Hot?rârile Sochichiu c. Moldovei, I.G. c. Moldovei ?i Plotnicova c. Moldovei

15 05 2012

La 15 mai 2012 CtEDO a pronun?at hot?rârile Sochichiu c. Moldovei (cererea nr. 28698/09),  I.G. c. Moldovei (cererea nr. 53519/07), Plotnicova c. Moldovei (cererea nr. 38623/05).

***

În cauza Sochichiu c. Moldovei, reclamantul Sergiu Sochichiu la 17 ianuarie 2007 a fost arestat de patru poli?i?ti îmbr?ca?i în civil în fa?a gr?dini?ei fiicei sale. Potrivit reclamantului, el era în ma?ina sa când patru persoane înarmate s-au apropiat de el. Când a fost scos din ma?in?, el a fost lovit cu pumnul în cap ?i aruncat cu fa?a în jos r?nindu-se. Unul din poli?i?tii care l-au re?inut i-a condus ma?ina pân? la sectorul de poli?ie. So?ia ?i fiica sa erau martori la re?inerea sa. La sec?ia de poli?ie reclamantului i s-a comunicat c? el este b?nuit de vânzarea ilegal? a unui apartament unei ter?e persoane. Urm?toarea zi automobilul reclamantul a fost întors familiei sale.

La 20 ianuarie 2007 reclamantul a fost examinat de un medic legist care a concluzionat c? el a avut o contuzie la buza de jos, vân?t?i ?i zgârieturi la falc? ?i la membrele superioare. Potrivit medicului, vân?t?ile au fost cauzate de un obiect contondent.

În ianuarie 2007, reclamantul s-a plâns la Procuratur? despre maltratarea sa ?i despre luarea ilegal? a automobilului s?u de c?tre ofi?erul de poli?ie.

În perioada februarie 2007 ?i iunie 2010, procedurile penale au fost închise de c?tre Procuratur? ?i redeschise ca urmare a hot?rârilor judec?tore?ti de cel pu?in cinci ori. De fiecare dat? motivul pentru întreruperea procedurii a fost c? poli?ia a aplicat for?a pentru a contracara rezistenta reclamantului ?i c? utilizarea for?ei a fost justificat?. Ultima redeschidere a procedurii a avut loc la 21 iunie 2010, când Judec?toria Râ?cani a dispus-o, pe motiv c?, printre altele, Procuratura nu a reu?it s? o audieze pe so?ia reclamantului care a fost prezent? la re?inere ?i s? examineze video de la re?inere. Urm?rire penal? privind maltratarea reclamantului este înc? pe rol.

În fa?a Cur?ii reclamanta s-a plâns, în temeiul art. 3 CEDO, de maltratare de c?tre ofi?erii de poli?ie ?i lipsa unei anchete efective. De asemenea, el s-a plâns în sensul art. 8 CEDO ?i art. 1 Protocolul nr.1 CEDO de luarea ilegal? a automobilului s?u de c?tre ofi?erii de poli?ie. În final, el a invocat lipsa unui recurs intern efectiv în sensul art. 13 CEDO în privin?a drepturilor sale garantate de art.3, 8 ?i art.1 Protocolul nr. 1 CEDO.

Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 3 CEDO, sub aspect material ?i procedural. Ea a notat c? nu a fost disputat de c?tre p?r?i, c? reclamantul a fost v?t?mat la re?inere de c?tre poli?ie. Unica chestiune disputat? a fost dac? utilizarea for?ei de c?tre poli?ie a fost justificat? în circumstan?ele spe?ei.

