24 02 2009

La 24 februarie 2009, Curtea European? a Drepturilor Omului (Curtea) a pronun?at hot?rârea privind satisfac?ia echitabil? în cauza Dacia SRL c. Moldovei (cererea nr. 3052/04) ?i hot?rârea Decev c. Moldovei (cererea nr. 7365/05).

*  *  *

În cauza Dacia SRL c. Moldovei, în hot?rârea sa asupra fondului din 18 martie 2008, Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) ?i a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protec?ia propriet??ii) în urma anul?rii privatiz?rii hotelului cump?rat de c?tre compania reclamant?. La acea dat?, chestiunea privind satisfac?ia echitabil? nu era gata pentru decizie ?i a fost rezervat? pentru o hot?râre separat?.

Dup? pronun?area hot?rârii Cur?ii din 18 martie 2008, Dacia SRL a solicitat Cur?ii restituirea hotelului ?i a terenului aferent. Dac? aceasta era imposibil, compania reclamant? a solicitat s? fie compensat? potrivit valorii de pia?? a hotelului, confirmat? pentr-un raport de exaluare prezentat Cur?ii, care era de aproximativ EUR 7,612,000. Compania reclamant? a prezentat dovezi care demonstrau c? „Jolly Allon”, un hotel situat în apropierea hotelului „Dacia”, a fost evaluat de c?tre autorit??i la EUR 11,309,932. 

Suplimentar, reclamantul a pretins taxa de stat pl?tit? de c?tre compania reclamant? la examinarea în instan?ele de judecat? a litigiului privind anularea privatiz?rii hotelului, sumele sechestrate din casa hotelului în ziua când statul a preluat hotelul (EUR 12,460.82), dobânda de întârziere pentru restituirea întârziat? de c?tre stat a pre?ului hotelului (MDL 20,150,000) pl?tit la privatizare ?i care urma a fi restituit dup? anularea privatiz?rii, dobânda de înt?rziere la sumele pl?tite cu titlu de dat? de stat ?i la suma ridicat? din casieria hotelului, precum ?i venitul ratat pentru perioada în care Dacia SRL nu a putut administra hotelul pân? la data prezent?rii observa?iilor (EUR 693,010). El a mai solicitat un venit ratat calculat pentru fiecare zi de la adoptarea pân? la executarea hot?rârii Cur?ii. El a recunoscut c?, în cazul restituirii hotelului, el trebuie s? restituie MDL 20,150,000.

Guvernul a considerat c? preten?iile Dacia SRL erau exagerate ?i nesus?inute. El a prezentat un raport preliminar de evaluare din 5 decembrie 2008, potrivit c?ruia valoarea hotelului „Dacia” constituia EUR 2,219,191.

Principii: Curtea a reiterat c? o hot?râre în care ea constat? o violare impune statului pârât o obliga?ie juridic? de a pune cap?t viol?rii ?i a repara consecin?ele acesteia în a?a mod, încât s? restabileasc? pe cât e posibil situa?ia existent? înainte de violare. Ea a notat c? în hot?rârea principal? s-a constatat c? anularea privatiz?rii în sine nu putea fi justificat? prin prisma Conven?iei. În astfel de circumstan?e, repara?ia ar trebui s? aib? scopul de a repune reclamantul în situa?ia în care el s-ar fi aflat ast?zi dac? violarea nu ar fi avut loc, adic? dac? ac?iunea judiciar? intentat? împotriva reclamantului nu ar fi fost examinat?. Curtea a considerat c?, în aceast? cauz?, cea mai bun? form? a restitutio in integrum este restituirea hotelului ?i a terenului pe care se afl? acesta reclamantului ?i plata compensa?iilor pentru orice alte pierderi cauzate. În cazul imposibilit??ii restituirii acestora, urmeaz? a fi pl?tit? valoarea stabilit? de Curte a hotelului. De asemenea, urmeaz? a fi luate în considera?ie ?i sumele restituite deja reclamantului, pentru a exclude îmbog??irea f?r? just? cauz?. 

În ceea ce prive?te valoarea hotelului, Curtea a notat c? nu poate s? ia în considera?ie raportul preliminar al Guvernului privind evaluarea hotelului „Dacia”, deoarece el nu con?inea calcule sau alte explica?ii care ar fi ar?tat în ce mod s-a ajuns la aceast? sum?. Curtea a mai notat c? compania reclamant? a prezentat un raport detaliat de evaluare a hotelului, care a fost întocmit de c?tre un expert cu experien?? ?i care a folosit 3 metode diferite de calcul. Curtea a mai observat c? estimarea companiei reclamante a valorii hotelului „Dacia” era comparabil? cu estimarea valorii hotelului „Jolly Allon”. În absen?a oric?rui raport alternativ de evaluare, Curtea nu a g?sit vreun temei de a pune la îndoial? rezonabilitatea preten?iilor companiei Dacia SRL în aceast? parte. Din acest motiv, în cazul în care hotelul nu va fi restituit, Guvernul va trebui s? pl?teasc? reclamantului EUR 7,612,000.

