Hot?rârea în cauza Cazanbaev c. Moldovei

19 01 2016

La data de 19 ianuarie 2016 Curtea a f?cut public? hot?rârea în cauza Cazanbaev  c. Moldovei (32510/09).

În cauza Cazanbaev  c. Moldovei, reclamantul, Iurie Cazanbaev, cet??ean al Republicii Moldova, n?scut în 1956.

La o dat? nespecificat?, autorit??ile au pornit urm?rirea penal? împotriva reclamantului pentru ac?iuni de amenin?are.

La 18 august 2005, colaboratorii poli?iei au efectuat o perchezi?ie la domiciliul reclamantului, care a declarat c? poli?i?tii l-au lovit cu pumnii, picioarele ?i cu armele lor. Loviturile au fost aplicate în zona capului ?i au corpului, ceea ce i-a provocat vom? ?i sânger?ri la cap.

Ulterior, poli?i?tii au sechestrat mai multe bunuri din apartamentul reclamantului, dup? care a fost dus la Comisariatul de poli?ie al sectorului Centru din Chi?in?u. Potrivit reclamantului, poli?i?tii au continuat s?-l maltrateze în incinta comisariatului cu scopul de a-l for?a s? semneze o declara?ie de recunoa?tere a datoriei c?tre un ter? în sum? de 40 000 dolari americani. Reclamantul a fost b?tut pân? ?i-a pierdut cuno?tin?a.

La 19 august 2005, la ora 02.45, o echip? a serviciului medical de urgen?? s-a deplasat la sediul comisariatului pentru a-i acorda ajutor medical.

La 19 august 2005, judec?torul de instruc?ie din cadrul Judec?toriei Centru din Chi?in?u a declarat perchezi?ia ca fiind ilegal? ?i a dispus restituirea bunurilor.

La 22 august 2005, reclamantul, care se afla în arest, a încercat s? se sinucid?.

La 30 august 2005, o comisie de exper?i medico-legali psihiatri l-au examinat pe reclamant. Exper?ii au constatat echimoze în regiunea suborbital?, hemoragia globului ocular stâng, urme ale contuziei ?esuturilor moi ale fe?ei ?i excoria?ii pe mâna dreapt?. Comisia a concluzionat c? leziunile au fost cauzate cu un obiect contondent. Întrucât reclamantul se plângea de insomnie, cefalee ?i dificult??i de contrare, comisia a indicat efectuarea unei expertize psihiatrice în condi?ii de spitalizare.

Potrivit concluziilor medicului neurolog din 16 septembrie 2005, reclamantul suferea de consecin?ele unui traumatism cranian. Neurologul a depistat ?i alte disfunc?ii cerebrale. De asemenea, el a notat în cursul spitaliz?rii, c? reclamantul s-a plâns de mai multe ori de tulbur?ri cerebro-astenice. 

La 22 decembrie 2005, Judec?toria Centru din Chi?in?u l-a g?sit pe reclamant vinovat de comiterea infrac?iunii prev?zute de articolul 155 al Codului penal („amenin?area cu omor ori cu v?t?marea grav? a integrit??ii corporale sau a s?n?t??ii”). Instan?a de judecat? l-a amendat cu 6 000 de lei moldovene?ti (circa 400 de euro).

Potrivit unui raport medical din 28 iulie 2010, reclamantul a suferit urm?toarele tulbur?ri: insuficien?? circulatorie vertebro-bazilar? post-traumatic? (cauzat? prin contuzie cerebelar? în august 2005), cu sindromul hipertensiunii intracraniene ?i vestibulo-cerebral pronun?at cu tulbur?ri vegetative paroxistice ?i permanente; sindromul astenico-nevrotic stabile decompensat. 

În august 2006, reclamantul a depus la procuratur? o plângere penal? denun?ând relele tratamente suferite.

La 25 septembrie 2006, procurorul responsabil de cauz? a clasat plângerea. La 17 noiembrie 2006, procurorul ierarhic superior a anulat aceast? ordonan??.

La 16 ianuarie 2007, procurorul a clasat din nou cauza, iar la 7 mai 2007, judec?torul de instruc?ie din cadrul Judec?toriei Râ?cani din Chi?in?u a anula ordonan?a pe motiv c? ancheta nu a fost aprofundat? ?i a restituit cauza.

