15 10 2013

La 15 octombrie 2013 CtEDO a pronun?at hot?rârea Timu? ?i Å¢aru? c. Moldovei ?i hot?rârea Segheti c. Moldovei.

***

În cauza Timu? ?i Å¢aru? c. Moldovei, reclaman?i sunt Serghei Timu? ?i Victoria Å¢aru?.

La data de 14 martie 2009 fratele reclaman?ilor Alexei Vlasi a fost omorât în urma unei ac?iuni operative a poli?iei.

La 14 martie 2009 aproximativ la orele 22.20., trei ofi?eri de poli?ie îmbr?ca?i în civil au intrat într-un bloc pentru a aresta un suspect. În scar?, dân?ii au întâlnit un grup din 5 persoane, dintre care doi b?rba?i ?i trei femei, care coborau treptele. Nimeni din acele 5 persoane nu era suspectat de poli?ie.

Unul dintre poli?i?ti imediat l-a re?inut pe unul din b?rba?i G. Alexei Valsi ?i una din femei, membr? a grupului, care a v?zut incidentul deoarece se afla câteva trepte mai sus. Doi dintre poli?i?ti s-au luat în goan? dup? Alexei Vlasi ?i l-au prins. Imediat dup? aceasta, unul dintre poli?i?ti l-a împu?cat pe Alexei Vlasi în cap. Alexei Vlasi a decedat la fa?a locului.

Dup? aceasta a avut loc o investiga?ie unde au fost interoga?i to?i martorii, precum ?i ofi?erii de poli?ie.

Versiunea grupului de persoane care îl înso?eau pe Alexei Vlasi a fost c? ofi?erii de poli?ie erau înarma?i ?i foarte violen?i. La întâmpinarea grupului, unul din ei a  început s? maltrateze pe G., în timp ce al?i doi alergau pe sc?ri pentru a-l prinde pe Alexei Vlasi. Dup? ce l-au prins, ei au început s?-l bat?. Se pare c? unul din poli?i?ti se cuno?tea cu Alexei. Dânsul i-a cerut poli?i?tilor s? nu-l bat? deoarece vrea s? fie examinat de un medic legist ?i s? depun? o plângere. Atunci când Alexei s-a întors c?tre unul din poli?i?ti, acesta i-a pus pistolul la cap. Alexei a repetat c? dore?te s? depun? o plângere ?i imediat dup? aceasta a fost împu?cat. Dup? aceasta poli?istul a început s? strige c? nu a dorit s? împu?te. Una din femei, M., care se afla cea mai aproape  a început s? strige „De ce ai f?cut asta?”. Atunci unul din poli?i?ti i-a ordonat tuturor s? intre în apartamentul unuia din membrii grupului. Ultimul care a intrat a fost G. care a v?zut înainte de a intra cum unul din poli?i?ti l-a înjunghiat pe alt poli?ist cu un cu?it în zona coapsei. Când grupul de persoane ulterior a v?zut cadavrul lui Alexei, amplasarea acestuia era diferit?. Potrivit acestora, Alexei nu  avea nici o arm? la el ?i nu avea nimic în mân? când a fost împu?cat.

Potrivit poli?i?tilor, când Alexei alerga pe sc?ri dân?ii a crezut c? el este unul din suspec?ii dup? care ei au venit. Unul dintre poli?i?ti l-a prins, dar Alexei l-a lovit în fa?? ?i a început s? fug? pe sc?ri unde a fost prins de un alt poli?ist. La un moment dat Alexei a scos cu?itul ?i l-a înjunghiat pe în zona coapsei. Dup? aceasta a vrut s?-l înjunghie la fa??, îns? poli?istul l-a împu?cat. În declara?ia sa ini?ial?, ofi?erul de poli?ie a spus c? nu a dorit s?-l împu?te pe Alexei ?i c? regret?. Îns?, ulterior ?i-a schimbat depozi?iile ?i a declarat c? se afla în legitim? ap?rare.

