04 06 2012

În luna aprilie 2012 CtEDO a decis s? comunice urm?toarele cereri Guvernului Moldovei: Balakin c. Moldovei (cererea nr. 59474/11), Rimschi c. Moldovei (cererea nr. 1649/12), Colesnic c. Moldovei (cererea nr. 3312/11), Mangîr ?i al?ii c. Moldovei ?i Rusiei (cererea nr. 50157/06), Timu? ?i Å¢aru? c. Moldovei (cererea nr. 70077/11), Vasilic? c. Moldovei (cererea nr. 69527/10), Corotchi c. Moldovei (cererea nr. 50166/06) ?i Manoli c. Moldovei (cererea nr. 56875/11).

***

În cauza Balakin ?i Rimschi c. Moldovei, reclaman?ii sunt Alexandr Balakin ?i Valentin Rimschi. La 21 august 2009 ?i 21 iulie 2009 respectiv, reclaman?ii au fost aresta?i fiind acuza?i de fabricarea ?i punerea în circula?ie a semnelor b?ne?ti false. Mandatele sale de arest au fost prelungite la fiecare 3 luni ?i de fiecare dat? motivele invocate au fost c? reclaman?ii sunt suspecta?i de o infrac?iune grav? pasibil? de pedeaps? mai mare de 15 ani. În rest deciziile instan?ei de a plasa reclaman?ii în arest preventiv au fost nemotivate.

Ultima prelungire a deten?iei reclaman?ilor a avut loc la 19 august 2011. Instan?a ?i-a motivat decizia pe acelea?i motive ca ?i anterior, iar recursurile reclaman?ilor au fost respinse de Curtea de Apel Chi?in?u la 5 septembrie 2011.

Aparent, reclaman?ii se afl? în arest, pân? în prezent, ?i nu exist? vreo sentin?? de condamnare a acestora.

În fa?a Cur?ii ambii reclaman?i s-au plâns în baza art. 5 § 3 CEDO de durata deten?iei ?i de nemotivarea plas?rii lor în arest. De asemenea, ambii reclaman?i s-au plâns în sensul art. 5 § 4 CEDO c? la examinarea cererilor sale habeas corpus instan?ele na?ionale nu au luat în considera?ie nici un argument invocat de ace?tia. Primul reclamant s-a plâns de violarea art. 6 § 1 CEDO deoarece procedurile penale împotriva sa au durat excesiv de lung. Al doilea reclamant s-a plâns de violarea art. 3 CEDO deoarece a fost b?tut de c?tre poli?i?ti pentru al determina s? dea declara?ii împotriva sa. În final, bazându-se pe art. 6 § 2 CEDO al doilea reclamant s-a plâns c? dreptul s?u la prezum?ia nevinov??iei a fost înc?lcat.

Curtea a invitat p?r?ile s? r?spund? la urm?toarele întreb?ri:

Au re?inut judec?toria Ialoveni ?i Curtea de Apel Chi?in?u motive “suficiente ?i relevante” în deciziile sale de arestare ?i prelungirea arest?rii reclaman?ilor, potrivit cerin?elor Articolului 5 § 3 din Conven?ie?

În fa?a Cur?ii reclaman?ii sunt reprezenta?i de c?tre E. Rudenco ?i M. Rudenco, avoca?i din Ialoveni.

***

În cauza Colesnic c. Moldovei, reclamantul Vasile Colesnic la data de 11 octombrie 2008 a fost b?tut de dou? persoane. În rezultat el a fost spitalizat pentru 32 zile, la dou? spitale diferite.

La o dat? nespecificat? reclamantul s-a adresat Procuraturii ?old?ne?ti denun?ând faptul c? a fost b?tut. Procuratura a ordonat efectuarea unei expertize medico-legale. Într-un raport datat din 30 octombrie 2008 medicul legist, care a l-a examinat pe reclamant, a statuat c? acesta a avut diverse leziuni ?i i-au fost afectate organele interne, a avut contuzie a ?esuturilor moi, fractura la coast? ?i como?ie cerebral? care necesita tratament pentru mai mult de 25 de zile.

