Sinteza hot?rrilor Stici, Ţurcan ?i Ţurcan, ?i Lipatnikova ?i Rudic c. Moldovei

02 11 2007

La 23 octombrie 2007, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rrile Stici c. Moldovei (cererea nr. 35324/04), Ţurcan ?i Ţurcan c. Moldovei (cererea nr. 39835/05), Deliuchin c. Moldovei (cererea nr. 14925/03) ?i Lipatnikova ?i Rudic c. Moldovei (cererea nr. 40541/04).

*  *  *

n cauza Stici c. Moldovei, reclamantul, Petru STICI, a fost re?inut la 14 iunie 2004, fiind suspectat c? ar fi omort n 1993 pe fiul Eugeniei Ostapciuc.

La 17 iunie 2004, Judec?toria Buiucani a emis un mandat de arest pe numele reclamantului pe un termen de 30 zile. Reclamantul ?i avocatul s?u nu au avut acces la documentele prezentate instan?ei n justificarea arestului. Instan?a de judecat? a motivat arestul prin faptul c? reclamantul era b?nuit de comiterea unei infrac?iuni grave pentru care legea prevedea o sanc?iune de mai mult de 2 ani priva?iune de libertate, reclamantul era ?omer ?i de?inea pa?aport romn, deci el putea s? se ascund? de autorit??i ?i putea s? influen?eze martorii. Reclamantul nu a contestat aceast? ncheiere.

La 12 iulie 2004, procurorul a solicitat prelungirea mandatului de arest, deoarece urmau a fi efectuate cteva acte procedurale, ?i anume, confruntarea cu un co-nvinuit, verificarea adresei unei alte persoane ?i deoarece reclamantul se putea ascunde. La 13 iulie 2004, Judec?toria Buiucani a prelungit mandatul de arest pe un termen de 30 de zile.

n cererea de recurs mpotriva ncheierii din 13 iulie 2004, reclamantul a men?ionat c?, pe parcursul celor 30 de zile ct s-a aflat sub arest, nu a fost efectuat nici un act procedural la care se referea procurorul; c? co-nvinuitul cu care urma s? aib? o confruntare se afla de asemenea sub arest, ns? nici o confruntare nu a avut loc; c? el avea re?edin?? permanent? n Moldova; avea trei copii pe care trebuia s?-i ntre?in? ?i c? suferea de o boal? neurologic? ?i trebuia s? urmeze un tratament medical specializat.

La 20 iulie 2004, Curtea de Apel Chi?in?u a respins recursul reclamantului, considernd c? instan?a inferioar? a respectat procedura ?i a adoptat o hot?rre legal?. Potrivit reclamantului, el ?i avocatul s?u nu au avut acces la nici un material al dosarului.

La 27 iulie 2004, reclamantul a naintat o cerere de eliberare de sub arest (cerere habeas corpus), n care sus?inea c? nu exist? motive pentru de?inerea sa sub arest. La 6 august 2004, fratele reclamantului a ncheiat un contract cu al doilea avocat, dl V. Nagacevschi. La aceea?i dat?, dl Nagacevschi a solicitat instan?ei de judecat? accesul la materialele dosarului care dovedeau necesitatea de?inerii reclamantului n arest. n aceea?i zi, Judec?toria Buiucani a examinat cererea habeas corpus a reclamantului n absen?a sa ?i a respins-o din motivul c? reclamantul era b?nuit de comiterea unei infrac?iuni grave pentru care legea prevedea o sanc?iune de mai mult de 2 ani priva?iune de libertate, putea s? se ascund? de autorit??i sau s? comit? noi infrac?iuni ?i putea s? influen?eze martorii. Recursul reclamantului mpotriva ncheierii din 6 august a fost respins de Curtea de Apel Chi?in?u la 17 august 2004.

La 9 august 2004, procurorul a transmis dosarul n instan?a de judecat? pentru examinare. Dup? expirarea, la 14 august 2004, a termenului mandatului de arest emis la 13 iulie 2004, procurorul nu a mai solicitat prelungirea mandatului de arest.