În ceea ce prive?te venitul ratat, Curtea a g?sit preten?iile reclamantului formulate cu acest titlu întemeiate. Astfel, ele se bazau pe datele privind activitatea hotelului pân? la transmiterea hotelului c?tre stat iar Guvernul nu a prezentat alte date, doar el având acces la informa?ia privind profitul recent al hotelului. Având în vedere c? observa?iile cu privire la satisfac?ia echitabil? au fost prezentate cu 6 luni în urm?, calculând profitul ratat conform situa?iei la data hot?rârii, Curtea acord? reclamantului EUR 763,540 cu acest titlu.

În ceea ce prive?te taxa de stat, Curtea a constat c? reclamantul a pl?tit EUR 35,096.61 pentru taxa de stat. Aplicând dobânda de întârziere prev?zut? de legisla?ia na?ional? (art. 619 Cod civil) la aceast? sum?, Curtea a acordat suma total? de EUR 98,565 pentru taxa de stat ?i dobânda de întârziere.

În ceea ce prive?te suma ridicat? din casieria hotelului, p?r?ile nu par s? fie de acord asupra m?rimii acesteia. În baza materialelor de care dispune, Curtea acord? reclamantului EUR 28,520 pentru suma ridicat? din casierie ?i dobânda calculat? la aceast? sum?.

În ceea ce prive?te suma de MDL 20,150,000, reclamantul a solicitat dobânzi pentru plata întârziat? a acestia, iar Guvernul - dobânzi de la reclamant pentru folosirea acestei sume (din 2004 pân? acum). În ceea ce prive?te reclamantul, Curtea a notat în hot?rârea principal? c? ea a admis renun?area reclamantului la preten?ia formulat? în temeiul art. 6 privind executarea întârziat? a hot?rârii din 6 iunie 2003 (prin care i-a fost acordat? suma de MDL 20,150,000). Mai mult, ea a considerat c? reclamantul nu poate pretinde în acela?i timp venitul ratat pentru imposibilitatea folosirii hotelului ?i dobânda de întârziere la aceast? sum?. Din acest motiv, preten?ia reclamantului a fost respins?.

În ceea ce prive?te preten?ia Guvernului, aceasta a fost respins? deoarece o parte din suma în cauz?  nu a ajuns niciodat? la reclamant, fiind re?inut? ca tax? de stat. Pe de alt? parte, din cauza anul?rii privatiz?rii, reclamantul nu a putut s?-?i onoreze obliga?iile sale fa?? de principalii s?i creditorii ?i a transferat toat? suma primit? de la Guvern acestora. Prin urmare, nu se poate spune c? reclamantul s-a folosit de sumele primite de la stat.

Deducerea sumei de MDL 20,150,000: Din cele de mai sus reiese c? reclamantul are dreptul la EUR 890,625 pentru prejudiciu material ?i, în cazul nerestituirii hotelului, la EUR 7,612,000. Reclamantul a primit deja MDL 20,150,000, reprezentând EUR 1,264,924 la 27 octombrie 2004 (atunci când a primit altima parte a sumei). În cazul în care Guvernul va restitui reclamantului hotelul, terenul ?i inventarul hotelului, Curtea a decis c? compania reclamant? urmeaz? s? pl?teasc? Guvernului Moldovei suma de EUR 374,299, care reprezint? diferen?a între sumele pl?tite de c?tre Guvern companiei Dacia SRL pentru anularea privatiz?rii hotelului (EUR 1,264,924) ?i suma acordat? de c?tre Curte companiei Dacia SRL cu titlu de prejudiciu material (EUR 890,625).

Venitul ratat cauzat dup? data adopt?rii hot?rârii: Curtea a plecat de la prezum?ia c? Guvernul se va conforma cu bun? credin?? cu hot?rârea sa. Din acest motiv ea nu a putut accepta aceast? preten?ie a reclamantului. În schimb, ea a aplicat abordarea sa standard (a se vedea para. 67).     

În cazul în care Guvernul nu va restitui hotelul, el urmeaz? s? pl?teasc? reclamantului EUR 7,237,700 cu titlu de prejudiciu material, care include costul hotelului (EUR 7,612,000) ?i prejudiciul material (EUR 890,625), din care s-a dedus suma platit? reclamantului în temeiul hot?rârii din 6 iunie 2003 (EUR 1,264,924 ).

