu au g?sit probe precum c? reclamantul a comis o infrac?iune. Urm?rirea penal? īmpotriva sa a īncetat.

Printr-o scrisoare din 14 decembrie 2001 Ministerul Afacerilor Interne a informat reclamantul c? Comisariatul de poli?ie Centru a fost aten?ionat s? acorde aten?ie amelior?rii profesionalismului ofi?erilor de poli?ie.

La 25 octombrie 2002 reclamantul a depus o ac?iune civil? solicitānd compensarea prejudiciului cauzat pentru deten?ia ?i arestarea sa ilegal?. Īn cererea sa, dānsul a invocat toate faptele descrise mai sus ?i s-a bazat pe art. 3 ?i art. 5 CEDO.

La 3 martie 2003, judec?toria Centru a admis cererea reclamantului ?i i-a acordat 20,050 lei, motivānd c? „reclamantul a fost de?inut pentru numai 3 zile ?i nu a suferit careva consecin?e serioase”.

La 4 iunie 2003 Curtea de Apel Chi?in?u a casat par?ial hot?rārea primei instan?e ?i i-a acordat un prejudiciu de 5,050 lei. Reclamantul a depus recurs. La 15 iunie 2003 Curtea Suprem? de Justi?ie a informat reclamantul c? acesta nu a achitat taxa de stat. Avocatul reclamantului a sus?inut c? legea prevede exonerarea de la plata taxei de stat pentru astfel de cauze. La 8 octombrie 2003 Curtea suprem? de Justi?ie a l?sat f?r? examinare recursul reclamantului pe motivul neachit?rii taxei de stat.

Īn fa?a Cur?ii reclamantul s-a plāns īn sensul art. 3 CEDO c? arestarea ?i deten?ia sa l-a f?cut s?-?i reaminteasc? experien?ele sale traumatice de un an mai devreme atunci cānd a fost maltratat īn acela?i comisariat de poli?ie.

De asemenea, dānsul s-a plāns īn sensul art. 5 § 1 CEDO c? a fost arestat īn absen?a unei suspiciuni rezonabile c? ar fi comis o infrac?iune. Mai mult, el a fost de?inut pentru dou? ore f?r? o baz? legal?, īnainte ca statutul s?u de martor s? fi fost schimbat īn b?nuit.

Īn continuare el s-a plāns īn sensul art. 5 § 2 CEDO c? nu a fost informat promt despre motivele arest?rii sale ?i c? a fost obligat s? depun? m?rturii īmpotriva sa pān? a fi declarat b?nuit.

Reclamantul s-a plāns īn sensul art. 5 § 3 CEDO c? deten?ia sa nu a fost bazat? pe motive relevante ?i suficiente.

De asemenea, el s-a plāns īn sensul art. 5 § 5 CEDO c? instan?ele na?ionale nu i-au acordat o compensa?ie suficient?.

Īn continuare reclamantul s-a plāns de violarea art. 6 § 1 CEDO , deoarece nu a avut acces la o instan?? īn rezultatul refuzului Cur?ii Supreme de Justi?ie de a-i examina recursul s?u.

Īn final, reclamantul s-a plāns īn baza art. 8 CEDO c? a suferit o traum? psihologic? īn rezultatul retr?irii experien?ei de tortur? la sectorul de poli?ie.

La 18 iulie 2011 Curtea a primit o declara?ie de la Guvernul Moldovei prin care s-a oferit s? acorde reclamantului 16,000 EURO cu titlu de orice prejudiciu.

Reclamantul a acceptat propunerea Guvernului Moldovei.

Curtea a luat act de reglementarea amiabil? la care au ajuns p?r?ile ?i a decis s? scoat? cererea de pe rolul s?u.

Īn fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre A. Briceac, avocat din Chi?in?u.

***

Īn cauza Djaparidze c. Moldovei, reclamantul Malhaz Djaparidze era un apatrid n?scut īn anul 1964.

La 30 aprilie 2008 Grefa a fost informat? despre moartea reclamantului. La 23 noiembrie 2009 fiul reclamantului, Gheorghii Djaparidze a informat Grefa Cur?ii c? dore?te s? men?in? plāngerea.

Deten?ia reclamantului īn anul 2007 ?i ulterioara sa dispari?ie

Īn timpul deten?iei reclamantul a fost acuzat de consumarea drogurilor. La 12 iulie 2007 judec?toria Buiucani a īncetat urm?rirea penal? īmpotriva sa ?i a dispus eliberarea sa imediat?.