Aparent reclamantul nu a fost arestat în cursul unei opera?iuni întâmpl?toare, care ar determina evolu?ii nea?teptate la care poli?ia urma s? reac?ioneze f?r? o preg?tire preventiv? (a se vedea, a contrario, Zelilof v. Greece, no. 17060/03, § 48, 24 May 2007). Materialele cauzei au ar?tat clar c? poli?ia a planificat preventiv opera?iunea de re?inere ?i c? au avut timp suficient pentru a evalua posibilele riscuri ?i s? i-a toate m?surile necesare pentru a efectua re?inerea. În aceast? privin??, Curtea a avut câteva observa?ii în ceea ce prive?te maniera în care a fost preg?tit? opera?iunea, pe motiv c? poli?i?tii nu au fost echipa?i cu c?tu?e ?i au fost nevoi?i s? lege mâinile reclamantului cu propria curea.

În continuare Curtea a notat c? opera?iunea a fost efectuat? de c?tre patru poli?i?ti, care, dup? cum apare din înregistrarea video a re?inerii, au fost aproximativ de a aceea?i în?l?ime ?i constitu?ie ca reclamantul, ?i spre deosebire de reclamant, au fost înarma?i. Sarcina poli?i?tilor a fost  de a re?ine un suspect care nu era înarmat ?i care nu avea antecedente violente. În contrar, reclamantul avea familie, loc de munc?, loc permanent de trai, nu a fost cunoscut de poli?ie ?i a fost suspectat de o crim? profesional?. În continuare, re?inerea a avut loc lâng? o gr?dini?? în timp ce reclamantul ?i al?i p?rin?i de regul? î?i luau copii acas?, astfel eventual în fa?a familiei reclamantului ?i altor persoane, inclusiv copii mici. În aceste circumstan?e, Curtea nu a fost convins? de constat?rile autorit??ilor na?ionale c? reclamantul a prezentat un pericol serios poli?i?tilor, ce ar justifica atare metode brutale din partea lor. Chiar presupunând c? reac?ia ini?ial? la patru persoane îmbr?cate în civil ce doreau s?-l re?in? a constituit o anumit? form? de rezisten??, Curtea a r?mas convins? c? erau disponibile alte metode ?i tehnici mai pu?in v?t?m?toare.

În afar? de for?a brutal? folosit? împotriva reclamantului, Curtea a notat din înregistrarea video a re?inerii c? conduita ofi?erilor de poli?ie a fost pe departe de a fi ca respectuoas? în raport cu demnitatea reclamantului. În particular, unul din poli?i?ti a pus piciorul pe capul reclamantului ?i a nu a înl?turat piciorul, chiar când î?i peria pantalonii. În opinia Cur?ii, atare conduit? este degradant? ?i umilitoare. Curtea de asemenea, a notat batjocorirea reclamantului de pierdere a din?ilor ?i înjur?turile unui poli?ist.

De asemenea, Curtea a luat în considera?ie maniera în care instan?ele na?ionale au examinat plângerea reclamantului privind maltratarea sa. În particular, procedurile respective au durat aproape 5 ani; autorit??ile na?ionale au fost dispuse s? cread? versiunea poli?i?tilor; autorit??ile s-au focusat doar în privin?a declara?iilor date de reclamant ?i poli?i?ti; etc.

Curtea a considerat c? nu este necesar de a examina separat violarea art. 13 CEDO.

Reclamantul a solicitat EUR 1,220 cu titlu de prejudiciu material, EUR 110,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 5,557 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantului EUR 1,220 cu titlu de prejudiciu material, EUR 15,000  cu titlu prejudiciu moral ?i EUR 3,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii reclamantul a fost reprezentat de c?tre G. Malic ?i I. Oancea avoca?i din Chi?in?u.

***

În cauza I.G. c. Moldovei, reclamanta I.G. la momentul evenimentelor avea 14 ani ?i 8 luni. În seara zilei de 21 august 2004 V.R. a invitat reclamanta ?i înc? una din prietenele sale s?-l acompanieze. V.R. avea 23 ani ?i locuia în apropiere de bunica reclamantei, pe care reclamanta o vizita des. Reclamanta ?i V.R. se cuno?teau de mult timp ?i se întâlneau cu diferite ocazii.