La 29 noiembrie 2004, a avut loc prima ?edin?? de judecat?, la care instan?a a decis, inter alia, c? reclamantul trebuie s? r?mn? n deten?ie, f?r? a specifica pentru ct timp. Potrivit Guvernului, la 3 iulie 2006, Judec?toria R?cani l-a condamnat pe reclamant pentru infrac?iunea de care era acuzat. Aceast? hot?rre a fost men?inut? de Curtea de Apel Chi?in?u la 2 octombrie 2006. n prezent, dosarul este pendinte pe rolul Cur?ii Supreme de Justi?ie.

n fa?a Cur?ii, reclamantul s-a plns de violarea art. 5 1 CEDO (legalitatea deten?iei) prin de?inerea ilegal? a reclamantului f?r? un mandat de arest valabil; violarea art. 5 3 CEDO (motivarea deten?iei) prin deten?ia sa f?r? motive suficiente ?i relevante; violarea art. 5  4 CEDO prin neexaminarea probelor prezentate de el, care comb?teau necesitatea de?inerii sub arest ?i prin interdic?ia impus? pentru unul din avoca?ii s?i s? participe la acea dat? n aceste proceduri; violarea art. 6 2 CEDO (prezum?ia nevinov??iei), deoarece procurorul a afirmat c? reclamantul a comis o infrac?iune nainte ca vinov??ia lui s? fie stabilit? printr-o hot?rre de judecat? ?i violarea art. 2 al Protocolului nr. 7 la CEDO (dreptul la un nivel dublu de jurisdic?ie n materie penal?) prin neexaminarea de c?tre instan?ele de judecat? a unui recurs al reclamantului cu privire la refuzul de a acorda acces la materialele dosarului penal.

Curtea declarat inadmisibil? preten?ia reclamantului cu privire la violarea art. 2 al Protocolului nr. 7 la CEDO, deoarece aceast? norm? nu era aplicabil?. Instan?a a men?ionat c? prin hot?rrea care se dorea a fi contestat? cu recurs reclamantul nu a fost condamnat.

Curtea a declarat inadmisibil?, ca v?dit nefondat?, preten?ia reclamantului n temeiul art. 6 2 CEDO. Curtea a notat c? declara?ia cu privire la vinov??ia reclamantulului, f?cut? pn? la condamarea acestuia, se con?inea n demersul procurorului de autorizare a arestului. Curtea ns? a notat c? este sarcina procurorului de a prezenta probele care ar demonstra vinov??ia persoanelor nvinuite de comiterea unei infrac?iuni ?i a prezenta aceast? acuza?ie. Acuza?ia adus? reclamantului a fost f?cut? doar n instan?a de judecat? ?i nu a fost repetat? n public. 

Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 5 1 al Conven?iei, deoarece dup? 14 august 2004 reclamantul a fost de?inut f?r? mandat de arest valabil ?i contrar c?ilor legale na?ionale (art. 25 alin. 4 Constitu?ie).

Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 5 3 al Conven?iei, deoarece instan?ele de judecat? care au autorizat arestul ntre 17 iunie ?i 14 august 2004, precum ?i cele care au examinat legalitatea acestuia, nu au invocat motive suficiente ?i relevante pentru eliberarea mandatului de arest. Curtea a notat c? instan?ele na?ionale s-au limitat la citarea temeiurilor pentru arest prev?zute de Codul de procedur? penal?, f?r? a ar?ta cum se aplic? n acest caz concret. Unicile argumente specifice invocate au fost de?inerea de c?tre reclamant a pa?aportului romn, care i-ar permite s? se ascund? peste hotare, ?i lipsa unui loc de munc? permanent. Totu?i, instan?ele nu au reac?ionat n nici un fel la argumentul reclamantului c? toate pa?apoartele sale puteau fi ridicate de c?tre autorit??i, c? alte m?suri preventive (ex. arestarea la domiciliu), care ar fi nl?turat riscul c? reclamantul se va ascunde, ar putea fi aplicate, sau c? al?i factori care ar fi mpiedicat cercetarea sa n stare de libertate (ex. neprezentarea la cererea organului de urm?rire penal?) nu existau. Instan?ele, de asemenea, nu s-au referit la alte argumente (ex. neexecutarea m?surilor de urm?rile penal? invocate de procuror pentru deten?ia anterioar? a reclamantului, re?edin?a permanent? n ?ar? ?i trei copii, precum ?i boala sa, care necesita un tratament specializat) care prima facie comb?teau necesitatea deten?iei n stare de arest. Mai mult, reclamantul a fost de?inut sub arest mai mult de doi ani, de?i noi motive pentru deten?ia sa continu? nu au fost invocate. 