La o dat? nespecificat?, pentru motive necunoscute, Procuratura a numit o  expertiza medico-legal? repetat?. Într-un raport datat din 9 decembrie 2008 o comisie de medici legi?ti au examinat actele medicale de la spitalele unde a fost internat reclamantul ?i au concluzionat c? nu a existat o baz? suficient? pentru a concluziona c? costa nr. 9 de pe stânga a fost fracturat? la 11 octombrie 2008. Aceast? concluzie a ap?rut din cauza c? unele acte medicale examinate de comisie se refereau la fracturarea coastei nr. 9, iar altele f?ceau referire la fracturarea coastei nr. 11. Expertiza medico-legal? a concluzionat c? nu au existat leziuni pe corpul reclamantului; comisia nu s-a mai referit la alte leziuni indicate în actele medicale eliberate de c?tre spitalele unde a fost internat reclamantul.

La 26 februarie 2009 Procuratura ?old?ne?ti a respins plângerea reclamantului cu privire la maltratarea sa, deoarece nu au existat leziuni pe corpul s?u. Alte motive de respingere a plângerii nu au existat. Reclamantul a atacat ordonan?a ?i a solicitat, inter alia, audierea unor martori, precum ?i confruntarea cu agresorii. De asemenea, el ?i-a exprimat dubiile în ceea ce prive?te impar?ialitatea Procuraturii aten?ionând asupra faptului c? fiul unuia din agresori ar fi avut influen?? asupra procuraturii în virtutea func?iei pe care o de?ine. Reclamantul de asemenea a contestat rezultatele celei de-a doua expertize ?i a solicitat ca aceasta s? fie f?cut? repetat.

La 24 iunie 2009 Judec?toria ?old?ne?ti a admis plângerea reclamantului ?i a anulat ordonan?a Procuraturii. Instan?a a re?inut, inter alia, c? procuratura nu a luat în considerare toate actele medicale ?i nu a audiat martorii.

La o dat? nespecificat? Procuratura a dispus efectuarea repetat? a expertizei medico-legale. Aceast? expertiz? a fost petrecut? la 6 ianuarie 2010, iar concluzia a fost aceia?i cu cea con?inut? în raportul din 9 decembrie 2008. La 28 ianuarie 2010 Procuratura ?old?ne?ti a respins plângerea reclamantului pe acelea?i motive ca ?i prima oar?: c? nu au existat leziuni pe corpul reclamantului. Reclamantul a  atacat ordonan?a, totu?i, plângerea a fost respins? la 18 iunie 2010 de c?tre Judec?toria ?old?ne?ti. Decizia a fost expediat? reclamantului la 25 iunie 2010.

În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plâns în temeiul art. 6 CEDO c? procedurile legate de maltratarea sa au fost inechitabile.

Curtea a invitat p?r?ile s? r?spund? la urm?toarele întreb?ri:

Având în vedere protec?ia procedural? împotriva relelor-tratamente în sensul art. 3 CEDO (a se vedea Labita c. Italiei, nr. 26772/95, § 131, CEDO 2000-IV), au fost efectuate careva investiga?ii în prezenta cauz? de c?tre autorit??ile na?ionale? Dac? da, au fost acestea efective în sensul acestui articol?

Guvernul este invitat s? expedieze copia întregului dosar în ceea ce prive?te procedura penal? pornit? de Procuratur? la plângerea reclamantului.

În fa?a Cur?ii reclamantul este reprezentat de c?tre C. Ciobanu, avocat din Chi?in?u.

***

În cauza Mangir ?i al?ii c. Moldovei ?i a Rusiei, reclaman?ii sunt ?tefan Mangîr, Vitalie Vasiliev, Igor Da?co, Constantin Condrea, Alexandru Pohila.

La 14 iunie 2006 ofi?erii de poli?ie Mangîr, Vasiliev ?i Condrea au fost aresta?i la Tiraspol de c?tre serviciile secrete ale auto-proclamate Republici Nistrene (RMN), unde ei efectuau ac?iuni de urm?rire penal?. În timpul arestului ei au reu?it s? sune la sec?ia de poli?ie Bender.