Dup? ce ie?it din cl?direa judec?toriei, reclamantul a fost iar??i arestat de c?tre poli?ie. Motivul a fost faptul c? dānsul a fost prins plimbāndu-se īn strad? f?r? acte, nu avea viz? de re?edin?? ?i surse de existen??. Atunci reclamantul i-a prezentat ofi?erului de poli?ie datele sale personale, inclusiv adresa sa permanent? īn Chi?in?u. El a indicat c? nu de?ine careva acte de identitate deoarece ele se p?streaz? īnc? la administra?ia penitenciarului.

Reclamantul a fost plasat īn centul persoanelor f?r? ad?post. Avoca?ii s?i s-au plāns c? reclamantul este de?inut ilegal.

La 17 iulie 2007 avoca?ii reclamantului au depus o plāngere despre deten?ia ilegal? a reclamantului la judec?toria Rī?cani. Instan?a a amānat de dou? ori ?edin?a la cererea avoca?ilor reclamantului, deoarece actele legate de motivele arest?rii sale se aflau la procuror.

La 18 iulie 2007 a devenit clar c? reclamantul nu se mai afla la Centru. A fost pornit? o urm?rire penal? īmpotriva a doi ofi?eri, care au fost acuza?i c? l-au scos pe reclamant īn afara Centrului īn noaptea din 17-18 iulie 2007 ?i l-au dus la periferia Chi?in?ului, de unde el a fugit. Reclamantul a fost dat īn c?utare.

La 1 august 2007, judec?toria Rā?cani a constatat c? deten?ia reclamantului era ilegal?, invocānd expres art. 5 ?i 13 CEDO.

Evenimentele de dup? re-arestarea reclamantului īn anul 2008

La 13 februarie 2008 reclamantul a fost expulzat din Ucraina la hotar cu Moldova, īn pofida faptului c? extr?darea īn Moldova a fost interzis? de c?tre Curtea de Apel din Odessa la 24 martie 2008. La 25 martie 2008 el a fost arestat cānd trecea hotarul cu Moldova.

El a fost de?inut la Departamentul Servicii Operative. Avoca?ii au solicitat transferul reclamantului la Penitenciarul nr. 13 pentru a putea beneficia de asisten?? medical?, unde a fost transferat la 10 aprilie 2008. Aparent administra?ia penitenciarului l-au transferat pe reclamant īntr-o camer? de deten?ie solitar?. La 25 aprilie 2008, reclamantul a fost transferat īntr-o celul? obi?nuit?, iar la 26 aprilie 2008, code?inu?ii din aceea?i camer? au anun?at administra?ia c? reclamantul nu d?dea semne de via??.

Īntre 29 aprilie ?i 15 iulie 2008, un expert medical a examinat corpul primului reclamant ?i a constatat c? cauza decesului a fost deficien?a cardio-pulmonar?, care a fost cauzat? de cardiopatie ischemic? ?i tuberculoz? fibrocavital? pulmonar?. Īnainte de a transmite corpul reclamantului rudelor acestuia, el a fost īmb?ls?mat, ceea ce a f?cut imposibil? o alt? examinare īn Ucraina.

La 25 iulie 2008 Procuratura mun. Chi?in?u a decis de a nu ini?ia o urm?rire penal? privind decesul reclamantului, considerānd c? nu exist? probe c? ar fi fost comis? vreo infrac?iune. Avoca?ii reclamantului au solicitat anularea ordonan?ei din 25 iulie 2008, dar procuratura a refuzat. La 7 noiembrie 2008, Judec?toria Centru a respins recursul avoca?ilor reclamantului. Aceast? hot?rāre a devenit definitiv?. Fiul reclamantului la 23 noiembrie 2009 ?i-a exprimat inten?ia de a continua examinarea cererii depus? la CtEDO de tat?l s?u la 31 iulie 2007.

Īn fa?a Cur?ii, reclamantul a invocat īn esen?? violarea art. 2 CEDO, pe motiv c? moartea tat?lui s?u nu a fost investigat? adecvat. Reclamantul a pretins violarea art. 5 CEDO, deoarece a fost de?inut ilegal dup? ce instan?a de judecat? a dispus eliberarea sa la 12 iulie 2007; violarea art. 6 CEDO, pe motiv c? plāngerea sa depus? īn instan?a de judecat? la 17 iulie 2007 nu a fost examinat?; precum ?i violarea art. 13 CEDO, pe motiv c? nu a avut un remediu efectiv īn privin?a plāngerilor sale prin prisma art. 5 ?i 6 CEDO.