Curtea nu a g?sit necesar de a examina separat preten?ia reclamantului n temeiul art. 5  4 al Conven?iei, deoarece decizia care autoriza arestarea reclamantului nu se baza pe motive relevante ?i suficiente, iar prezen?a celui de al doilea avocat n aceste proceduri pare s? nu fi fost determinant?, deoarece n aceste proceduri reprezentantul fusese reprezentat de un alt avocat.

Curtea a acordat reclamantului EUR 4,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 1,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre dl Vitalie NAGACEVSCHI, pre?edinte al organiza?iei ob?te?ti Juri?tii pentru drepturile omului.

*  *  *

n cauza Ţurcan ?i Ţurcan c. Moldovei, reclaman?ii sunt dl Victor ŢURCAN ?i dl Dorel ŢURCAN. Victor ŢURCAN (V.Ţ.) este directorul B?ncii Comerciale Victoriabank (banca), iar Dorel ŢURCAN (D.Ţ.) este un avocat anagajat al b?ncii. Ei nu sunt rude.

n prim?vara anului 2005, o firm? privat? nfiin?at? de c?tre N.A. ?i fratele s?u a depus o cerere de creditare la banc?. Cererea de creditare a fost acceptat? de c?tre Comitetul Director al B?ncii la 27 septembrie 2005.

La 12 octombrie 2005, ofi?erii Centrului pentru Combaterea Crimei Organizate ?i a Corup?iei (CCCEC) l-au re?inut pe D.Ţ. n timp ce acesta primea bani de la N.A., fiind suspectat mpreun? cu V.Ţ. pentru tentativ? de luare de mit?. n procesul-verbal de re?inere ntocmit o or? mai trziu, ofi?erii se refereau la prezen?a clar? a unei infrac?iuni. USD 15,000 au fost marca?i de CCCEC cu scopul de a demonstra luarea de mit? de la N.A. La momentul re?inerii, D.Ţ. a declarat c? N.A. i restituia o datorie, confirmat? printr-o recipis?. La semnarea procesului-verbal, D.Ţ. a scris c? pe durata re?inerii sale, ntre orele 18 ?i 22 a zilei de 12 octombrie 2005, servieta sa s-a aflat n posesia ofi?erilor CCCEC ?i dup? aceasta din ea au disp?rut USD 4,000 ?i recipisa semnat? de N.A., prin care se confirma mprumutul de la D.Ţ. a sumei de USD 15,800. 

n aceea?i zi, dup? mai pu?in de o or? de la re?inerea lui D.Ţ., V.Ţ. a fost, de asemenea, re?inut n alt? parte a ora?ului, motivul re?inerii men?ionat n procesul-verbal fiind un martor poate declara c? V.Ţ. a comis o infrac?iune.

 La 14 octombrie 2005, Judec?toria Buiucani a emis un mandat de arest pe numele lui V.Ţ. Instan?a de judecat? a motivat arestul prin faptul c? reclamantul era b?nuit de comiterea unei infrac?iuni grave pentru care legea prevedea o sanc?iune de mai mult de 2 ani priva?iune de libertate; probele prezentate au fost ob?inute n mod legal; exista riscul c? V.Ţ. putea s? influen?eze martorii, care sunt angaja?i ai b?ncii ?i i sunt subordona?i; cei doi b?nui?i puteau s? se n?eleag? privind o pozi?ie comun?; excluderea posibilit??ii fabric?rii unor noi probe; nvinuitul putea s? se ascund? de autorit??i. La aceea?i dat?, Judec?toria Buiucani a emis un mandat de arest pe numele lui D.Ţ., pe care l-a motivat aproape identic.

Ambii reclaman?i au contestat ncheierea Judec?toriei Buiucani din 14 octombrie 2005, considernd c? motivele invocate pentru arestarea lor sunt insuficiente. Ei s-au oferit s? predea pa?apoartele lor, demonstrndu-?i inten?ia de a nu p?r?si teritoriul ??rii, au men?ionat c? n trecut nu au comis infrac?iuni, au domiciliu ?i loc de munc? permanent ?i o bun? reputa?ie. La 21 octombrie 2005, Curtea de Apel Chi?in?u a respins recursurile reclaman?ilor, men?ionnd c? exista riscul influen??rii martorilor angaja?i la banc? ?i distrugerea sau fabricarea unor noi probe.

