25 10 2016

La data de 25 octombrie 2016, Curtea a f?cut public? hot?rârea în cauza Otgon c. Moldovei (cererea nr. 22473/07).

La originea cauzei se afl? o cerere împotriva Republicii Moldova depus? la Curte la data de 20 aprilie 2007, în temeiul articolului 34 din Conven?ia pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale, de c?tre un cet??ean al Republicii Moldova, dna Svetlana Otgon, n?scut? în 1963 ?i care locuie?te în C?l?ra?i.

Reclamantul a invocat faptul c? compensa?ia acordat? de c?tre instan?ele na?ionale privind înc?lcare drepturilor sale prev?zute de articolului 8 din Conven?ie a fost insuficient?.

La 26 octombrie 2005, reclamantul ?i fiica lui au b?ut ap? de la robinetul instalat în apartamentul lor ?i la scurt timp dup? aceea s-au sim?it r?u. La 29 octombrie 2005, fiica reclamantului, care avea doisprezece ani la momentul de referin??, a fost internat? în spital cu diagnosticul de "diaree acut? grav?". Reclamantul a fost internat în spital, cu acela?i diagnostic, la data de 31 octombrie 2005 ?i a fost externat? la data de 13 noiembrie 2005, o zi mai târziu decât fiica lui.

Reclamantul a depus o ac?iune în justi?ie împotriva furnizorului de ap? local, o întreprindere de stat, ?i a pretins 100.000 de lei (aproximativ 6.700 de Euro la acel moment), privind repararea prejudiciului cauzat s?n?t??ii ei ?i pentru dificult??ile aferente, inclusiv a investiga?iilor ?i dezinfec?ie ulterioare.

La 1 martie 2006, Judec?toria C?l?ra?i a emis o hot?râre în favoarea reclamantului. Aceasta a constatat c? diverse rapoarte sanitare, medicale ?i tehnice au stabilit c?, în vecin?tatea blocului în care se afla apartamentul reclamantului, conducta de canalizare care era defect? era situat? deasupra conductei de ap?, care s-a spart la 26 octombrie 2005. Apele reziduale s-au infiltrat în conducta de ap? potabil?. De asemenea, instan?a a stabilit c? conductele erau în uz din anul 1977 ?i c? durata lor de exploatare era de cincisprezece ani. În total cinci persoane, care au b?ut ap? de la robinete conectate la aceea?i conduct? de ap?, au fost internate în spital în aproximativ aceea?i perioad? de timp cu acela?i diagnostic. Luând în considerare aceste elemente care i-au cauzat suferin?e fizice ?i psihice reclamantului ?i fiicei lui, instan?a de judecat? i-a acordat 10.000 de lei (aproximativ 648 de Euro la momentul respectiv).

P?r?ile au depus apel. La 26 aprilie 2006, Curtea de Apel Chi?in?u a respins apelul reclamantului ?i a admis par?ial apelul furnizorului. Curtea a redus compensa?ia la 5.000 lei (310 Euro), fiindc? a considerat ca exagerate suma pretins? de reclamant ?i suma care i-a fost acordat?.

P?r?ile au depus recurs, iar la 25 octombrie 2006 Curtea Suprem? de Justi?ie a men?inut hot?rârea Cur?ii de Apel din 26 aprilie 2006. Aceasta a constatat c? instan?a inferioar? a luat în considerare natura ?i gravitatea suferin?elor psihice cauzate reclamantului, precum ?i gradul de vinov??ie a furnizorului .