În acea seara reclamanta ?i V.R. au plecat cu ma?ina într-un club de noapte a unui sat din apropiere. Acolo, reclamantei ?i lui V.R. i s-au al?turat V.V., V.D. ?i o alt? fat?, A.S. Reclamanta st?tea al?turi de V.R. ?i prietenii s?i. V.R. a cump?rat o sticl? de votc? ?i o îndemna ?i pe reclamant? s? consume alcool. Ini?ial, reclamanta a refuzat s? consume, îns? a cedat presiunilor celor din jur ?i a consumat aproximativ 100 ml de votc?. Potrivit reclamantei, V.R. a tratat-o cu violen?? amenin?ând-o c? nu o va conduce acas? dac? nu va consuma alcool. Dup? ce b?uturile au fost consumate, to?i au p?r?sit localul ?i V.R. i-a condus cu ma?ina pe to?i acas?. Când s-au apropriat de casa lui V.D., A.S. ?i V.D. i-au cerut lui V.R. s? îi a?tepte, promi?ând c? se vor întoarce în jum?tate de or?.

V.R. ?i reclamanta au r?mas singuri în automobil. V.R. a parcat ma?ina lâng? casa lui V.D. ?i i-a cerut reclamantei s? treac? cu el la bancheta din spate, unde a violat-o. Potrivit reclamantei, V.R. a amenin?at-o cu moartea dac? va spune cuiva ce s-a întâmplat.

A doua zi reclamanta i-a povestit mamei sale c? a fost violat?. Mama reclamantei a plecat la casa lui V.R., dânsul a recunoscut c? a între?inut rela?ii sexuale cu reclamanta ?i a promis c? se va c?s?tori cu ea imediat ce va absolvi ?coala. Mama reclamantei a depus o plângere la Comisariatul de poli?ie al raionului Sîngerei. La 26 august 2004, procuratura Sîngerei a  intentat un dosar penal privind violarea unei minore.

Cauza a fost repartizat? procurorului V.C. el a ordonat numirea unei expertize medico-legale. Expertiza a fost efectuat? în aceea?i zi ?i a concluzionat c? a existat o „ruptur? a himenului, cauzat? de în circumstan?ele descrise de un obiect drept, concodent, posibil de un penis erect”.

La 1 septembrie 2004, în rezultatul plângerii depuse de mama reclamantei, precum ?i de constat?rile expertizei medico-legale, V.R. i s-a înainta acuzarea de violarea unei minore. La 14 septembrie a fost efectuat? o expertiz? repetat?, care a dat acelea?i concluzii.

În cadrul urm?ririi penale au fost efectuate un ?ir de ac?iuni de urm?rire penal?, inclusiv interogarea martorilor confruntarea p?r?ilor ?.a.

La 1 decembrie 2004 un alt procuror C.C. a încetat urm?rirea penal? împotriva lui V.R. pe motivul lipsei componen?ei de infrac?iune.

La 19 ianuarie 2005 A.B. a anulat decizia din 1 decembrie 2004 ca ilegal?. La 25 ianuarie 2005 V.R. a fost iar??i pus sub acuzare. Urm?rirea penal? a fost finisat? la 31 ianuarie 2005.

V.R. a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Reclamanta ?i procurorul au atacat sentin?a. V.R. nu a depus apel. La 11 aprilie 2007 Curtea de Apel B?l?i a respins apelurile. Instan?a a explicat c? victima unei infrac?iuni poate depune apel doar dac? urm?rirea penal? a fost pornit? în baza plângerii ei prealabile. Având în vedere faptul c? infrac?iunea de viol nu era una din infrac?iunile care putea fi urm?rit? penal în baza plângerii victimei, reclamanta nu era inclus? în categoria persoanelor care au dreptul s? depun? apel.

Curtea de Apel B?l?i de asemenea a anulat sentin?a de condamnare ?i a dispus încetarea urm?ririi penale împotriva lui V.R.