La 18 iunie 2007, procurorul a clasat din nou dosarul reclamantului, iar la 3 octombrie 2007, judec?torul de instruc?ie din cadrul Judec?toriei Râ?cani din Chi?in?u a anula ordonan?a ?i a restituit dosarul.

La 20 noiembrie 2007, procurorul a emis o nou? ordonan?? de clasare. La 19 februarie 2008, judec?torul de instruc?ie din cadrul Judec?toriei Râ?cani din Chi?in?u a anula ordonan?a, motivând c? verific?rile întreprinse de procuror sunt superficiale.

La 26 mai 2008, procurorul a clasat iar??i cauza, iar la 21 iulie 2008, procurorul ierarhic superior a anulat aceast? ordonan?? ?i a restituit cauza.

La 6 octombrie 2008, procurorul a emis a ?asea ordonan?? de clasare a cauzei. Reclamantul a atacat ?i aceast? ordonan??.

În fa?a judec?torului de instruc?ie procurorul a relevat faptul c? acuza?iile reclamantului nu au fost confirmate nici de avoca?ii care l-au ap?rat la data evenimentelor, nici de depozi?iile privind perchezi?ia la domiciliul reclamantului.

La 15 ianuarie 2009, judec?torul de instruc?ie din cadrul Judec?toriei Râ?cani din Chi?in?u a confirmat clasarea cauzei penale. Judec?torul a constatat c? faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infrac?iunii, men?ionând între altele c? reclamantul s-a plâns de rele tratamente dup? pronun?area sentin?ei penale împotriva sa, ceea ce ar fi trebuit s? fac? în cursul procesului penal. Judec?torul de instruc?ie nu s-a referit la rezultatele expertizelor medicale efectuate în perioada august-septembrie 2005.

Invocând articolul 3 al Conven?iei, reclamantul s-a plâns de maltratare de c?tre poli?i?ti ?i invocând articolul 6 al Conven?iei, el s-a plâns de neefectuarea unei investiga?ii efective ?i rapide în privin?a acuza?iilor sale de maltratare.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 din Conven?ie, sub aspect material ?i sub aspect procedural.

Ea a notat c? dup? arestarea reclamantului, pe corpul acestuia au fost depistate mai multe leziuni, în special pe fa?? ?i în partea stîng? a pieptului. Reclamantul ?i Guvernul au sus?inut pozi?ii diferite privind sursa acestor leziuni. Reclamantul a afirmat c? aceste leziuni i-au fost cauzate în timpul arest?rii sale ?i în timpul deten?iei, pe când Guvernul a sus?inut pozi?ia autorit??ilor na?ionale, ?i-anume c? aceste leziuni au fost cauzate exclusiv în timpul arest?rii persoanei reclamante. Reie?ind din acestea Curtea a notat c?, în orice caz, este cert c? poli?ia a folosit for?a. În acest sens, a reamintit c? articolul 3 din Conven?ie nu interzice folosirea for?ei în anumite situa?ii bine definite, cum ar fi în cazul arestului. În acela?i timp, aceast? for?? poate fi utilizat? numai în condi?iile când este absolut necesar? ?i ea nu trebuie s? fie excesiv? (a se vedea, printre altele, Kurnaz ?i al?ii c. Turciei, nr 36672/97, § 52, 24 iulie 2007).

Or, în acest caz, autorit??ile interne au concluzionat c? necesitatea utiliz?rii for?ei pentru arestare este necesar? pe motiv c? reclamantul era în stare de ebrietate ?i de?inea arme. Cu toate acestea, Curtea a observat c? autorit??ile nu au stabilit c? reclamantul ar fi fost agresiv în momentul arest?rii sale sau c? a opus rezisten?? poli?iei. Nu este clar în spe?? dac? reclamantul era înarmat în momentul arest?rii. În acest sens, s-a observat c? arestarea reclamantului s-a efectuat aparent în holul apartamentului acestuia ?i c? acele dou? arme ale reclamantului nu au fost depistate decât dup? efectuarea perchezi?iei, respectiv în camera ?i în subsolul acelui apartament. În cele din urm?, Curtea a observat c? reclamantul a fost singur la momentul arest?rii ?i s-a confruntat cu mai mul?i agen?i a for?elor speciale.

