11 02 2014

În cauza Ziaunys c. Moldovei, reclamantul este Gintaras Ziaunys n?scut în 1965. reclamantul este membrul Societ??ii Interna?ionale a Bancnotelor, Asocia?ia Americane Numismatice ?i Clubul colectorilor din Vilnius.

La 12 decembrie 2000 reclamantul a semnat un contract cu o companie din SUA, potrivit c?ruia el urma s? livreze 8,500 kg de bancnote emise de banca din “RMN”. Potrivit contractului, în schimb, el avea dreptul s? primeasc? unit??i din catalogul companiei în valoare de 7,000 USD.

La 26 ianuarie 2001 reclamantul a cump?rat de la banca “RMN” 13,590,000 ruble “RMN” emise în 1994. Bancnotele emise în 1994 erau scoase din circulatie în “RMN”, fiind înlocuite în 2000. Aceste bancnote nu au fost niciodat? în circula?ie oficial? în Moldova ?i au fost acceptate ca plat? doar în “RMN” ?i doar pân? în 2000.

La 01 februarie 2001 reclamantul a prezentat Serviciului Vamal a Moldovei 353 de saci cu bani sigila?i emi?i de “RMN” în 1994. El cerut permisiunea s? livreze sacii în SUA, declarând c? în saci este hârtie cu valoare numizmatic? de 7,000 USD.

Autorit??ile vamale au decis s? p?streze sacii în depozitul s?u, ulterior sacii au fost muta?i la sediile Inspectorarului fiscal de stat.

Prin decizia din 23 iulie 2003 ?i un raport din 25 august 2003 serviciul vamal a decis s? nu returneze bancnotele reclamantului ?i s? le transmit? fiscului.

Reclamantul a ini?iat proceduri judiciare privind anularea deciziei din 23 iulie 2003 ?i returnarea bunurilor sale.

Prin decizia din 07 noiembrie 2005 Curtea de Apel Chi?in?u a admis cererea reclamantului, în parte, constatând c? bancnotele respective nu au fost introduse în circula?ie general? în Moldova ?i nu au fost schimbate vreodat? în valuta oficial? a ??rii. Nu existau dovezi c? bancnotele au fost confec?ionate pentru circula?ie în Moldova. Reclamantul a declarat oficial 353 saci de bancnote pentru a  fi transportate în str?in?tate. Mai mult de atât, se prezuma c? el le-a ob?inut pe cale legal?, pân? la proba contrarie.

Prin decizia Cur?ii Supreme de Justi?ie din 17 mai 2006 a fost anulat? hot?rârea instan?ei inferioare ?i adoptat? o nou? hot?râre, privind respingerea cerin?elor. Instan?a a constatat c? doar BNM era dreptul s? emit? bancnote ?i c? “RMN” nu are acest drept, în consecin?? bancnotele “RMN” nu puteau fi introduse în circula?ie legal? ?i nu puteau fi obiectul legal a contractului din 26 ianuarie 2001.

În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plâns, invocând art. 1 Protocolul Adi?ional la Conven?ie, c? a fost înc?lcat dreptul s?u de proprietate asupra bancnotelor.

Curtea a constatat în unanimitate violarea invocând art. 1 Protocolul Adi?ional la Conven?ie, dreptul de proprietate, notând, în primul rând, c? nu existau dovezi c? reclamantul inten?iona s? pun? în circula?ie bancnotele respective, care nu erau acceptate ca plat? nic?ieri în lume, inclusiv în MRT. De altfel, el a avut un contract pentru transferarea bancnotelor unei companii numismatice. Aceasta distinge explicit situa?ia din spe?? situa?iilor când banii contraf?cu?i sunt sechestra?i, etc.