Deoarece reclamanta nu avea dreptul s? atace solu?ia primei instan?e, avocatul acesteia a scris o plângere Procuraturii Generale solicitând ca ultima s? depun? recurs la Curtea Suprem? de Justi?ie. Procuratura nu a depus recurs.

În fa?a Cur?ii reclamanta s-a plâns, în temeiul art. 3, 8, 13 ?i 14  CEDO, c? autorit??ile na?ionale nu au investigat eficient pretinsul viol, ceea ce a constituit violarea obliga?iilor pozitive a statului de a proteja integritatea fizic? ?i via?a privat? ?i de a acorda remedii eficiente în acest sens.

Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 3 CEDO, sub aspect procedural. Curtea a notat c? dup? finalizarea procedurilor judec?tore?ti, decizia procurorului C.C. din 01 decembrie 2004 de eliberare a lui V.R. de acuza?iile împotriva acestuia a constituit ultima considerare a cauzei privind pretinsul viol a reclamantei. Curtea a notat c? aceast? decizie a fost adoptat? f?r? realizarea a careva m?suri de investiga?ie importante. În particular, din moment ce sarcina principal? în spe?? a fost de a determina dac? raportul sexual a fost consensual, era imperativ de a crea o opinie privind credibilitatea fiec?rei p?r?i. Aceasta s-ar putea realiza prin intervievarea cuno?tin?elor reclamantei ?i a lui V.R., cum ar fi prietenii, vecinii, profesorii ?i alte persoane care ar putea arunca lumina asupra veridicit??ii declara?iilor respective. Totu?i, nimic din aceasta nu a fost realizat pân? la adoptarea deciziei din 01 decembrie 2004.  Curtea în continuare a notat c? autorit??ile ar fi putut solicita opinia unui psiholog specializat.

Curtea a acordat o aten?ie deosebit? faptului c? de fapt însu?i procurorii implica?i în dosar au recunoscut c? ancheta nu a fost finalizat? la 01 decembrie 2004. În particular, la 26 noiembrie 2004 procurorul V.C. considera c? ancheta nu este finalizat?, or el inten?iona s? audieze câ?iva martori, ?i astfel a cerut prelungirea termenului cu o lun?. Demersul respectiv a fost acceptat de superiorul lui V.C. totu?i, doar dup? câteva zile, la 01 decembrie 2004, pe motive care sunt mai bine cunoscute de c?tre Procuratura raionului Sângerei, un alt procuror C.C., a emis o ordonan?? de exonerare a lui V.C. de acuza?ie de viol, f?r? a audia al?i martori sau s? întreprind? alte ac?iuni de anchet?. Totu?i, aparent nici C.C. nu a considerat c? ancheta urmeaz? a fi finalizat?, deoarece el a dispus continuarea acesteia chiar în textul deciziei din 01 decembrie 2004.

Curtea a constatat, f?r? a se expune în privin?a vinov??iei lui V.R., c? investigarea cauzei reclamantei a frustrat cerin?ele inerente obliga?iilor pozitive a statului de a investiga ?i pedepsi eficient toate formele violului ?i abuzului sexual.

Curtea a considerat c? nu este necesar de a examina separat violarea art. 8, 13 ?i 14 CEDO.

Reclamanta a solicitat EUR 30,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 19,200 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantului 10,000 Euro cu titlu prejudiciu moral ?i EUR 2,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii reclamantul a fost reprezentat de c?tre A. Postica ?i D. Straisteanu avoca?i din Chi?in?u.

***

În cauza Plotnicova c. Moldovei, reclamanta Lidia Plotnicova, în anii ’90 era cunoscut? în cercul de business din Moldova, iar în anul 1999 a fost desemnat? „Omul de afaceri al anului”.