Al?i doi reclaman?i, Da?co ?i Pohila au venit la Tiraspol pentru a clarifica motivele arest?rii colegilor s?i, îns? au fost ?i ace?tea aresta?i imediat.

Nu a fost eliberat nici un mandat de arest pe numele reclaman?ilor, cu excep?ia ofi?erului Mangîr. Reclaman?ii au fost plasa?i la centrul de deten?ie preventiv? din Tiraspol.

La 17 iunie 2006 ofi?erii Pohila, Da?co ?i Vasiliev au fost elibera?i, f?r? a li se oferi explica?ii de ce au fost aresta?i.

La 18 iunie 2006 ofi?erul Mangîr a fost injectat cu o solu?ie necunoscut?, care l-a men?inut într-o stare de incon?tien?? pentru 4 zile. Dup? eliberarea sa el a fost spitalizat pentru tratament la Spitalul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La 20 iunie 2006 judec?toria Tiraspol a emis un mandat de arest pe numele ofi?erului Mangîr pentru 30 zile. La 23 iunie 2006 autorit??ile RMN l-au eliberat pe Mangîr ?i Condrea. ?eful serviciilor secrete de la Tirapsol a declarat într-un interviu c? ofi?erii au fost elibera?i dup? ce autorit??ile din Rusia au dat asigur?ri c? autorit??ile din Moldova nu vor r?pi oameni în RMN.

Reclaman?ii au fost acuza?i de c?tre mass-media din RMN ca fiind parte a „escadrilelor negre” create în scopul r?pirii politicienilor ?i a altor persoane care cauzeaz? „nepl?ceri” autorit??ilor moldovene?ti. Potrivit reclaman?ilor, pe parcursul deten?iei dân?ii au fost interoga?i de serviciile secrete nistrene ?i au fost for?a?i s? declare c? în Tiraspol ei au încercat s? r?peasc? politicieni ai RMN. Ofi?erii Pohila, Da?co ?i Vasiliev au fost b?tu?i la t?lpile picioarelor ?i amenin?a?i cu asasinarea membrilor familiei, de asemenea c? vor fi transfera?i cu al?i criminali unde vor fi maltrata?i sau chiar omorâ?i.

Ofi?erul Condrea a ?inut în a?a-numita pozi?ie „ag??are Palestinian?” pentru mai mult de 7 ore ?i a fost ulterior scos din celul? f?r? con?tiin??. Asisten?a medical? a fost refuzat? reclaman?ilor.

Reclaman?ii au descris ?i condi?iile proaste de deten?ie în care au fost de?inu?i. Ofi?erul Condrea s-a aflat în aceia?i celul? în care a fost de?inut  Ilie Ila?cu (a se vedea Ila?cu ?.a. c. Moldovei ?i Rusiei, nr. 48787/99).

În fa?a Cur?ii reclaman?ii s-au plâns în baza art. 3 CEDO c? au fost ?inu?i în condi?ii inumane ?i degradante, c? au fost maltrata?i fizic ?i moral ?i c? i s-a refuzat asisten?a medical?. De asemenea, ei s-au plâns în sensul art. 5 § 1 (c) CEDO c? au fost aresta?i arbitrar ?i de?inu?i în lipsa unui mandat de arest. În continuare ei s-au plâns de violarea art. 5 §§ 3 ?i 4 CEDO c? nu au fost adu?i în fa?a unui judec?tor pentru a decide asupra legalit??ii arestului ?i în consecin?? nu au putut s? formuleze un recurs a unei decizii inexisten?e de plasare în deten?ie. În final ei s-a plâns de violarea art. 13 CEDO pentru c? nu au dispus de un remediu intern în fa?a instan?elor din Republica Moldova ?i  a Rusiei.

Curtea a invitat p?r?ile s? r?spund? la urm?toarele întreb?ri:

Având în vedere circumstan?ele prezentei cauze, intr? reclaman?ii în jurisdic?ia Republicii Moldova sau a Rusiei în sensul art. 1 CEDO a?a cum a fost interpretat? de Curte, inter alia, în cauza Ila?cu ?i al?ii c. Moldovei ?i Rusiei (nr. 48787/99)?

