30 04 2012

În luna martie 2012 CtEDO a f?cut publice urm?toarele decizii contra Moldovei: Cicala c. Moldovei (cererea nr. 45778/05), Demcenco c. Moldovei (cererea nr. 21274/05), Gamurari ?i al?ii c. Moldovei (lista cu num?rul cererilor în anex?), Munteanu c. Moldovei (cererea nr. 30735/07), Sirbu c. Moldovei (cererea nr. 44200/06), Daniel-P S.A. c. Moldovei (cererea nr. 32846/07), Dorneanu c. Moldovei (cererea nr. 22256/08), Interdnestrcom c. Moldovei (cererea nr. 48814/06), Plate c. Moldovei (cererea nr. 56608/08).

***

În cauza Cicala c. Moldovei, reclamantul Ion Cicala s-a plâns în fa?a Cur?ii în baza art. 3, 5, 6 ?i 8 CEDO de înc?lcarea dreptului s?u de a nu fi supus torturii, dreptul la libertate, dreptul al un proces echitabil ?i dreptul la respectul domiciliului s?u.

La 19 ianuarie 2012 ?i 2 martie 2012 Curtea a primit declara?iile de reglementare amiabil? semnate de p?r?i prin care reclamantul a fost de acord s? primeasc? din partea Guvernului Moldovei suma de 10,000 EUR cu titlu de orice prejudiciu.

Curtea a luat act de acordul de reglementare amiabil? la care au ajuns p?r?ile ?i a decis s? scoat? cererea de pe rolul s?u.

În fa?a Cur?ii reclamantul a fost reprezentat de c?tre E. Breahn?, avocat din Chi?in?u.

***

În cauza Demcenco c. Moldovei, reclamanta Maria Demcenco invocând în fa?a Cur?ii art. 6 § 1 CEDO ?i art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, s-a plâns de neexecutarea unei hot?râri ai judec?toriei B?l?i din 31 ianuarie  2002 prin care s-a dispus evacuarea unor locatari din imobilul s?u. La 28 august 2009, hot?rârea a fost executat?.

La 30 noiembrie 2011 Curtea a primit o declara?ie din partea Guvernului prin care acesta s-a obligat s? achite reclamantei suma de 4,800 EUR cu titlu de orice prejudiciu. La 17 noiembrie 2011, Geta Ciubotaru a informat Curtea c? mama sa, reclamanta, a decedat. Fiica reclamantei a prezentat Cur?ii certificatul de deces ?i ai mamei sale ?i ?i-a exprimat dorin?a de a continua examinarea cererii. Dânsa a acceptat propunerea de reglementare amiabil? a Guvernului Moldovei ?i renun?at la toate preten?iile.

Curtea a luat act de acordul de reglementare amiabil? la care au ajuns p?r?ile ?i a decis s? scoat? cererea de pe rolul s?u.

***

În cauza Gamurari ?i al?ii c. Moldovei, numele tuturor reclaman?ilor sunt indicate în anex?. Cererile sale au fost introduse în fa?a Cur?ii în perioada 30 decembrie 2002 ?i 19 octombrie 2009.

To?i reclaman?ii de?in hot?râri definitive în favoarea lor care nu au fost executate sau executate tardiv (conform tabelului din anex?). Debitorii sunt fie autorit??i de stat, fie persoane fizice ?i/sau juridice.

La 21 aprilie 2011, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 87 privind repararea de c?tre stat a prejudiciului cauzat prin înc?lcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hot?rârii judec?tore?ti. Potrivit art. 7 din prezenta Lege persoanele care au depus cerere la Curtea European? a Drepturilor Omului în leg?tur? cu o pretins? înc?lcare a drepturilor lor stabilite de prezenta lege ?i garantate de Conven?ia european? pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale ?i în a c?rei privin?? Curtea nu a decis asupra admisibilit??ii ?i fondului cauzei pot adresa în instan?? de judecat?, în termen de 6 luni de la data intr?rii în vigoare a prezentei legi, cerere de chemare în judecat?, în modul stabilit de prezenta lege ?i de legisla?ia procesual? civil?.

La 1 iulie 2011, aceast? lege a intrat în vigoare. La date diferite reclaman?ii au expediat Cur?ii diferite scrisori prin care au informat-o c? noul remediu intern este inefectiv.

În fa?a Cur?ii, invocând diferite articole din Conven?ie ?i Protocoalele sale adi?ionale, reclaman?ii s-au plâns de neexecutarea  sau executarea tardiv? a hot?rârilor judec?tore?ti în favoarea lor.

Curtea a reamintit deja c? noul remediu intern introdus prin Legea nr. 87 a fost introdus pentru a rezolva problemele de executare întârziat? a hot?rârilor judec?tore?ti ?i care nu este inefectiv (a se vedea Balan c. Moldovei, nr. 44746/08 din 24 ianuarie 2012; Manascurta c. Moldovei, nr. 31856/07 din 14 februarie 2012).

Având în vedere constat?rile pe cauzele Balan ?i Manascurta, Curtea a notat c? în baza art. 37 § 1 CEDO, reclaman?ii urmeaz? s? epuizeze noul remediu intern impus de legea nr. 87. Cu toate acestea, reclaman?ii au declarat c? nu inten?ioneaz? s? fac? uz de noul remediu.

Curtea a decis s? declare cererile inadmisibile pentru neepuizarea noului remediu intern.