La 22 octombrie 2005, procurorul a men?inut nvinuirile mpotriva ambilor reclaman?i. n aceea?i zi, n absen?a cererii de prelungire a arest?rii preventive, V.Ţ. a fost eliberat, cu obligarea de a nu p?r?si ?ara.

1. Procedurile ulterioare n privin?a lui V.Ţ.

La 18 noiembrie 2005, ziarul Timpul a publicat un interviu cu V.Ţ., n care acesta men?iona, inter alia, c? cuno?tea c? una din discu?iile cu privire la un mprumut dintre D.Ţ., N.A. ?i C.N., o angajat? a b?ncii, a fost filmat? pe ascuns de c?tre N.A., c? lui C.N. i-a fost ar?tat? acea nregistrare audio ?i c? acesta a fost ntrebat despre credit. El a mai men?ionat c? interese private importante doresc s? preia banca, iar opera?iunea a fost organizat? n acest scop.

n urma acestui interviu, procurorul a solicitat arestarea la domiciliu a lui V.Ţ. n fa?a judec?torului V.Ţ. a sus?inut c? el dispunea de aceast? informa?ie din alte surse dect de la C.N. ?i a solicitat audierea lui C.N. pentru a demonstra c? persoana nu a vorbit cu el despre investiga?iile din cadrul urm?ririi penale. V.Ţ. a argumentat c? audierea martorului C.N. era de o importan?? crucial?, deoarece unicul motiv al deten?iei sale era presupusa influen?are a lui C.N, n urma eliber?rii sale la 22 octombrie 2005. La 22 noiembrie 2005, Judec?toria Buiucani a adoptat o ncheiere de aplicare a m?surii preventive de arest la domiciliu al lui V.Ţ. pe un termen de 10 zile, deoarece V.Ţ, era pre?edintele b?ncii ?i putea s? influen?eze angaja?ii s?i. Judec?toria Buiucani nu a reac?ionat n nici un fel la cererea de audiere a lui C.N.. La 25 noiembrie 2005, Curtea de Apel Chi?in?u a casat ncheierea Judec?toriei Buiucani pe motive procedurale ?i a dispus obligarea lui V.Ţ. de a nu p?r?si localitatea timp de 30 de zile.  

2. Procedurile ulterioare n privin?a lui D.Ţ.

La 22 octombrie 2005, procurorul a solicitat prelungirea mandatului de arest al lui D.Ţ., pe motiv c? inter alia existau martori care urmau a fi audia?i. n aceea?i zi, Judec?toria Buiucani a prelungit mandatul de arest pe un termen de dou?zeci de zile, din urm?toarele motive: D.Ţ. este nvinuit de comiterea unei crime grave; probele prezentate au fost ob?inute n mod legal; exist? riscul c? nvinuitul va influen?a martorii care nu au fost audia?i, deoarece nvinuitul nu a dat informa?ii despre ei; exist? n continuare necesitatea verific?rii depozi?iilor lui D.Ţ.; exist? riscul fabric?rii probelor ?i ajungerii la o n?elegere privind o pozi?ie comun? ntre D.Ţ. ?i V.Ţ. ?i exist? pericolul ascunderii nvinuitului de autorit??i. Cererea de recurs a lui D.Ţ. a fost respins? de Curtea de Apel Chi?in?u la 28 octombrie 2005, din motive similare celor descrise n ncheierea din 22 octombrie 2005.

La 8 noiembrie 2005, instan?a de judecat? a prelungit mandatul de arest al lui D.Ţ. pe un termen de alte dou?zeci de zile, din motive similare celor descrise n ncheierea din 22 octombrie 2005. D.Ţ. a contestat aceast? ncheiere, invocnd, inter alia, c? el avea dreptul la t?cere ?i de a refuza divulgarea informa?iei privind martorii ap?r?rii, precum ?i faptul c? V.Ţ. a fost eliberat cu obliga?ia de a nu p?r?si localitatea. El s-a plns, de asemenea, de lipsa de acces la cea mai mare parte a materialelor dosarului intentat mpotriva sa ?i a solicitat nlocuirea arest?rii preventive cu orice alt? m?sur? preventiv?. La 14 noiembrie 2005, Curtea de Apel Chi?in?u a respins cererea de recurs a lui D.Ţ., considernd c? la acel moment exista pericolul distrugerii probelor ?i datorit? dificult??ii extreme a procedurilor.