În particular, în lumina cauzei Ila?cu ?i al?ii, a putut fi angajat? responsabilitatea Guvernelor respondente în sensul conven?iei având în vedere obliga?iile sale pozitive de a proteja drepturile reclaman?ilor în baza Conven?iei?

Exist? o evolu?ie urmare a cauzei Ila?cu ?.a. c Moldovei care ar putea afecta responsabilitatea fiec?rei P?r?i?

Au epuizat reclaman?ii „toate remediile interne…, în conformitate cu regulile generale recunoscute de dreptul interna?ional…”, a?a cum este cerut de art. 35 CEDO?

A existat o violare a art. 3 CEDO? În particular:

a) au fost reclaman?ii subiectul relelor-tratamente în timpul deten?iei?

b) i-a fost acordat? fiec?ruia asisten?? medical? cerut? de condi?iile fiec?ruia?

c) au fost de?inu?i reclaman?ii în condi?ii inumane ?i degradante?;

Relev? faptele acestei cauze o violare a art. 5 CEDO? În particular:

a) a fost arestarea reclaman?ilor de c?tre autorit??ile RMN „legal?” în sensul art. 5 § 1 CEDO (a se vedea Ila?cu ?i al?ii c. Moldovei, § 461)?

b) dup? arestarea lor, au fost reclaman?ii adu?i în fa?a „unui judec?tor sau a unui altui ofi?er autorizat de lege s? exercite puterea judec?toreasc?”, în sensul art. 5 § 3 CEDO?

c) au avut reclaman?ii la dispozi?ia lor o procedur? efectiv? de a ataca legalitatea deten?iei lor, a?a cum este prev?zut de art. 5 § 4 CEDO?

5. Ai avut reclaman?ii la dispozi?ia sa remedii efective în ceea ce prive?te plângerile în baza art. 3 ?i 5 CEDO, a?a cum este prev?zut de art. 13 CEDO?

În fa?a Cur?ii reclaman?ii sunt reprezenta?i de J. Hanganu, avocat din Chi?in?u.

***

În cauza Timu? ?i Å¢aru? c. Moldovei, reclaman?i sunt Serghei Timu? ?i Victoria Å¢aru?.

La data de 14 martie 2009 fratele reclaman?ilor Alexei Vlasi a fost omorât în urma unei ac?iuni operative a poli?iei.

La 14 martie 2009 aproximativ la orele 22.20., trei ofi?eri de poli?ie îmbr?ca?i în civil au intrat într-un bloc pentru a aresta un suspect. În scar?, dân?ii au întâlnit un grup din 5 persoane, dintre care doi b?rba?i ?i trei femei, care coborau treptele. Nimeni din acele 5 persoane nu era suspectat de poli?ie.

Unul dintre poli?i?ti imediat l-a re?inut pe unul din b?rba?i G. Alexei Valsi ?i una din femei, membr? a grupului, care a v?zut incidentul deoarece se afla câteva trepte mai sus. Doi dintre poli?i?ti s-au luat în goan? dup? Alexei Vlasi ?i l-au prins. Imediat dup? aceasta, unul dintre poli?i?ti l-a împu?cat pe Alexei Vlasi în cap. Alexei Vlasi a decedat la fa?a locului.

Dup? aceasta a avut loc o investiga?ie unde au fost interoga?i to?i martorii, precum ?i ofi?erii de poli?ie.

Versiunea grupului de persoane care îl înso?eau pe Alexei Vlasi a fost c? ofi?erii de poli?ie erau înarma?i ?i foarte violen?i. La întâmpinarea grupului, unul din ei a  început s? maltrateze pe G., în timp ce al?i doi alergau pe sc?ri pentru a-l prinde pe Alexei Vlasi. Dup? ce l-au prins, ei au început s?-l bat?. Se pare c? unul din poli?i?ti se cuno?tea cu Alexei. Dânsul i-a cerut poli?i?tilor s? nu-l bat? deoarece vrea s? fie examinat de un medic legist ?i s? depun? o plângere. Atunci când Alexei s-a întors c?tre unul din poli?i?ti, acesta i-a pus pistolul la cap. Alexei a repetat c? dore?te s? depun? o plângere ?i imediat dup? aceasta a fost împu?cat. Dup? aceasta poli?istul a început s? strige c? nu a dorit s? împu?te. Una din femei, M., care se afla cea mai aproape  a început s? strige „De ce ai f?cut asta?”. Atunci unul din poli?i?ti i-a ordonat tuturor s? intre în apartamentul unuia din membrii grupului. Ultimul care a intrat a fost G. care a v?zut înainte de a intra cum unul din poli?i?ti l-a înjunghiat pe alt poli?ist cu un cu?it în zona coapsei. Când grupul de persoane ulterior a v?zut cadavrul lui Alexei, amplasarea acestuia era diferit?. Potrivit acestora, Alexei nu  avea nici o arm? la el ?i nu avea nimic în mân? când a fost împu?cat.