Plāngerea īn baza art. 2 CEDO

Curtea noteaz? c? reclamantul a decedat la 26 aprilie 2008. La 23 noiembrie 2009 fiul s?u a depus o nou? plāngere invocānd violarea art. 2 CEDO care din motive evidente nu era o parte component a cererii originale depuse de reclamant.

Curtea a observat c? fiul reclamantului a depus o plāngere īn baza art. 2 CEDO la 23 noiembrie 2009, cu un an mai tārziu dup? ce judec?toria Centru a respins printr-o decizie final? la 7 noiembrie 2008 recursul avoca?ilor la refuzul procurorilor de a porni urm?rirea penal?.

Deci, cererea sa a fost introdus? cu dep??irea termenului ?i urmeaz? a fi respins? īn baza art. 35 §§ 1 ?i 4 CEDO.

Plāngerea īn baza art. 5 § 1 CEDO

Reclamantul s-a plāns īn baza art. 5 CEDO c? a fost de?inut ilegal dup? ce instan?a a dispus eliberarea sa la 12 iulie 2007 ?i c? plāngerea sa īn acest sens, depus? la 17 iulie 2007 nu a fost niciodat? examinat?. De asemenea, el a invocat c? plāngerea sa din 17 iulie 2007 nu avea baz? legal? ?i a avut drept scop numai ob?inerea accesului la materialele dosarului intentat īmpotriva sa, la care nu avea acces partea ap?r?rii. Instan?a ?i-a dep??it atribu?iile cānd a adoptat decizia sa la 1 august 2007. El a considerat c? acea decizie a fost adoptat? pentru a preveni orice plāngere īn fa?a cur?ii īn baza art. 5 CEDO.

Curtea nu a fost convins? de argumentul reclamantului c? judec?toria Rī?cani ?i-a dep??it atribu?iile cānd a adoptat decizia din 1 august 2007. Chiar s? fi presupus c? cererea reclamantului nu avea baz? legal?, este de notat c? instan?a na?ional? s-a bazat expres pe art. 5 CEDO. Īn baza art. 4 a Constitu?iei Republicii Moldova, tratatele interna?ionale au prioritate dac? sunt neconcordan?e cu legisla?ia na?ional?. Rezult? c? instan?a avea dreptul s? declare deten?ia reclamantului ilegal?, indiferent ce ar reglementa legisla?ia na?ional?. Īn consecin??, reclamantul a putut s? solicite compensarea oric?rui prejudiciu la nivel na?ionale, ceea ce nu a fost f?cut.

Īn lumina celor constatate mai sus, Curtea a considerat c? reclamantul nu a epuizat c?ile interne de recurs, deoarece nu s-a adresat instan?elor civile na?ionale pentru a solicita oricare compensa?ii ?i c? aceast? plāngere urmeaz? a fi respins? īn baza art. 35 §§ 1 ?i 4 CEDO.

Plāngerile īn baza art. 6 CEDO

Reclamantul s-a plāns de violarea art. 6 CEDO deoarece plāngerea sa depus? la 17 iulie 2007 nu a fost niciodat? examinat?. De asemenea, el s-a plāns īn baza aceluia?i articol, c? instan?a a examinat cererea sa din 17 iulie 2007 īntr-un termen foarte lung. Avoca?ii s?i au fost nevoi?i s? amāne ?edin?ele deoarece procurorul nu prezenta informa?ia legat? de motivele deten?iei clientului s?u.

Curtea a considerat c? aceste plāngeri urmeaz? a fi examinate īn baza art. 5 § 4 CEDO, deoarece acestea se refer? mai degrab? la deten?ia provizorie decāt la procedurile penale principale.

Avānd īn vedere constat?rile instan?elor na?ionale c? deten?ia reclamantului a fost ilegal?, Curtea a considerat c? alte plāngeri, invocate esen?ial īn baza art. 5 § 4 CEDO, nu ridic? chestiuni separate de cele deja examinate īn baza art. 5 § 1 CEDO.

Rezult? c? aceste plāngeri sunt nefondate ?i urmeaz? a fi respinse īn conformitate cu art. 35 §§ 3 (a) ?i 4 CEDO.