La 28 noiembrie 2005, Judec?toria Buiucani a prelungit mandatul de arest al lui D.Ţ. pe un termen de alte dou?zeci de zile. D.Ţ. a contestat aceast? ncheiere, invocnd, inter alia, c? urm?rirea penal? a fost tergiversat?, n pofida declara?iilor procurorului care sus?inea c? urm?rirea penal? se apropie de sfr?it ?i se va ncheia la 1 decembrie 2005. El s-a mai plns de lipsa de acces la materiale dosarului care justificau necesitatea lipsirii sale de libertate n continuare.

La 6 decembrie 2005, Curtea de Apel Chi?in?u a adoptat dou? decizii. n prima decizie, ea a constatat c?, contrar art. 308 al Codului de procedur? penal?, procurorul nu a prezentat Judec?toriei Buiucani materialele cerute n motivarea cererii sale de prelungire a deten?iei lui D.Ţ. la 28 noiembrie 2005. Prin cea de-a doua decizie, Curtea de Apel Chi?in?u a respins cererea de recurs a lui D.Ţ., constatnd c? Judec?toria Buiucani a conchis corect c? circumstan?ele care au servit ini?ial drept temei pentru deten?ia lui D.Ţ. persist? n continuare, c? exist? pericolul distrugerii probelor ?i datorit? naturii extrem de complexe a procedurilor.

Ulterior, mandatul de arest al lui D.Ţ. a fost prelungit de instan?ele na?ionale la 21 decembrie 2005, 13 ianuarie 2005 ?i 3 februarie 2006, din motive similare celor invocate anterior.

Reclaman?ii pretindeau n fa?a Cur?ii inter alia violarea art. 5  1 CEDO (legalitatea lipsirii de libertate) - prin re?inerea ?i arestarea lor f?r? motive verosimile de a-i b?nui c? au s?vr?it o infrac?iune; violarea art. 5 3 CEDO (motivarea deten?iei) prin deten?ia reclaman?ilor f?r? motive suficiente ?i relevante; violarea art. 5 4 CEDO (garan?ii n cazul lipsirii de libertate) n privin?a dlui D. Ţ. - prin refuzul instan?ei de judecat? de a acorda acces avocatului la probele dosarului penal care justificau necesitatea lipsirii de libertate; n privin?a dlui V. Ţ. - prin refuzul nemotivat al instan?ei de judecat? care examina necesitatea arest?rii de a audia un martor important.

n observa?iile sale cu privire la admisibilitatea ?i fondul cauzei, reclaman?ii au solicitat CtEDO s? lase f?r? examinare preten?ia formulat? n temeiul 5  1 CEDO. Din acest motiv, CtEDO a l?sat f?r? examinare aceast? preten?ie. 

Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 5 3 CEDO prin deten?ia reclaman?ilor f?r? motive suficiente ?i relevante (Dorel Ţurcan – ntre 12 octombrie 2005 ?i septembrie 2006; Victor Ţurcan – ntre 12 ?i 22 octombrie 2005).

Curtea a relevat c? argumentarea invocat? de reclaman?i urma, mai degrab?, s? fie examinat? prin prisma art. 5 1 CEDO, ns?, deoarece reclaman?ii au retras aceast? preten?ie, ea o va examina prin prisma art. 5  3 CEDO. Curtea a notat c? instan?ele na?ionale s-au limitat la citarea temeiurilor pentru arest prev?zute de Codul de procedur? penal?, f?r? a ar?ta n ce mod acestea se aplic? spe?ei. n cazul lui V.Ţ., instan?ele na?ionale au motivat deten?ia prin faptul c? el era pre?edintele b?ncii ?i putea influen?a martorii care i erau subordona?i ?i putea ajunge la o n?elegere cu D.Ţ. privind o pozi?ie de ap?rare comun?. Totu?i, Curtea noteaz? c? la 22 octombrie 2005, cnd V.Ţ. a fost eliberat, procurorul a invocat necesitatea audierii unor martori, ca temei pentru prelungirea deten?iei lui D.Ţ., martori care nu au fost niciodat? identifica?i, dar care se prezum? c? puteau da declara?ii inconvenabile pentru ambii nvinui?i. Mai mult, nu este clar de ce instan?ele na?ionale au decis deten?ia lui V.Ţ., pe motiv c? ar putea influen?a martorii, cnd cteva zile mai trziu el a fost eliberat f?r? ca ace?ti martori s? fie audia?i, aparent, f?r? a exista un pericol ca ei s? fie influen?a?i. Pe de alt? parte, instan?ele de judecat? nu au examinat nici unul din elementele invocate n folosul lui V.Ţ., de?i art. 176 alin. 3 al Codului de procedur? penal? cere expres acest lucru, iar V.Ţ. a v?cut referire la argumente care prima facie erau relevante pentru a combate necesitatea de?inerii sub arest.