Potrivit poli?i?tilor, când Alexei alerga pe sc?ri dân?ii a crezut c? el este unul din suspec?ii dup? care ei au venit. Unul dintre poli?i?ti l-a prins, dar Alexei l-a lovit în fa?? ?i a început s? fug? pe sc?ri unde a fost prins de un alt poli?ist. La un moment dat Alexei a scos cu?itul ?i l-a înjunghiat pe în zona coapsei. Dup? aceasta a vrut s?-l înjunghie la fa??, îns? poli?istul l-a împu?cat. În declara?ia sa ini?ial?, ofi?erul de poli?ie a spus c? nu a dorit s?-l împu?te pe Alexei ?i c? regret?. Îns?, ulterior ?i-a schimbat depozi?iile ?i a declarat c? se afla în legitim? ap?rare.

Pe parcursul urm?ririi penale Procuratura Chi?in?u a ob?inut câteva rapoarte medico-legale care statuau, inter alia, c? începutul r?nii pe unde a trecut glontele se afla în partea superioar? stâng?  a gâtului, iar sfâr?itul r?nii se afla în partea dreapt? a frun?ii. Raportul, de asemenea, a constatat semne de violen?? pe fa?a lui Alexei. Un alt raport de expertiz? nu a g?sit amprentele lui Alexei pe cu?itul cu care l-ar fi înjunghiat pe unul din poli?i?ti.

La 21 septembrie 2009 Procuratura Chi?in?u a decis s? înceteze urm?rirea penal? pe motiv c? poli?istul care l-a împu?cat pe Alexei se afla în legitim? ap?rare. Reclaman?ii au contestat ordonan?a la Procuratura General? ?i la judec?torul de instruc?ie.

La 9 octombrie 2009 Procurorul General a casat ordonan?a de neîncepere deoarece se baza în exclusivitate pe declara?iile poli?i?tilor. Mai mult nu a fost efectuat? expertiza balistic?.

La 22 octombrie 2009 judec?toria Râ?cani a respins plângerea reclaman?ilor pe motiv c? cauza a fost „solu?ionat?” de c?tre Procuratura General?.

Între timp, reclaman?ii de asemenea au depus o plângere împotriva celor doi poli?i?ti pe motiv c? au Alexei Vlasi a fost maltratat înainte de a fi omorât. Îns?, la 30 iunie 2010 Procuratura Chi?in?u a respins cererea ca nefondat?. La 20 octombrie 2010, urmare a plângerii reclaman?ilor, Judec?toria Râ?cani a casat decizia Procuraturii din 30 iunie 2010 pe motiv c? investiga?ia a fost incomplet?.

La o dat? nespecificat? reclaman?ii au solicitat Procuraturii Generale s? schimbe procurorul ce conduceau urm?rirea penal? din cauza p?rtinirii acesteia. Totu?i, cererea a fost respins? la 8 noiembrie 2010.

La o dat? nespecificat? a fost preg?tit un raport balistic care a statuat c? la momentul producerii împu?c?turii, victima se afla culcat? ?i nu a putut s? se ridice.

La 15 septembrie 2011 Procuratura Chi?in?u a încetat urm?rirea penal? împotriva poli?i?tilor pe motiv c? poli?istul care a tras în Alexei Vlasi se afla în legitim? ap?rare.

Se pare c? reclaman?ii au atacat aceast? ordonan??.