Plāngerea īn baza art. 13 coroborat? cu art. 5 CEDO

Curtea a notat c? plāngerile īn baza diferitor aspecte ale art. 5 CEDO au fost declarate inadmisibile. Īn lumina celor constatate Curtea a considerat c? reclamantul nu avea o plāngere discutabil? īn baza art. 13 CEDO coroborat cu art. 5 CEDO.

Rezult? c? aceast? plāngere este nefondat? ?i urmeaz? a fi respins? īn baza art. 35 §§ 3 (a) ?i 4 CEDO. Din aceste considerente Curtea a declarat cererea reclamantului inadmisibil?.

Īn fa?a Cur?ii reclamantul a fost reprezentat de c?tre V. Țurcan ?i A. Berucea?vili, avoca?i din Chi?in?u.

***

Īn cauza Gavrili?? c. Moldovei, reclaman?ii sunt Vasile ?i Victor Gavrili??, īn prezent de?inu?i īn Chi?in?u.

Plāngerile de maltratare ale primului reclamant

La 22 octombrie 2001 judec?toria Rī?cani a emis un mandat de arest pe numele primului reclamant, suspectat de comiterea unui viol.

La 8 aprilie 2004, la ora 13.30 primul reclamant a fost arestat de c?tre ofi?erii de poli?ie. El a opus rezisten?? r?nind doi poli?i?ti cu un cu?it. Poli?ia a aplicat for?a lovindu-l cu picioarele pe reclamant.

Potrivit reclamantului, el a fost plasat īn arest la batalionul de for?e speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, unde a fost supus relelor tratamente. Īn particular, el a fost suspendat de o bar? de fier, cu māinile ?i picioarele legate, īn pozi?ia de rāndunic?. Apoi, el a fost electrocutat. Reclamantul a pretins c? īn timpul maltrat?rii el a fost filmat de c?tre un ofi?er de poli?ie.

Potrivit unei scrisori ai Centrului Na?ional de Medicin? de Urgen?? din 5 noiembrie 2008, primul reclamant a fost internat la 8 aprilie 2003 ora 19.10 cu diagnosticul plag? primar? cauzat? de o arm? de foc la piciorul stāng. Primul reclamant a fost operat ?i glon?ul i-a fost extras. Dup? interven?ia chirurgical? primul reclamant a fost transferat la un spital pentru de?inu?i.

La 9 aprilie 2003 procurorul responsabil de cauz? a īntocmit un proces-verbal de re?inere pe numele reclamantului indicānd ora 14.25.

Īn aceia?i zi, primul reclamant a fost interogat e c?tre poli?ie.

La o dat? nespecificat? īn luna aprilie 2003 primul reclamant a fost transferat la Comisariatul General de Poli?ie. Potrivit reclamantului, dānsul era transferat cu regularitate la sediul batalionului de for?e speciale unde era maltratat, ?inut īntr-o celul? f?r? ap?, pat, saltea, etc. El a afirmat c? ?i-a pierdut cuno?tin?a de cāteva ori.

Potrivit acestuia, el nu a putut ob?ine medicamente necesare pentru a se trata īn urma maltrat?rilor.

La o dat? nespecificat?, primul reclamant a depus o plāngere procuraturii denun?ānd maltratarea sa ?i deten?ia ilegal?. La 20 iunie 2006 procuratura nu a decis s? nu dea curs urm?ririi penale.

La 1 august 2006 judec?toria Rā?cani a l?sat īn vigoare decizia procurorului din 20 iunie 2006.

Contextul plāngerii celui de-al doilea reclamant

La 1 ?i 2 noiembrie 2005 reclaman?ii ?i un ter? au comis un furt dintr-o vil? de la periferia or. Chi?in?u. Ei au intrat īn posesia a 320.000 dolari SUA, 20.000 EURO ?i aur.

La o dat? nespecificat? reclaman?ii au fost da?i īn urm?rire general?.