Curtea este frapat? de motivele invocate pentru prelungirea arestului lui D.Ţ. ncepnd cu 8 noiembrie 2005, ?i anume: refuzul lui D.Ţ. de a divulga procurorului numele martorilor care ar putea demonstra nevinov??ia sa n instan?a de judecat?. Curtea consider? c? aceasta nu numai c? nu poate constitui temei pentru deten?ia unei persoane, dar contravine ?i dreptului nvinuitului de a p?stra t?cerea, dup? cum acest drept este garantat de art. 6 CEDO. Curtea a notat cu ngrijorare deosebit? c?, n pofida insuficien?ei motivelor ini?iale pentru deten?ie ?i lipsei altor motive noi, arestul lui D.Ţ. a fost prelungit de cteva ori, uneori chiar atunci cnd instan?a nu avea la dispozi?ie materialele dosarului care ar fi justificat deten?ia. n pofida cererii lui D.Ţ. de nlocuire a m?surii preventive, de exemplu cu arestul la domiciliu, nici o instan?? de judecat? nu a examinat o asemenea posibilitate. Acestea, n conexiune cu lipsa motivelor pentru deten?ie, pot pune la ndoial? legalitatea deten?iei sale, dup? cum aceasta este garantat? de art. 5 1 CEDO.

Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 5 4 CEDO n privin?a ambilor reclaman?i. n privin?a dlui D. Ţ., Curtea a notat c? practica administrativ? de refuz al instan?elor de judecat? de a acorda acces nvinuitului la probele dosarului penal care justific? necesitatea lipsirii de libertate l-au mpiedicat pe D.Ţ. de a contesta motivele deten?iei sale. Aceasta, combinat? cu deten?ia f?r? motive suficiente relevate mai sus, conduce la impresia acuzatului c? hot?rrile de judecat? erau arbitrare. n ceea ce-l prive?te pe dl V. Ţ., unicul motiv pentru arestarea la domiciliu a sa a fost presupusa presiune asupra unui martor. Prin urmare, pentru a stabili necesitatea deten?iei repetate era important ca acest martor s? fie audiat. Neaudierea acestui martor a lipsit ap?rarea de posibilitatea de a convinge judec?torul de instruc?ie de lipsa motivelor pentru arestare. Mai mult, n declara?iile f?cute de C.N. dup? apari?ia articolului din 18 noiembrie 2005, martorul a recunoscut c? V.Ţ. nu a vorbit cu ea ?i s-au v?zut doar n holul b?ncii. Deoarece instan?a de judecat? a refuzat f?r? a indica vreun motiv audierea acestui martor, Curtea a conchis c? a existat o violare a art. 5 4 CEDO.

Curtea a acordat cu titlu de daune morale EUR 4,000 dlui Dorel Ţurcan ?i EUR 3,000 dlui Victor Ţurcan ?i o sum? global? de EUR 2,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclaman?ii au fost reprezenta?i la CtEDO de c?tre Alexandru TĂNASE, avocat din Chi?in?u.

Comunicatul de pres? al reprezentantului reclaman?ilor n cauza Ţurcan ?i Ţurcan c. Moldovei l pute?i g?si aici.

*  *  *

n cauza Lipatnikova ?i Rudic c. Moldovei, reclamantele, Natalia LIPATNIKOVA (primul reclamant) ?i Ecaterina RUDIC (al doilea reclamant), au fost proprietarii unei case n Chi?in?u ?i a lotului aferent acesteia. Vecinul lor T., a construit o anex? neautorizat? pe p?mntul reclaman?ilor.

n 1995, prin cteva decizii Pretura sectorului Centru a dispus demolarea construc?iilor neautorizate. n 1996, Pretura a anulat autoriza?iile de construc?ie ini?iale n favoarea lui T., ca fiind emise cu nc?lcarea legii. T. a ini?iat proceduri judiciare, reclaman?ii fiind atra?i n proces n calitate de ter?e persoane. Printr-o decizie definitiv?, la 30 septembrie 1998, Curtea Suprem? de Justi?ie a men?inut deciziile administrative de demolare a construc?iilor.