În fa?a Cur?ii reclaman?ii s-au plâns în baza art. 2 ?i 3 CEDO despre relele tratamente ?i omorul fratelui s?u de c?tre poli?i?ti. De asemenea, ei s-au plâns c? autorit??ile nu au dorit s? se conformeze obliga?iilor sale în baza art. 2 ?i 3 CEDO, în particular de a investiga efectiv plângerile sale. În final, ei s-au plâns c? nu au dispus de un remediu efectiv cerut de art. 13 CEDO în ceea ce prive?te viol?rile invocate mai sus.

Curtea a invitat p?r?ile s? r?spund? la urm?toarele întreb?ri:

A fost violat dreptul la via?? a fratelui reclaman?ilor prev?zut de art. 2 CEDO?

Având în vedere protec?ia procedural? a dreptului s?u la via?? (a se vedea § 104 Salman c. Turciei, nr. 21986/93), investiga?ia de c?tre autorit??ile na?ionale în prezenta cauz? s-a petrecut contrar art. 2 CEDO?

A fost fratele reclaman?ilor supus, înainte de omorul s?u, relelor – tratamente sau a altor forme de tratament contrar art. 3 CEDO? (a se vedea, Tomasi c. Fran?ei, hot?rârea din 27 august 1992)

Având în vedere protec?ia procedural? împotriva relelor-tratamente în baza art. 3 CEDO ( a se vedea Labita c. Italiei, nr. 26772/95, § 131), au fost efectuate careva investiga?ii în prezenta cauz? de c?tre autorit??ile na?ionale? Dac? da, a fost aceasta efectiv? pentru scopul acestui articol?

Au avut reclaman?ii la dispozi?ia lor un remediu efectiv civil pentru plângerile formulate în baza art. 2, 3 CEDO, a?a cum este cerut de art. 13 CEDO?

Guvernul este invitat s? prezinte copia întregului dosar în ceea ce prive?te investiga?ia pornit? de Procuratur? pe baza omorului lui Alexei Vlasi ?i a relelor-tratamente.

În fa?a cur?ii, reclaman?ii sunt reprezenta?i de c?tre I. Oancea, avocat din Chi?in?u.

***

În cauza Vasilic? c. Moldovei, reclamanta este Elena Vasilic?. La 8 martie 2008 în jurul orei 16.40, fiul reclamantei în vârst? de 17 ani (V.) a decedat dup? ce a c?zut de la unul din etajele unui bloc locativ.

Poli?ia a deschis o anchet? preliminar? pe cauza decesului lui V., versiunea ini?ial? fiind suicidul. La 8 martie 2008, ofi?erul de urm?rire penal? a ordonat efectuarea unei expertize medico-legale pentru a stabili cauza exact? a decesului. Potrivit raportului V. a decedat de la diverse leziuni cauzate de c?dere; în sângele acestuia nu au fost depistate urme de alcool sau droguri.

Au fost interoga?i în jur de 15 persoane pe parcursul a trei luni de zile. Unul din ace?tia a men?ionat c? V. a discutat cu doi b?rba?i în acea zi. O femeie a declarat c? a v?zut decedatul cu o femeie tân?r? care a p?r?sit blocul gr?bit? luând un taxi la scurt timp dup? ce V. a c?zut. Reclamanta, de asemenea, a men?ionat c? fiul acesteia a fost contactat telefonic de persoane necunoscute ?i dup? care fiul acesteia era foarte trist. Ea a identificat în telefonul fiului un num?r ?i a cerut ofi?erului s? verifice cine îl suna pe fiul acesteia. Ea, de asemenea, a notat c? cineva a vizitat fiul acesteia în seara înainte de deces ?i c? el a fugit când a ie?it reclamanta pe sc?ri s? vad? ce se întâmpl?.

La 24 martie 2008 F. a propus s? nu înceap? urm?rirea penal? deoarece nu existau probe c? a fost comis? o infrac?iune ?i c? V. în consecin?? s-a sinucis. La 4 aprilie 2008 procurorul de la Procuratura Ciocana a decis ? nu înceap? urm?rirea penal?.

Reclamanta a atacat ordonan?a de neîncepere ?i la 18 august 2008 procurorul ierarhic superior a anulat ordonan?a din 4 iulie 2008 ca fiind luat? prematur nefiind verificate toate posibilele cauze de deces.