Plāngerile de maltratare pe timpul arest?rii ?i deten?iei ai celui de-al doilea reclamant

Potrivit reclamantului, el a fost arestat la 28 decembrie 2005 īn Ucraina de c?tre ofi?eri de poli?ie din Republica Moldova ?i a fost transportat īn portbagajul ma?inii pān? īn Moldova. Potrivit reclamantului, el a fost torturat īn timpul re?inerii ?i pe parcursul transport?rii pān? īn Moldova. Īn particular, reclamantul men?ioneaz? c? a fost b?tut la vam?, apoi la C?u?eni a fost tārāt la p?mānt ata?at de un automobil pentru a spune unde s? afl? fratele s?u ?i unde au ascuns banii fura?i, dup? care ofi?erii l-ar fi īmpu?cat īn picioare cu gloan?e de cauciuc, iar de r?nile provocate poli?i?tii ī?i stingeau ?ig?rile aprinse. De asemenea, ofi?erii i-ar fi pus pistolul īn gur? amenin?āndu-l cu moartea. Reclamantul ?i-a pierdut cuno?tin?a de mai multe ori. El spune c? a fost dus īntr-un garaj amplasat īn mun. Chi?in?u, unde a fost dezbr?cat ?i b?tut cu bastoane de cauciuc, apoi ofi?erii i-ar fi pulverizat picioarele cu benzin? ?i l-au amenin?at c?-i vor da foc.

Īn aceea?i zi, la 28 octombrie 2005 reclamantul a fost adus la Comisariatul General de Poli?ie din or. Chi?in?u, unde de asemenea potrivit lui a fost torturat. Īn particular, el a fost suspendat de o bar? metalic?, iar urechile ?i degetele sale erau legate de ni?te fire electrice.

Reclamantul a afirmat c? a fost examinat de 5 ori de medicii legi?ti, dar nu a putut fi spitalizat din cauza c? lipsea aprobarea organului de urm?rire penal?.

La 3 ?i 4 ianuarie 2006 reclamantului i-a īnceput s?-i curg? sānge din urechi ?i nas ?i a fost transportat de urgen?? la spital. Ulterior, contrar voin?ei medicilor, reclamantul a fost transportat la Comisariatul de poli?ei unde a continuat s? primeasc? īngrijiri medicale.

Reclamantul a mai sus?inut c? a fost de?inut īn condi?ii inumane, f?r? a avea īntrevederi cu avocatul s?u ?i familia.

La 24 martie 2006 reclamantul a fost transferat īn Penitenciarul nr. 13.

Re?inerea ?i deten?ia provizorie a celui de-al doilea reclamant

Īntre timp, ofi?erul de poli?ie responsabil de acest caz a īntocmit, la Comisariatul general de Poli?ie, la 5 ianuarie 2006 un proces-verbal de re?inere pentru cel de-al doilea reclamant. Potrivit acestui proces-verbal re?inerea reclamantului a avut loc īn aceia?i zi la orele 10.20 ?i reclamantul a fost informat īn prezen?a unui avocat, c? este b?nuit de comiterea unui jaf īn propor?ii deosebit de mari.

La 6 ianuarie 2006 Judec?toria Rā?cani a admis cererea procurorului de a-l plasa pe reclamant īn arest pentru o perioad? de 10 zile.

Plāngerea celui de-al doilea reclamant īn leg?tur? cu relele-tratamente.

La 23 mai 2006 reclamantul a adresat o scrisoare deschis? mai multor autorit??i, inclusiv Parlamentului sus?inānd c? este o victim? a torturii.

La 22 iunie 2006 procurorul a emis o ordonan?? de neīncepere a urm?ririi penale pe motivul lipsei componen?ei de infrac?iune. Reclamantul a atacat aceast? ordonan??, īns? la 1 august 2006 judec?toria Rā?cani a l?sat-o f?r? modific?ri.

Condamnarea penal? a reclaman?ilor īn leg?tur? cu jaful comis īn luna noiembrie 2005

La 26 decembrie 2006 judec?toria Botanica a condamnat reclaman?ii de comiterea infrac?iunii de jaf, fiindu-le aplicat primului reclamant pedeapsa de 17 ani de īnchisoare, iar celui de-al doilea 10 ani ?i jum?tate.

Curtea de Apel Chi?in?u, la 2 iulie 2009 a admis par?ial apelurile declarate de reclaman?i reducāndu-le pedeapsa dup? cum urmeaz?: 7 ani ?i 3 luni ?i respectiv 7 ani ?i 6 luni.

Ac?iunea civil? īmpotriva Statului privind compensarea prejudiciilor cauzate īn urma maltrat?rii.

La o dat? nespecificat?, reclaman?ii au depus o ac?iune civil? īmpotriva Ministerului Finan?elor, Procuraturii Generale ?i Ministerului Afacerilor Interne privind repararea prejudiciului cauzat de pe urma relelor tratamente. Ei s-au plāns de asemenea c? au fost de?inu?i ilegal, īn lipsa unui mandat de arest pe numele s?u.

