|
| Home | Hartă site | Pres? | Întreb?ri | Adrese utile | Contacte | |
|
  |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
31 07 2012
La 31 iulie 2012 CtEDO a pronun?at hot?rârea Sholokhov c. Armeniei ?i Moldovei (cererea nr. 40358/05).
În aceast? cauz? reclamantul este Valentin Sholokhov n?scut în 1945, Chi?in?u.
În mai 1971 reclamantul a suferit un accident de munc? la o fabric? din Erevan, Armenia. Administra?ia fabricii a recunoscut vinov??ia sa ?i a dispus plata lunar? a unei indemniza?ii în beneficiul reclamantului.
La o dat? necunoscut? reclamantul a ini?iat proceduri judiciare în Republica Moldova împotriva fabricii respective.
Prin hot?rârea Cur?ii Supreme din 16 ianuarie 1974 s-a dipus încasarea sumei globale de 882 ruble ?i 40 ruble lunar pentru perioada octombrie 1973 din august 1975.
La o dat? necunoscut? în 1980 reclamantul a ini?iat proceduri judiciare în Armenia împotriva fabricii solicitând costurile medicale suplimentare ?i alimentare suplimentar?.
Prin hot?rârea din 15 ianuarie 1998 s-a dispus încasarea sumei de 5,430 ruble pentru perioada 1971 – 1986, a sumei de 400 ruble pentru perioada 1986 – 1987 ?i a sumei de 4,655 ruble pentru alimentare suplimentar? pentru perioada 1971 – 1987. De asemenea, s-a hot?rât plata lunar? a sumei de 119.63 ruble.
Aparent, începând cu 1 ianuarie 1992, fabrica a stopat plata reclamantului a sumelor cuvenite.
La 14 iunie 1995 fabrica respectiv? a fost reorganizat?; noua persoan? juridic?, ?i anume the “Urartu Production Unit Meat Factory of Yerevan Open Joint-Stock Company” (Urartu OJSC), devenind succesorul de drept a fabricii.
La 14 ianuarie 1997 o instan?? din Erevan a declarat insolvabilitatea Urartu OJSC, iar la 28 aprilie 1997 aceast? persoan? juridic? a fost vândut?. Ulterior Urartu OJSC a adoptat un nou statut, potrivit c?ruia aceasta nu se considera succesor a vreunei companii ?i nu era responsabil? pentru datorii anterioare.
Reclamantul a adresat numeroase plângeri ?i solicit?ri autorit??ilor din Republica Moldova ?i Armenia în vederea execut?rii hot?rârilor judec?tore?ti definitive, îns? f?r? rezultat.
La o dat? necunoscut? reclamantul a ini?iat proceduri judiciare în Republica Moldova, împotriva Urartu OJSC, solicitând încasarea prejudiciilor, cum ar fi cheltuielile medicale, etc.
La 27 martie 2003 judec?toria Ciocana a recunoscut c? Urartu OJSC este succesorul fabricii respective ?i a admis par?ial cerin?ele reclamantului, dispunând încasarea sumei de 17,884 dolari SUA.
La 22 octombrie 2003 Curtea de Apel Chi?in?u a respins apelurile declarate de reclamant ?i de directorul Urartu OJSC.
Ulterior reclamantul a solicitat, prin intermediul Ministerului Justi?iei Republicii Moldova, recunoa?terea ?i executarea hot?rârii din 2003 pe teritoriul Armeniei.
La 04 martie 2004 o instan?? judec?toreasc? din Erevan a admis cererea reclamantului privind recunoa?terea hot?rârii din 2003 ?i a dispus executarea acesteia.
La 23 aprilie 2004 Curtea de Apel a Armeniei a respins cererea reclamantului.
La 17 septembrie 2004 Curtea de Casa?ie a respins cererea de recurs înaintat? de reclamant.
În fa?a Cur?ii, invocând art. 6 § 1 CEDO ?i art. 1 Protocolul Adi?ional, reclamantul s-a plâns de omisiunea autorit??ilor din Armenia ?i Republica Moldova de a executa hot?rârea din 1988, ?i de omisiunea autorit??ilor din Armenia de a executa hot?rârea din 2003.
Curtea a decis incompatibilitatea rationae personae a plângerii reclamantului împotriva Republicii Moldova, în sensul Articolului 35 § 3 din Conven?ie, notând c? faptul c? reclamantul, beneficiarul hot?rârii din 1988, are na?ionalitatea moldoveneasc?, nu este suficient pentru responsabilizarea autorit??ilor moldovene?ti în rezultatul neexecut?rii. Astfel reclamantul a omis s? specifice în ce mod anume ?i în care baz? legal? autorit??ile moldovene?ti erau obligate s? ac?ioneze, îns? au e?uat.
Curtea a constatat, cu cinci voturi la dou?, violarea de c?tre Armenia a art. 6 § 1 CEDO ?i c? nu este necesar de a examina separat plângerea în temeiul art. 1 Protocolul Adi?ional.
Reclamantul a solicitat EUR 431,590 cu titlu de prejudiciu material ?i EUR 1,000,000 cu titlu de prejudiciu moral.
Curtea a acordat reclamantului EUR 5,000 cu titlu de prejudiciu moral (prejudiciu urmeaz? a fi pl?tit de Armenia).
Judec?torii Gyulumyan, Ziemele, López Guerra ?i Tsotsoria au formulat opinii disidente.
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2006-2017