Dup? acea dat?, urm?rirea penal? a fost prelungit? de nenum?rate ocazii la cererea ofi?erului de urm?rire penal?. La 12 decembrie 2008 ofi?erul a propus s? nu ini?ieze urm?rirea penal?, îns? cererea a fost respins? de procuror ca prematur?. Asemenea cereri au fost f?cute la 4 februarie ?i 29 aprilie 2009 ?i de fiecare data procurorul accepta s? nu înceap? urm?rirea penal?. Îns? procurorul ierarhic superior declara aceste decizii premature.

La 17 septembrie 2009 judec?torul de instruc?ie a anulat ordonan?a procurorului de neîncepere a urm?ririi penale. Reexaminând cauza la 5 noiembrie 2009 ofi?erul de urm?rire penal? a propus iar??i procurorului s? nu înceap? urm?rirea penal?, îns? a primit refuz la 12 noiembrie 2009. La 8 decembrie 2009 reclamanta s-a plâns Procuraturii sectorului Ciocana de întârzierea investiga?iei penale pe cauza decesului fiului s?u. Dânsa nu a primit nici un r?spuns.

La 23 iunie 2010 ofi?erul de urm?rire penal? a propus procurorului s? nu înceap? urm?rirea penal?. La 5 iulie 2010 procurorul sect. Ciocana a acceptat propunerea având în vedere faptul c? nu exist? probe ce ar confirma c? V. a fost omorât sau c? a fost determinat la sinucidere.

La 20 august 2010 judec?toria Ciocana a respins plângerea reclamantei ca nefondat?. Decizia a fost final?.

În fa?a cur?ii reclamanta s-a plâns în baza art. 2 CEDO c? nu a existat o anchet? efectiv? pe cauza decesului fiului s?u, nu a fost prompt? în timp ce drepturile sale ca parte v?t?mat? nu au fost observate.

Curtea a invitat p?r?ile s? r?spund? la urm?toarele întreb?ri:

A fost investiga?ia pe cauza decesului fiului reclamantei efectuat? conform cerin?elor art. 2 CEDO? În particular, a fost investiga?ia condus? prompt ?i liber? de deficien?e capabile s? submineze abilitatea autorit??ilor s? identifice cauza exact? a decesului victimei ?i s? identifice infractorul sau infractorii? (a se vedea Hasan Cali?kan ?i al?ii c. Turciei, nr. 13094/02, § 51 ?i Anu?ca c. Moldovei, nr. 24034/07, 18 mai 2010)?

În fa?a Cur?ii reclamanta este reprezentat? de c?tre I.Petcov, avocat din Chi?in?u.

***

În cauza Corotchi c. Moldovei, reclamantul Vasile Corotchi în prezent se afl? în deten?ie.

La 15 iunie 2005 reclamantul a fost condamnat de viol al unui minor ?i condamnat la 17 ani de închisoare.

Potrivit reclamantului, pe durata arest?rii sale preventive el a fost maltratat în scopul de a ob?ine confesiuni. Se pare c? reclamantul nu a înaintat careva plângeri în acest sens.

La 18 iunie 2005, fiind plasat în deten?ie la Penitenciarul din B?l?i, reclamantul a fost torturat de trei gardieni pe motiv c? el b?tea în u?a de la celula sa, solicitând ?ig?ri ?i ceai. Potrivit unui raport medico-legal din 18 mai 2006, reclamantul a suferit o fractur? a fluierului piciorului, i-au fost fracturate câteva coaste ?i numeroase abraziuni.

Plângerea reclamantului privind relele-tratamente s-a finalizat cu plata unei amenzi în m?rime de 10,000 lei.

Instan?ele na?ionale au calificat faptele gardienilor drept o infrac?iune prev?zut? de art. 152 (2) (e) Cod penal, sanc?ionat? cu închisoare de la 2 la 6 ani ?i art. 154 (2) (e) Cod penal, pedeapsa prev?zut? fiind de amend? de la 5, 000 lei pân? la 10,000 lei fie cu munc? în folosul comunit??ii pân? la 240 ore, fie închisoare de 3 ani.