În perioada 1999-2001 reclamanta a împrumutat de la 4 persoane o sum? total? de 894,955 lei comunicând creditorilor s?i c? va folosi ace?ti bani pentru a importa produse cosmetice de la un produc?tor francez ?i va vinde aceste produse într-un magazin din Chi?in?u. Totu?i i-a nu a întors banii creditorilor la timp.

Urmare a plângerii creditorilor, la 11 noiembrie 2002 a fost pornit? urm?rirea penal? împotriva reclamantei. Ea a fost acuzat? c? a ob?inut banii într-un mod fraudulos, f?r? a avea inten?ia de a-i întoarce. Potrivit reclamantei o persoan? cu influen?e a dorit s? ob?in? contractul cu produc?torul francez ?i amenin?at-o cu închisoarea dac? nu va ceda afacerea.

La 3 februarie 2003 reclamanta a fost dat? în c?utare ?i la 4 februarie 2003 instan?a de judecat? a eliberat un mandat de arest pe numele reclamantei. Nici reclamanta, nici reprezentantul s?u nu au fost prezen?i.

Potrivit reclamantei, la 13 martie 2003 ea a fost arestat? ?i plasat? la oficiul de poli?ie din Chi?in?u, unde s-a aflat toat? ziua, f?r? s? fie fixat? re?inerea sa. Deoarece ea avea probleme cu s?n?tatea, a fost chemat? o ambulan?? ?i transportat? la spital. Ea s-a aflat în spital 7 zile fiind supravegheat? de poli?i?ti. La 20 martie 2003 reclamanta a fost externat? ?i plasat? în arest la sectorul de poli?ie din Chi?in?u. Ea se sim?ea prost ?i iar??i a fost chemat? o ambulan??. La 11 aprilie 2003 fiica reclamantei a depus o plângere la procuratur? invocând refuzul de a fi transferat? reclamanta la spital. Reclamanta a fost transferat? la 28 mai 2003 în Penitenciarul nr. 13.

La 2 aprilie 2003 anchetatorul a expediat o comisie rogatorie autorit??ilor franceze solicitând s? fie verificat dac? reclamanta avea careva contacte cu o companie de produse cosmetice ?i dac? ea este reprezentantul acestei în Moldova, de asemenea dac? a procurat produse cosmetice de la vreo companie pentru a le importa în Moldova.

La 26 iulie 2004 reclamanta a solicitat ca dou? volume de materiale din Fran?a s? fie anexate la dosar. Procurorul a acceptat solicitarea cu condi?ia ca acestea s? fie traduse. Reclamanta a mai prezentat recipise ale creditorilor care atestau c? ea a întors careva sume de bani pân? a fi pornit? urm?rirea penal?.

La 27 iulie 2005 reclamanta a fost condamnat? la 10 ani de închisoare. Instan?a nu a men?ionat nimic despre rezultatelor comisii rogatorii, dar s-a bazat pe rezultatele Ministerului Afacerilor Interne, potrivit c?rora reclamanta nu a fost reprezentantul unei companii franceze în Republica Moldova.

În apelul s?u reclamanta a invocat c? nu au fost  prezentate materialele traduse ob?inute de la autorit??ile franceze, ad?ugând c? instan?a inferioar? nu a avut posibilitatea s? le examineze deoarece nu au fost traduse. Ea s-a mai referit la recipisele creditorilor prin care se atesta c? anumite sume de bani au fost întoarse, precum ?i la alte fapte importante care nu au fost luate în considerare de c?tre instan?a inferioar?.

De asemenea reclamanta s-a plâns c? a fost plasat? în deten?ie cu înc? 7 persoane într-o celul? de 10 m.p., care era neventilat?, întunecat? ?i în care lipseau obiecte elementare necesare. Ea a mai notat c? a fost subiectul unor rele-tratamente, urmare a c?rora ea a fost internat? în spital cu mâna fracturat?.

Curtea de Apel Chi?in?u a men?inut sentin?a de condamnare motivând c? toate probele la care a f?cut referire reclamanta a fost examinate de prima instan??.