Pe parcursul urm?ririi penale Procuratura Chi?in?u a ob?inut câteva rapoarte medico-legale care statuau, inter alia, c? începutul r?nii pe unde a trecut glontele se afla în partea superioar? stâng?  a gâtului, iar sfâr?itul r?nii se afla în partea dreapt? a frun?ii. Raportul, de asemenea, a constatat semne de violen?? pe fa?a lui Alexei. Un alt raport de expertiz? nu a g?sit amprentele lui Alexei pe cu?itul cu care l-ar fi înjunghiat pe unul din poli?i?ti.

La 21 septembrie 2009 Procuratura Chi?in?u a decis s? înceteze urm?rirea penal? pe motiv c? poli?istul care l-a împu?cat pe Alexei se afla în legitim? ap?rare. Reclaman?ii au contestat ordonan?a la Procuratura General? ?i la judec?torul de instruc?ie.

La 9 octombrie 2009 Procurorul General a casat ordonan?a de neîncepere deoarece se baza în exclusivitate pe declara?iile poli?i?tilor. Mai mult nu a fost efectuat? expertiza balistic?.

La 22 octombrie 2009 judec?toria Râ?cani a respins plângerea reclaman?ilor pe motiv c? cauza a fost „solu?ionat?” de c?tre Procuratura General?.

Între timp, reclaman?ii de asemenea au depus o plângere împotriva celor doi poli?i?ti pe motiv c? au Alexei Vlasi a fost maltratat înainte de a fi omorât. Îns?, la 30 iunie 2010 Procuratura Chi?in?u a respins cererea ca nefondat?. La 20 octombrie 2010, urmare a plângerii reclaman?ilor, Judec?toria Râ?cani a casat decizia Procuraturii din 30 iunie 2010 pe motiv c? investiga?ia a fost incomplet?.

La o dat? nespecificat? reclaman?ii au solicitat Procuraturii Generale s? schimbe procurorul ce conduceau urm?rirea penal? din cauza p?rtinirii acesteia. Totu?i, cererea a fost respins? la 8 noiembrie 2010.

La o dat? nespecificat? a fost preg?tit un raport balistic care a statuat c? la momentul producerii împu?c?turii, victima se afla culcat? ?i nu a putut s? se ridice.

La 15 septembrie 2011 Procuratura Chi?in?u a încetat urm?rirea penal? împotriva poli?i?tilor pe motiv c? poli?istul care a tras în Alexei Vlasi se afla în legitim? ap?rare.

Se pare c? reclaman?ii au atacat aceast? ordonan??.

În fa?a Cur?ii reclaman?ii s-au plâns în baza art. 2 ?i 3 CEDO despre relele tratamente ?i omorul fratelui s?u de c?tre poli?i?ti. De asemenea, ei s-au plâns c? autorit??ile nu au dorit s? se conformeze obliga?iilor sale în baza art. 2 ?i 3 CEDO, în particular de a investiga efectiv plângerile sale. În final, ei s-au plâns c? nu au dispus de un remediu efectiv cerut de art. 13 CEDO în ceea ce prive?te viol?rile invocate mai sus.

Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 2 CEDO, sub aspect material ?i procedural, notând c? nu a fost disputat de p?r?i c? Alexei Vlasi a fost împu?cat în cap la re?inere de un ofi?er de poli?ie. Unica chestiune disputat? a fost dac? folosirea for?ei letale a fost justificat? în circumstane?ele cauzei.

Curtea a notat discrepan?e majore dintre versiunile invocate de Guvern ?i probele din dosar. Potrivit reconstituirii video a scenei împu?c?turii aceasta a avut loc în partea de sus a sc?rilor ce duceau la etajul cinci. Totu?i, raportul ce descria locul, imediat dup? incident, ?i fotografiile anex? nu con?in careva informa?ii despre urmele de sânge, care ar fi indicat c? corpul victimei s-a rostogolit pe sc?ri în jos pân? la por?iunea dintre etajele patru ?i cinci. Curtea a considerat ca v?dit neplauzibil faptul c? corpul victimei, care a fost supus unei împu?c?turi serioase în cap, putea s? se rostogoleasc? pe sc?ri în jos, f?r? a l?sa vreo urma de sânge. De asemenea, potrivit raportului victima a pierdut atâta sânge încât urmele acestuia au fost g?site mai jos, pe por?iunea dintre etajele trei ?i patru.