Totu?i, gardienii au fost acuza?i doar de comiterea infrac?iunii prev?zute de art. 154 (2) (e) Cod penal. Instan?ele na?ionale nu au explicat de ce acuza?ii nu au fost g?si?i vinova?i de alte infrac?iuni comise.

Decizia final? a fost men?inut? de Curtea Suprem? de Justi?ie la 31 octombrie 2007. Ac?iunea civil? introdus? de reclamant a fost respins? ?i reclamantul a fost instructat s? depun? o ac?iune civil? separat? împotriva gardienilor.

În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plâns pe substan?? în baza art. 3 CEDO despre dou? cazuri de rele-tratamente, primul având loc pe când se afla în arest preventiv, iar altul la data de 18 iunie 2005. Reclamantul de asemenea s-a plâns ce procedurile penale împotriva acestuia nu au fost echitabile contrar art. 6 CEDO.

Curtea a invitat p?r?ile s? r?spund? la urm?toarele întreb?ri:

A fost reclamantul supus relelor-tratamente contrar art. 3 CEDO? Poate reclamantul pretinde c? este victim? a viol?rii art. 3 CEDO în lumina procedurilor penale împotriva gardienilor care l-au maltratat?

?i-au onorat autorit??ile na?ionale obliga?iile sale pozitive de a identifica ?i a atrage la r?spundere toate persoanele pretins care l-au maltratat pe reclamant, conform art. 3 CEDO? În particular, sentin?a aplicat? gardienilor a avut un efect suficient de intimidare de a preveni asemenea crime pe viitor (a se vedea Abdulsamet Yaman c. Turciei, nr. 32445/96, 2 noiembrie 2004)?

***

În cauza Manoli c. Moldovei, reclamantul Radu Manoli, la momentul evenimentelor era poli?ist. În decembrie 2006 el ?i un alt poli?ist au fost acuza?i c? au maltratat doi suspec?i.

La 21 mai 2009, judec?toria Buiucani, dup? ce a audiat victimele ?i martorii, a achitat reclamantul. În particular, instan?a a re?inut c? victima pe care reclamantul pretins a maltratat-o, nu a avut inten?ia de a se plânge de rele-tratamente, ci doar s? fie ca martor la proces. Victima a declarat c? nu ?ine minte s? fi fost maltratat deoarece se afla într-o stare avansat? de intoxicare. Mai mult, victima nu a avut semne de violen?? pe corpul s?u dup? ce a fost eliberat. Pe de alt?  parte instan?a l-a condamnat pe cel de-al doilea poli?ist pentru c? a maltratat o alt? victim?. Procuratura a apelat sentin?a. La 18 ianuarie 2010 Curtea de Apel Chi?in?u a admis apelul depus de procuror ?i a trimis cauza la rejudecare în prima instan??. Reclamantul a fost condamnat cu suspendarea pedepsei pe 3 ani. Totu?i, Curtea de Apel nu a audiat din nou victimele ?i martorii, numai a dat o nou? interpretare.

Reclamantul a depus un recurs argumentând, inter alia, c? condamnarea sa este contrar? art. 6 § CEDO deoarece Curtea de Apel nu a examinat materialele cauzei ?i nu l-a audiat, precum ?i nu a audiat martorii ?i victima.

La 25 februarie 2011 Curtea Suprem? de Justi?ie a respins recursul reclamantului indicând c? o nou? audiere a victimei, a martorilor ?i a condamnatului nu a fost necesar? în circumstan?ele spe?ei. Unul din membrii colegiului de judec?tori a formulat o opinie disident?.

În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plâns în baza art. 6 § 1 CEDO c? procedurile na?ionale au fost inechitabile deoarece Curtea de apel ?i Curtea Suprem? de Justi?ie l-au condamnat f?r? a audia victimele ?i martorii.

Curtea a invitat p?r?ile s? r?spund? la urm?toarea întrebare:

A dispus reclamantul de un proces echitabil în determinarea acuza?iile incriminate, în concordan?? cu art. 6 § 1 CEDO (a se vedea Dan c. Moldovei, nr. 8999/07, 5 iulie 2011)?