Chiar dac? e s? presupunem c? comportamentul reclamantului poate justifica recurgerea de c?tre autorit??i la aplicarea for?ei la momentul arest?rii, Curtea a notat c? ?inîndu-se cont de circumstan?ele cauzei, for?a utilizat? nu a fost propor?ional?. Ca efect, reclamantul a fost lovit la organele vitale, în cap ?i pieptul, iar medicul neurolog a determinat aceste leziuni ca fiind leziuni cerebrale acute. În opinia Cur?ii aceste leziuni urmeaz? a apreciate ca fiind consecin?e a for?ei excesive din partea poli?iei.

Avînd în vedere cele enun?ate mai sus în corela?ie cu toate probele prezentate, Curtea a considerat c? nu a stabilit c? utilizarea for?ei împotriva reclamantului a avut loc ca consecin?? a unei stricte necesit??i provocate de comportamentul reclamantului. Mai mult, Curtea a considerat c? în orice caz, for?a utilizat? este excesiv?. În consecin?? a avut loc o înc?lcare, sub aspectul material, al articolului 3 al Conven?iei.

Curtea a notat c? Guvernul a criticat reclamantul pentru faptul c? a depus în mod oficial plîngerea sa de maltratare la un an dup? consumarea faptului, adic? la 18 august 2006. Cu toate acestea, Curtea a remarcat faptul c? la cîteva sapt?mâni dup? arestarea sa, reclamantul s-a plâns medicilor de brutalitatea poli?iei ?i c? aceste afirma?ii se con?in în raportul de expertiz? psihiatric? din 25 octombrie 2005. Nu exist? nici o îndoial? c? autorit??ile au luat cuno?tin?? de acest raport, or ei în?i?i au chemat medicii ?i au solicitat expertiza psihiatric? pentru a-i fi determinat? responsabilitatea penal?. Curtea a reaminitit, în acest sens c? realizarea unei plîngeri penale în mod formal nu poate fi un element decisiv din moment ce  informa?iile au fost aduse la cuno?tin?a autorit??ilor în ceea ce prive?te înc?lcarea articolului 3 d? na?tere la ipso facto în temeiul articolului 3 al Conven?iei, astfel apare obliga?ia statului de a efectua o investiga?ie efectiv? (El-Masri, § 186 in fine ?i Gorgiev v. fosta Republic? Iugoslav? Macedonia, nr 26984/05, § 64, 4.19.2012).

Curtea a notat c? urm?rirea penal? a fost clasat? de 5 ori de c?tre procurorul ierarhic superior ?i de c?tre judec?torul de instruc?ie pe motivul unei anchete ineficiente. Aceste anul?ri succesive au durat aproape 2 ani ?i cinci luni. Aceast? perioad? pare excesiv? ?i nu poate fi imputat? reclamantului.

Curtea a observat c? urm?rirea penal? nu a furnizat un r?spuns la întrebarea dac? leziunile aduse reclamantului au avut ca scop st?pânirea comportamentului acestuia. De asemenea, se relev? faptul c? procurorii nu au reu?it s? identifice ofi?erii de poli?ie responsabili pentru maltratarea reclamantului . Prin urmare, Curtea a constatat c? autorit??ile competente nu au luat m?suri decisive pentru elucidarea circumstan?elor cauzei ?i c? au acceptat versiunea evenimentelor prezentat? de poli?ie.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat c? ancheta efectuat? de c?tre autorit??ile de stat nu au îndeplinit criteriile de „rapiditate” ?i eficien??, în sensul articolului 3 din Conven?ie. 

Reclamantul a pretins suma de 25,000 euro cu titlu de prejudiciu material, 50,000 euro cu titlu de prejudiciul moral ?i 2,100 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantului cu titlul de prejudiciu moral suma de 12, 000 de euro mo?tenitorului reclamantului ?i suma de 1,500 de euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Reclamantul a fost reprezentat în fa?a Cur?ii de c?tre A. Briceac, avocat din Chi?in?u.