29.03.2007

Curtea poate fi sesizat? în temeiul art. 34 al Conven?iei (cereri individuale) de:

• o persoan? fizic? sau
• o organiza?ie neguvernamental? sau
• un grup de particulari.

Curtea poate fi sesizat? în temeiul art. 33 al Conven?iei ?i de c?tre un stat parte la Conven?ie cu o cerere împotriva unui alt stat parte la Conven?ie cu privire la pretinsa violare a Conven?iei (cereri interstatale).

1) „Persoana fizic?”

Prin persoan? fizic? Curtea în?elege, de obicei, persoana care s-a n?scut vie, indiferent de durata vie?ii. Curtea nu s-a pronun?at definitiv dac? f?tul nen?scut (ex. în cazul avortului) beneficiaz? de protec?ia acordat? de Conven?ie. În cauza Vo c. Fran?ei (hot. 08.07.2004)  Curtea a examinat dac? legisla?ia Fran?ei acorda protec?ie f?tului nen?scut, legând interpretarea Conven?iei de prevederile legisla?iei na?ionale a statului pârât. Solu?ionarea acestei chestiuni în legisla?iile na?ionale ale statelor p?r?i la Conven?ie nu este univoc?.

Conven?ia nu impune nici o condi?ie referitoare la na?ionalitate, domiciliu, stare civil? sau capacitatea juridic? a persoanei. Protec?ia Conven?iei poate fi invocat? împotriva unui stat parte nu doar de cet??enii s?i, dar ?i de c?tre resortisan?ii altui stat, parte sau nu la Conven?ie, sau apatrizi.

Persoanele considerate incapabile sau cu capacitate de exerci?iu limitat? în dreptul intern pot s? se adreseze la Curte f?r? a fi reprezentate de c?tre un tutore sau curator. Formalit??ile de acest gen instituite de legisla?iile na?ionale sunt irelevante pentru Curte. Pentru Curte conteaz? doar dac? persoana dore?te s? depun? o cerere.

În cazul decesului reclamantului, mo?tenitorii sau alte persoane apropiate reclamantului, pot urma procedura dac? dreptul de a cere repararea prejudiciului cauzat prin pretinsa violare a Conven?iei poate fi succedat conform dreptului na?ional (ex. neexecutarea unei hot?râri judec?tore?ti irevocabile), dac? rudele se plâng în numele reclamantului de moartea acestuia (ex. omorârea reclamantului) sau de circumstan?ele legate de moartea reclamantului (ex. anchetarea inadecvat? a mor?ii), dac? rudele au un interes legitim nepatrimonial de a stabili violarea CEDO (ex. Dalban c. României, hot. 28.09.1999, para. 39) sau dac? respectarea drepturilor omului impune continuarea procedurii (ex. Karner c. Austriei, hot. 24.07.2003 para. 20-28).

2) „Organiza?ie neguvernamental?”

Au fost considerate „organiza?ii neguvernamentale” cu dreptul de a sesiza organul de control persoanele juridice cu scop lucrativ sau nelucrativ:

• societ??i comerciale (Autronic c. Elve?iei, hot. 22.05.1990);
• sindicatele (Associated Society of Locomotive Engineers & Firemen (ASLEF) c. Regatului Unit, hot. 27.02.2007);
• organiza?iile religioase (Mitropolia Basarabiei c. Moldovei, hot. 13.12.2001);
• partidele politice (Partidul Popular Cre?tin Democrat c. Moldovei, hot. 14.02.2006); etc.

Conven?ia protejeaz? atât „organiza?iile neguvernamentale” oficial recunoscute, cât ?i cele nerecunoscute oficial (ex. refuzul de înregistrare a organiza?iei neguvernamentale). Organiza?iile neguvernamentale beneficiaz? de acelea?i drepturi ca ?i persoanele fizice (cu anumite rezerve, de exemplu dreptul de a se c?s?tori).

Fondatorii unei companii pot depune o cerere la Curte în nume propriu pentru prejudiciile cauzate companiei dac? sunt unicii proprietari ai companiei sau dac?, conform actelor constitutive, pot decide singuri soarta companiei (ex. Nosov c. Rusiei, dec. 20.10.2005).

Fosta administra?ie a companiei poate depune o cerere la Curte în numele companiei cu privire la modul de destituire a sa ?i care afecteaz? un drept al companiei (ex. ini?ierea procedurii de insolvabilitate), chiar dac? actuala administra?ie este împotriva cererii (ex. Capital Bank AD c. Bulgariei, hot. 24.11.2005).

3) Un „grup de particulari” este o asocia?ie constituit? din dou? sau mai multe persoane ce urm?resc interese comune ?i se pretind victime ale viol?rii Conven?iei (ex. cererea depus? de mai multe persoane fizice cu privire la dreptul de a studia în limba matern? în cauza Affaire linguistique belge c. Belgiei, hot. 23.07.1968).

Se pare c? distinc?ia dintre conceptele de „organiza?ie neguvernamental?” ?i „grup de particulari” se face în dependen?? de recunoa?terea entit??ii în dreptul intern. „Grupurile de particulari” sunt ?i organiza?iile neguvernamentale non-formale (neînregistrate oficial), în cazul în care ele nu contest? la Curte refuzul de a fi înregistrate oficial.

„Organiza?iile neguvernamentale” sau „grupurile de particulari” pot s?-?i apere doar propriile drepturi, dar nu ?i un interes comun care ar decurge din scopurile sale, sau drepturile asocia?ilor s?i (ex. Manole ?.a c. Moldovei, dec. 15.06.2004).

Curtea nu are competen?e de a examina disputele dintre stat ?i subdiviziunile administrative al unui stat care exercit? prerogative ale puterii publice (ex. comune), sau organele centrale de stat (ex. Guvern, ministere, departamente, etc.). Prin urmare, Curtea va declara inadmisibile cererile depuse de aceste entit??i (ex. Ayuntamiento de Mula c. Spaniei, dec. 01.02.2001).