Curtea a constatat, cu 6 voturi la 1, violarea Articolului 8 din Conven?ie. Ea a reamintit c? este în primul rând de competen?a autorit??ilor na?ionale s? restabileasc? orice pretins? violare a Conven?iei. Chestiunea dac? o persoan? poate pretinde în continuare statutul de victim? a pretinsei viol?ri a Conven?iei presupune, în esen??, examinarea ex post facto de c?tre Curte a situa?iei persoanei respective. O decizie sau o m?sur? a autorit??ilor na?ionale favorabil? reclamantului în principiu nu este suficient? s?-l lipseasc? de statutul de victim? afar? de cazul când autorit??ile na?ionale au recunoscut, în mod expres sau în esen??, ?i au acordat desp?gubiri pentru violarea Conven?iei (a se vedea, spre exemplu, Ciorap c. Moldovei (nr. 2), nr. 7481/06, § 18, 20 iulie 2010). Întrebarea dac? victima viol?rii Conven?iei a fost desp?gubit? pentru prejudiciul cauzat – comparabil cu satisfac?ia echitabil?, care este prev?zut? de articolul 41 din Conven?ie – este o chestiune important?. În practica constant? a Cur?ii este stabilit c? în cazul în care autorit??ile na?ionale au stabilit o violare ?i decizia respectiv? constituie o satisfac?ie adecvat? ?i suficient?, partea nu mai poate pretinde a fi o victim? în sensul articolului 34 din Conven?ie (a se vedea Scordino c. Italiei (nr. 1) [MC], nr. 36813/97, §§ 179-181, ECHR 2006‑V).

În spe??, Curtea a notat c? p?r?ile nu au disputat concluziile instan?elor na?ionale privind înc?lcarea drepturilor reclamantului de c?tre întreprinderea de stat. Având în vedere materialele dosarului, Curtea a constatat c? a avut loc ingerin?? în drepturile reclamantului protejate de Articolul 8 din Conven?ie, din considerentul c? a fost afectat? integritatea fizic? a acestuia de un mediu nes?n?tos. Evaluând onorarea obliga?iilor pozitive de c?tre autorit??ile moldovene?ti, Curtea a notat c? instan?ele na?ionale au acordat un remediu prin stabilirea vinov??iei întreprinderii ?i acordarea compensa?iei. F?r? o referire expres? la Conven?ie, îns? f?când trimitere la tratamentul spitalicesc ?i suferin?ele fizice ?i psihice cauzate reclamantului, aceste hot?râri judec?tore?ti pot fi interpretate ca constatare a înc?lc?rii drepturilor reclamantului din Articolul 8.

Unica chestiune care urma a fi stabilit? era m?rimea compensa?iei. Prima instan?? a acordat reclamantului echivalentul a 648 Euro cu titlu de prejudiciu moral, re?inând suferin?ele fizice ?i psihice a acestuia. Instan?ele ierarhic superioare, confirmând constat?rile instan?ei de fond, au diminuat m?rimea prejudiciului. Acestea au re?inut elemente similare, nivelul prejudiciului, îns? cu concluzionat diferit în ceea ce prive?te m?rimea prejudiciului, f?r? a aduce motive specifice pentru aceast? diminuare, exceptând referirea la gradul de vinov??ie a pârâtului.

Curtea a luat în considera?ie argumentul Guvernului privind durata relativ scurt? a tratamentului ?i lipsa dovezii a efectelor de durat? asupra reclamantului. Cu toate acestea, reclamantul a fost internat pentru 2 s?pt?mâni, ceea ce implic? un anumite nivel de suferin?? fizic? ?i psihic?. Mai mult decât atât, ea a considerat c? suma acordat? de c?tre instan?ele na?ionale este în mod considerabil mai mic? decât minimul acordat în general de Curte în cazurile de constatare a viol?rii Articolului 8 în privin?a Moldovei, chiar considerând ?i diferen?ele dintre aceste decizii.

În lumina celor men?ionate mai sus, Curtea a considerat c? reclamantul putea pretinde calitatea de victim? a viol?rii Articolului 8 din Conven?ie.

Reclamantul a pretins 50,000 Euro cu titlu de prejudiciul moral.

Curtea a hot?rât ca R. Moldova s? achite reclamantului 4,000 euro Euro cu titlu de prejudiciu moral.

Judec?torul Lemmens a formulat o opinie disident?, disputând aplicabilitatea Articolului 8 din Conven?ie.