La 28 martie 2006 Curtea Suprem? de Justi?ie a men?inut solu?iile instan?elor inferioare.

La 26 martie 2009 reclamanta a fost eliberat? din închisoare.

În fa?a Cur?ii reclamanta s-a plâns, în temeiul art. 3, 5, 6 § 2, 6  § 3, 8  CEDO, c? a fost de?inut? în condi?ii inumane, de omisiunea de a traduce documentele cheie, deten?ie ilegal?, înc?lcarea prezump?iei nevinov??iei, refuzul de a avea întrevederi cu rudele sale, obligarea de a pl?ti datoriile, etc.

Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 3 CEDO, pe motiv c? reclamanta a fost de?inut? în condi?iile incompatibile acestui articol. Curtea a notat c? reclamanta a prezentat o descriere detaliat? a condi?iilor de deten?ie, inclusiv supraaglomerarea celulelor ?i calitatea proast? a alimenta?iei. Curtea a observat c? în toate celulele spa?iul personal pentru fiecare de?inut nu dep??ea 2,5 m.p. Ea a notat c? reclamanta a petrecut mai mult de opt luni în aceste condi?ii.

De asemenea, Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 6 § 3 CEDO. În primul rând, ea a notat c? printr-o scrisoare a cerut Guvernului s? prezinte vreo decizie a primei instan?e sau instan?ei de apel prin care s-a acceptat sau refuzat audierea martorului O.G. Aceast? decizie nu a fost prezentat?, de?i reclamantul s-a plâns expres c? anchetatorul ?i instan?a de fond au refuzat citarea lui O.G., care în opinia acestuia putea confirma c? nu s-a ascuns de la creditori ?i c? a întors datoria unui din ei. Curtea a reiterat c? este în primul rând sarcina s? evalueze pertinen?a ?i admisibilitatea declara?iilor martorilor. Totu?i lipsa vreunei decizii ca r?spuns a demersului reclamantului ridic? o chestiune serioas? în sine în temeiul art. 6 CEDO, din moment ce reclamantul este deprivat un posibil mijloc important de ap?rare (a se vedea, for spre exemplu, Vidal v. Belgium, 22 April 1992, § 34, Series A no. 235‑B).

Curtea de asemenea luat not? de argumentul Guvernului c? documentele ob?inute din Fran?a ca r?spuns la comisia rogatorie nu au fost incluse în dosar deoarece acuzarea le-a considerat ca irelevante. Totu?i, ea a reamintit c? este o cerin?a a echit??ii ca acuzarea s? prezinte ap?r?rii toate probele material în favoarea sau în defavoarea acuz?rii (a se vedea Edwards v. the United Kingdom, 16 December 1992, § 36, Series A no. 247‑B).

Într-adev?r, este la latitudinea reclamantului ?i avocatului s?u s? decid? dac? vor folosi materialele respective în ap?rare, pe când concluzia final? în privin?a importan?ei probei pentru finalitatea cauzei îi revine instan?elor judec?tore?ti. Respectiv, omisiunea acuz?rii de a prezenta ap?r?rii ?i instan?elor judec?tore?ti materialele traduse din Fran?a – absen?a deciziei motivate s? re?in? aceast? informa?ie de la ap?rare – este prin sine incompatibil cu cerin?ele echit??ii.

Curtea a respins c? v?dit neîntemeiate restul capetelor din cererea reclamantului, în temeiul Art. 35 §§ 3 (a) ?i 4 din Conven?ie.

Reclamanta a solicitat USD 600,000 ?i 54,500 EUR 30,000 cu titlu de prejudiciu material ?i EUR 1,000,000 cu titlu de prejudiciu moral.

Curtea a acordat reclamantului 4,500 Euro cu titlu prejudiciu moral ?i EUR 100 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii reclamantul a fost reprezentat de c?tre R. Tocan avocat din Chi?in?u.