La 4 septembrie 2009, Judec?toria Rā?cani a admis par?ial ac?iunea constatānd c? a existat o violare a art. 3,6 ?i 13 CEDO ?i le-a acordat cu titlu de prejudiciu moral 500 lei primului reclamant ?i 1000 lei celui de-al doilea reclamant.

Reclaman?ii ?i procurorul au depus apel.

La 3 martie 2010 Curtea de Apel Chi?in?u a admis apelul procurorului ?i a īncetat procedura pe motiv c? aceast? ac?iune nu este de competen?a instan?elor civile, ci a judec?torului de instruc?ie.

Reclaman?ii au depus recurs.

Printr-o decizie a Cur?ii Supreme de Justi?ie din 23 februarie 2011 a casat decizia instan?ei de apel cu trimiterea pricinii la rejudecare īn prima instan??.

La 7 iunie 2011 Curtea de Apel Chi?in?u a respins apelurile reclaman?ilor ?i a procurorului ?i a men?inut hot?rārea primei instan?e din 4 septembrie 2009.

Cauza īn prezent este pendinte la Curtea Suprem? de Justi?ie.

Alte proceduri īn privin?a primului reclamant.

Condamnarea penal? īn lipsa reclamantului

Printr-o hot?rāre din 29 septembrie 2005, judec?toria C?l?ra?i a condamnat reclamantul in absentia la 15 ani de īnchisoare pentru comiterea mai multor jafuri.

Avocatul reclamantului a depus apel.

Printr-o hot?rāre din 22 decembrie 2005, Curtea de Apel Chi?in?u a men?inut sentin?a de condamnare.

La 23 mai 2006 reclamantul a depus recurs solicitānd rejudecarea cauzei. La 28 iunie 2006 Curtea Suprem? de Justi?ie a declarat recursul inadmisibil.

La o dat? nespecificat?, reclamantul a depus un recurs īn anulare īmpotriva deciziilor pronun?ate anterior. La 19 februarie 2007 Curtea Suprem? de Justi?ie a admis recursul īn anulare ?i a trimis cauza la rejudecare īn instan?a de apel.

La 17 decembrie 2007 Curtea de Apel Chi?in?u l-a condamnat pe reclamant la 6 ani de īnchisoare.

Printr-o decizie definitiv? din 29 februarie 2009 Curtea Suprem? de Justi?ie a admis par?ial recursul īn anulare al reclamantului, a recalificat fapta sa ?i a condamnat reclamantul la 3 ani priva?iune de libertate. Īn aceste proceduri, reclamantul a fost asistat de c?tre un avocat.

Ac?iunea civil? īmpotriva ziarului Z.

La o dat? nespecificat?, reclamantul a depus o ac?iune civil? de def?imare īmpotriva ziarului Z., pe motivul public?rii unui articol din 21 iulie 2005, care relata c? reclamantul ar fi fost implicat īn careva acte de corup?ie din justi?ie moldoveneasc?.

Reclamantul nu a informat Curtea despre soarta acestui dosar.

Invocānd articolele 2, 3, 6 ?i 8 CEDO, īn fa?a Cur?ii, reclaman?ii s-au plāns de relele tratamente la care au fost supu?i ?i de lipsa unei anchete efective. Ei s-au mai plāns īn substan?? c? au fost de?inu?i f?r? un mandat legal īn diferite perioade de timp. Reclaman?ii s-au plāns īn baza art. 6 CEDO c? au fost defavoriza?i īn raport cu procuratura. Primul reclamant s-a plāns de violarea art. 5, 6 ?i 13 CEDO pe motiv c? a fost condamnat in absentia de Curtea de Apel Chi?in?u la 25 decembrie 2005. Invocānd art. 8, 10 ?i 14 CEDO, primul reclamant s-a plāns īn final c? ziarul Z. a publicat informa?ii def?im?toare despre el.

Curtea nu s-a pronun?at asupra admisibilit??ii plāngerilor īn temeiul art. 3 ?i 5 CEDO ?i a considerat necesar s? le comunice Guvernului Moldovei īn conformitate cu art. 54 § 2 b).

Īn ceea ce prive?te pretinsa alega?ie īn temeiul art. 6 CEDO, Curtea nu a g?sit vreo aparen?? de violare a drepturilor ?i libert??ilor garantate de Conven?ie ?i a declarat acest cap?t de cerere nefondat ?i l-a radiat īn temeiul art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO.

Restul plāngerilor au fost declarate inadmisibile.