O alt? chestiune re?inut? de Curtea Suprem?, a fost c? în Moldova, doar BNM este în drept s? emit? bancnote. Corespunz?tor bancnotele emise de alte entit??o, sunt ilegale ?i nu pot fi parte a unui circuit legal. Curtea a notat c? reclamantul nu a fost acuzat vreodat? de emiterea bancnotelor. Mai mult de atât, ea consider? c? aceast? motivare ?i aceast? defini?ie este foarte larg?, or multe alte obiecte puteau fi incluse în aceast? categorie. De exemplu, orice monede vechi sau bancnote vechi puteau fi considerate ca ilegale. No?iunea obiecte ilegale, în defini?ia Guvernului, este inacceptabil de flexibil? ?i permite aplicarea selectiv? de c?tre autorit??i, f?r? vreun criteriu clar. De asemenea, aparent din pozi?ia Guvernului, pe marginea art. 41 din Conven?ie, în pofida  consider?rii lor obiectelor ca ilegale, aceste bancnote pot fi returnate reclamantului în eventualitatea constat?rii de c?tre Curte a viol?rii art. 1 Protocolul adi?ional ?i, mai mult decât atât, în acest caz reclamantul poate fi în stare s? onoreze contractul de livrare a bancnotelor.

Curtea nu poate sugera c? Statul nu poate proteja suveranitatea sa prin sechestrarea bunurilor a unei entit??i autoproclamate sau produse de aceasta, îns? de?inute de ter?e persoane. Este în special important când este vorba de produse care sunt inerente suveranit??ii, cum sunt bancnotele sau drapelele. Totu?i, ingerin?a autorit??ilor în dreptul de proprietate a persoanelor trebuie s? fie legal? ?i justificat?.

Curtea a constatat o persoan? în posesia unui bun urmeaz? a fi prezumat? c? are un drept de proprietate asupra acelui bun pân? la proba contrarie. Chiar dac? contractul dintre reclamant ?i banca "RMN" este nul, nimeni altul decât reclamantul nu a pretins proprietatea asupra bancnotelor, care de asemenea, se aflau în posesia fizic? a acestuia ?i corespunz?tor el trebuia a fi prezumat ca proprietar. Aceasta deosebe?te cazul de cele când o persoan? încearc? s? dobândeasc? un bun ?i autorit??ile refuz? acest drept.

Prezum?ia propriet??ii este valabil[ chiar dac? proprietarul a e?uat s? se conformeze anumitor condi?iei inerente posesiei unui bun, cum ar fi ob?inerea licen?ei. Curtea a concluzionat c? reclamantul care a avut posesia fizic? asupra 353 de saci cu bancnote, a avut o posesie în sensul Conven?iei.

Curtea a luat not? de argumentul Guvernului precum c? emiterea ?i punerea în circula?ie a bancnotelor în Moldova de c?tre o alt? entitate decât BNM, este contrar? mai multor cerin?e legale. Ea a reiterat c? reclamantul nu a fost acuzat vreodat? de emiterea bancnotelor ?i c? nu exist? dovezi a tentavei de punere în circula?ie a bancnotelor respective. El oficial a declarat bancnotele autorit??ilor ?i a specificat explicit valoarea numismatic? ?i destina?ia acestora. Mai mult de atât, aceste bancnote nu puteau fi în circula?ie în 2001. Corespunz?tor legisla?ia invocat? de Curtea Suprem? de Justi?ie ?i Guvern privind circula?ia bancnotelor nu putea servi ca baz? pentru sechestrarea respectiv?.

Curtea a notat c? nici CSJ, nici Guvernul nu au indicat vreo prevedere legislativ? specific? pentru sechestrarea banilor în cazuri similare. Nici o prevedere din cele invocate de CSJ nu reglementeaz? sechestrarea bancnotelor. Mai mult de atât, potrivit art. 206 Cod civil contractul respectiv putea fi invalidat pentru lipsa unui obiect legitim, potrivit art. 219 Cod civil, efectul nulit??ii contractul este ca p?r?ile s? returneze contribu?iile sale. Aceasta ar presupune returnarea bancnotelor reclamantului pentru a fi returnate b?ncii emitente. Chiar dac? presupunem c? legea penal? sau administrativ? ar prevedea sechestrul bunurilor ilegale, nu au fost instituite proceduri penale sau administrative împotriva reclamantului.