În aceea?i reconstituire video, ofi?erul de poli?ie C. a pretins c? la momentul împu?c?turii Alexei Vlasi st?tea în picioare cu captul drept în fa?a lui pe o treapt? mai jos, ?i c? ?inea pistolul s?u în spatele capului victimei ?intind în sus. Totu?i, glontele cu care a fost împu?cat? victima a lovit peretele la un punct mult mai jos decât se pretinde c? era pozi?ionat capul victimei. De asemenea, expertiza balistic? a indicat? c? pentru ca glontele s? loveasc? la punctul invocat, victima trebuia s? stea aplecat?. Dac? victima se afla acolo unde a indicat C., atunci glontele nu lovea în perete la locul indicat.

În lumina discrepan?elor esen?iale men?ionate, coroborate cu faptul c? nu s-au g?sit amprentele victimei pe cu?itul cu care ar fi fost atacat C. ?i declara?iilor martorilor, diferite de cele ale poli?i?tilor, erau inconsistente cu probele  din dosar, Curtea a avut rezerve mari privind credibilitatea versiunii evenimentelor invocate de Guvern. Corespunz?tor nu a fost demonstrat c? folosirea for?ei letale împotriva lui Alexei Vlasi a fost necesar? în circumstan?ele cauzei ?i corespunz?tor este angajat? responsabilitatea statului.

Curtea, de asemenea, a avut în vedere modul în care autorit??ile au examinat cauza. Ea a notat, în primul rând, faptul c? procedurile na?ionale au fost pendinte pentru mai mult de patru ani. Considerând materialelor examinate, Curtea a concluzionat c? modul în care autorit??ile au evaluat circumstan?ele cauzei pot crea impresia unui observator independent, c? nu a avut loc o încercare veritabil? de a elucida circumstan?ele cauzei ?i a stabili adev?rul. Procurorii, aparent, au favorizat versiunea poli?i?tilor într-o m?sur? încât au fost dispu?i s? admit? discrepan?e esen?iale dintre aceasta ?i probele din dosar. Curtea a concluzionat c? investiga?ia circumstan?elor mor?ii lui Alexei Vlasi nu a fost nici adecvat? ?i nici efectiv?.

Curtea a considerat c? nu este necesar s? examineze separat plângerea privind violarea art. 3 CEDO.

În final Curtea a constatat violarea art. 13 CEDO, în conjuc?ie cu art. CEDO.

Reclaman?ii au solicitat EUR 180,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 6,377 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat fiec?rui reclamant câte EUR 25,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 3,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a cur?ii, reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre I. Oancea, avocat din Chi?in?u.

***

În cauza Segheti c. Moldovei, reclamantul, Ionel SEGHETI, este cet??ean român care, la momentul evenimentelor, era consultant în cadrul Ambasadei României la Chi?in?u.

În aprilie 2005, el a fost arestat ?i plasat în deten?ie în penitenciarul nr. 13 din Chi?in?u, iar în octombrie 2006, el a fost transferat la penitenciarul nr. 15 din Chi?in?u, unde este de?inut pân? în prezent.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a invocat violarea art. 3 CEDO, interzicerea torturii, pe motivul condi?iilor de deten?ie inumane, ?i art. 13 CEDO, lipsa unui recurs efectiv în aceast? privin??.

Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 3 CEDO, notând c? o serie de surse, atât na?ionale cât ?i interna?ionale au indicat c?, cel pu?in pân? în 2009, condi?iile sanitare în majoritatea penitenciarelor, inclusiv în penitenciarele 13 ?i 15, erau sub standard, de asemenea aparent atât calitatea ?i cantitatea alimenta?iei ridicau mari semne de întrebare.

De asemenea, Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 13 CEDO, din cauza lipsei unui recurs efectiv pe marginea plângerilor privind condi?iile de deten?ie.

Reclamantul a solicitat EUR 20,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 11,857 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclaman?ilor suma de EUR 5,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 1,500 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre R. Zadoinov, avocat din Chi?in?u.