În plus, Curtea a mai acordat companiei reclamante EUR 25,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 6,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii, compania Dacia SRL a fost reprezentat? de c?tre dl Vitalie NAGACEVSCHI, avocat din Chi?in?u.

*  *  *

În cauza Decev c. Moldovei, reclamantul, Leonid DECEV, era beneficiarul unei hot?râri judec?tore?ti definitive a Cur?ii de Apel din 19 decembrie 2001, prin care instan?a l-a obligat pe guvernatorul de la acel moment al G?g?uziei, G.T., la dezmin?irea unei declara?ii f?cute în adresa reclamantului ?i s?-i pl?teasc? o compensa?ie pentru prejudiciul moral cauzat în sum? de EUR 122. Reclamantul a solicitat executarea hot?rârii, îns?, în mai 2002, executorul judec?toresc a refuzat executarea hot?rârii pe motiv c? pârâtul nu era domiciliat în Comrat (cel mai mare ora? din G?g?uzia). În acela?i timp, pârâtul G.T. a fost ales deputat în Parlament pe listele Partidului Comuni?tilor. În 2002, G.T. a fost reales în calitate de guvernator al G?g?uziei, ca reprezentant al Partidului Comuni?tilor ?i, simultan, numit membru al cabinetului de mini?tri. El a ocupat func?iile de mai sus pân? în 2006 ?i, respectiv, 2007. Hot?rârea judec?toreasc? din 19 decembrie 2001 nu a fost executat? pân? la acest moment.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a pretins violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) ?i a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protec?ia propriet??ii) în urma neexecut?rii hot?rârii judec?tore?ti din 19 decembrie 2001.

La 17 septembrie 2008, Guvernul a prezentat Cur?ii o declara?ie unilateral? similar? celei din cauza Tahsin Acar c. Turciei ((preliminary objection) [GC], no. 26307/95, ECHR 2003‑VI) ?i a informat Curtea c? era gata s? recunoasc? violarea Conven?iei.  El a subliniat c? pârâtul din procedurile na?ionale este un individ ?i c? hot?rârea nu a putut fi executat? din cauz? omisiunii autorit??ilor de a identifica locul s?u de aflare. Guvernul a declarat c? era gata s? pl?teasc? reclamantului EUR 1,500 cu titlu de satisfac?ie echitabil? ?i a men?ionat c?, în cauza Grivneac c. Moldovei (nr. 35994/03, 9 octombrie 2007), Curtea a acordat o sum? similar? pentru neexecutarea unei hot?râri judec?tore?ti în favoarea reclamantului. Guvernul a solicitat radierea cererii reclamantului de pe rolul Cur?ii.

Curtea a notat c?, de?i ar fi potrivit s? radieze cererea reclamantului de pe rolul s?u, în temeiul declara?iei unilaterale formulate de c?tre Guvern, totu?i, Curtea a considerat c? scopul primar al procedurilor de def?imare ini?iate de reclamant în dreptul intern îndreptate împotriva lui G.T. a fost repararea reputa?iei sale prejudiciate ?i c? plata sumei pentru prejudiciul moral a fost o consecin?? subsidiar?, care a decurs din constat?rile instan?elor privind declara?ia def?im?toare. În aceste circumstan?e, prezenta cauz? a fost distins? de cauza Grivneac, la care s-a referit Guvernul, în care banii erau în centrul disputei.

În plus, Curtea a notat c?, în circumstan?ele acestei cauze, ea nu era convins? c? repara?ia propus? de Guvern este suficient? pentru restaurarea situa?iei existente pân? la înc?lcare. În special, Curtea a notat c? nu poate admite argumentul Guvernului, precum c? autorit??ile nu au putut identifica locul de aflare al lui G.T.

Prin urmare, Curtea a respins propunerea Guvernului de a scoate cererea de pe rol potrivit art. 37 CEDO.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 CEDO ?i a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO în urma neexecut?rii hot?rârii judec?tore?ti din 19 decembrie 2001. Curtea a notat c? reclamantul ?i-a îndeplinit obliga?iile prev?zute de Codul de procedur? civil? în vederea execut?rii hot?rârii judec?tore?ti. Pe de alt? parte, Guvernul nu a prezentat dovezi care ar fi ar?tat ce ac?iuni au întreprins autorit??ile în vederea execut?rii hot?rârii. Curtea nu a fost convins? de argumentul Guvernului, precum c? nu a putut fi identificat locul de aflare al lui G.T., care, în perioada respectiv? de neexecutare, a ocupat func?iile de deputat în Parlament, guvernator la G?g?uziei ?i membru al cabinetului de mini?tri.

Curtea a acordat reclamantului EUR 2,500 cu titlu de prejudicii morale ?i EUR 800 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre dl ?tefan URÎTU, avocat din Chi?in?u.