Reclaman?ii au depus numeroase cereri pentru executarea deciziei din 30 septembrie 1998. De fiecare dat? autoritatea local? r?spundea c? executarea nu este posibil?, fie din cauza condi?iilor climaterice, fie din cauza lipsei echipamentului necesar, fie n urma ini?ierii noilor ac?iuni de c?tre T.

T. a ntreprins cteva ncerc?ri de a redeschide procedurile, utiliznd c?i extraordinare de atac, pretinznd c? so?ia ?i fiica acestuia nu au fost atrase n proceduri. Aceste cereri au fost respinse ca inadmisibile prin decizii din 2001, 2003, 2005 ?i 2006. Procedurile de executare au fost suspendate de dou? ori ca rezultat al acestor proceduri: pentru ?ase luni n 2003 ?i pentru nou? luni n 2005.

Hot?rrea din 30 septembrie 1998 a fost executat? n iulie 2006, dup? ce cererea reclaman?ilor a fost comunicat? de c?tre CtEDO Guvernului.

Reclaman?ii pretindeau n fa?a Cur?ii violarea art. 6  1 CEDO (dreptul la un proces echitabil), a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protec?ia propriet??ii) ?i a art. 3 CEDO (interzicerea torturii) din cauza neexecut?rii ndelungate a hot?rrii din 30 septembrie 1998 ?i violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv) n conjunc?ie cu art. 6  1 CEDO prin lipsa unui recurs efectiv pentru solu?ionarea preten?iilor de neexecutare la nivel na?ional.

Curtea a considerat v?dit nefondat? preten?ia reclaman?ilor referitoare la violarea art. 3 CEDO ?i a respins-o ca inadmisibil? n conformitate cu art. 35 4 CEDO. CtEDO a notat c? reclaman?ii nu au prezentat probe pentru a o justifica, iar suferin?ele cauzate prin executarea ndelungat? a hot?rrii nu par s? dep??easc? nivelul nivelul minim de severitate necesar pentru ca art. 3 s? devin? aplicabil.

Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 6 1 CEDO ?i a art. 1 Protocolul nr. 1 la CEDO prin neexecutarea hot?rrii de judecat? din 30 septembrie 1998 . Curtea a notat c? hot?rrea nu a fost executat? timp de ?apte ani ?i zece luni, iar instan?ele na?ionale au suspendat executarea hot?rrii pentru o perioad? total? de 15 luni. Chiar excluznd perioadele cnd executarea a fost suspendat? de instan?a de judecat?, autorit??ile au avut nevoie de o perioad? de mul?i ani pentru a executa hot?rrea, a c?rei durat? nu poate fi explicat? de probleme tehnice. Mai mult ca att, Curtea observ? c? prima suspendare a execut?rii a fost dispus? abia n 2003, peste aproximativ cinci ani dup? ce hot?rrea a devenit definitiv?. Nici o explica?ie nu a fost dat? acestei ntrzieri.

Curtea a constatat, n unanimitate, ?i violarea art. 13 al CEDO n conjunc?ie cu art. 6  1 CEDO prin lipsa unui recurs efectiv pentru solu?ionarea preten?iilor de neexecutare la nivel na?ional. Curtea a notat c? Guvernul nu s-a referit la prevederi legale care ar fi permis reclaman?ilor s? ini?ieze ac?iuni judiciare n vederea acceler?rii execut?rii hot?rrii din 1998. Dimpotriv?, existen?a n dreptul intern a mai multor op?iuni de contestare a hot?rrii de judecat? definitive i-a permis lui T. s? tergiverseze executarea hot?rrii, astfel l?snd reclaman?ii f?r? vreun remediu efectiv.

Curtea a acordat reclaman?ilor EUR 3,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 600 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclaman?ii au fost reprezenta?i la CtEDO de c?tre Vitalie ZAMA, membru al organiza?iei ob?te?ti Juri?tii pentru drepturile omului.