***

În cauza Munteanu c. Moldovei, reclamantul Petru Munteanu, invocând art. 6 § 1 ?i 14 CEDO, art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, s-a plâns de neexecutarea unei decizii a Cur?ii de Apel Chi?in?u din 29 noiembrie 2005, în baza c?reia Ministerul Justi?iei a fost obligat s? achite reclamantului, care este un fost judec?tor, indemniza?ia unic? de concediere.

Printr-o scrisoare din 9 noiembrie 2011, reclamantul a informat Curtea c? nu mai dore?te s?-?i men?in? cererea în fa?a Cur?ii motivând c? la 5 octombrie 2011, Ministerul Justi?iei a achitat suma de 82,400 lei cu titlu de indemniza?ie unic? de concediere. Reclamantul a declarat c? nu mai are preten?ii contra Moldovei ?i a solicitat s? fie scoas? cererea sa de pe rolul Cur?ii.

Curtea a radiat cererea de pe rolul s?u în baza art. 37 § 1 CEDO.

***

În cauza Sirbu c. Moldovei, reclamantul Victor Sirbu a fost condamnat în anul 1998 la 24 ani de închisoare. În perioada 1998 pân? la înaintarea cererii în fa?a Cur?ii reclamantul a fost de?inut în Penitenciarele nr. 3, 5, 6, 9, 12, 13, 16, 15 ?i 17. Aparent, la moment reclamantul nu se mai afl? în deten?ie. Potrivit reclamantului condi?iile de deten?ie în toate penitenciarele erau inumane ?i degradante, în particular, hrana neadecvat?, lipsa condi?iilor de igien?, prezen?a parazi?ilor, lipsa asisten?ei medicale etc.

În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plâns în baza art. 6 CEDO de refuzul procurorului de a ini?ia urm?rirea penal? împotriva ofi?erilor de poli?ie care presupus l-au maltratat. De asemenea, el s-a plâns în baza art. 8 CEDO coroborat cu art. 13 CEDO de refuzul la cererea sa de a fi examinat de un psihiatru ?i despre violarea dreptului s?u de a fi vizitat de familia sa. În continuare el s-a plâns în baza art. 10 CEDO despre lipsa ziarelor în penitenciar, iar în baza art. 14 CEDO c? procurorii îl numeau criminal. În final, el s-a plâns în baza art. 3 CEDO de condi?iile proaste de deten?ie.

La 28 septembrie 2011 Guvernul Moldovei a propus s? fac? o declara?ie unilateral? prin care a recunoscut c? a existat o violare a art. 3 CEDO din cauza condi?iilor inumane ?i degradante în care reclamantul era de?inut. Astfel, Guvernul a acordat reclamantului suma de 3,000 EURO cu titlu de orice prejudiciu.

Reclamantul a informat Curtea c? nu este de acord cu suma propus? de Guvern, care, în opinia sa  ar fi trebuit s?-i achite suma de 65,000 EURO cu titlu de orice prejudiciu.

Curtea a considerat c? suma propus? de Guvern este adecvat? ?i a decis radierea cererii pe acest cap?t.

Restul preten?iilor reclamantului au fost declarate inadmisibile ca nefondate.

***

În cauza Daniel-P S.A. c. Moldovei, compania reclamant? Daniel-P S.A. este înregistrat? în Cahul.

La data de 8 octombrie 2004 Departamentul de privatizare al Republicii Moldova a încheiat un contract de vânzare-cump?rare cu compania reclamant?, prin care ultimei i-au fost vândute la pre?ul de 2, 500, 000 MDL (aproximativ 171,500 EUR) ac?iuni ai companiei Zidarul-Cahul S.A.(Z). Prevederile contractuale stabileau c? compania reclamant? se oblig? s? dezvolte în continuare profilul de produc?ie al companiei Z., s? men?in? locul de munc? a 40 de muncitori ?i s? mai angajeze al?i 210. Potrivit companiei reclamante, toate obliga?iile impuse au fost respectate.

Conform certificatului de privatizare eliberat de Departamentul de Privatizare la 21 ianuarie 2005, proprietatea companiei Z. cump?rat? de compania reclamant? includea, printre altele, alte 13 cl?diri cu acces propriu la re?eaua de cale ferat?.

La o dat? nespecificat? în anul 2005 Agen?ia pentru Construc?ie ?i Dezvoltare a Teritoriului, care era autoritatea central? responsabil? de managementul companiei Z. înainte de privatizare, a înaintat o ac?iune în instan?a de judecat? împotriva companiei reclamante ?i a Departamentului de Privatizare solicitând anularea privatiz?rii ac?iunilor companiei Z. cu întoarcerea p?r?ilor în pozi?ie ini?ial?.

La 11 mai 2006 Curtea de Apel Economic? a admis cererea Agen?iei ?i a anulat contractul de vânzare-cump?rare. Instan?a a re?inut c? licita?ia nu s-a petrecut legal. Decizia instan?ei a fost men?inut? la 25 ianuarie 2007 de Curtea Suprem? de Justi?ie. Decizia din 11 mai 2006 a fost par?ial executat? la 30 iulie 2007, fiind transferat? pe contul companiei reclamante suma de 2,500,000 lei.

La 24 septembrie 2009 Curtea Suprem? de Justi?ie a admis cererea de revizuire a companiei reclamante, re?inând c? anterior ultima a mai înaintat cereri similare, dar de aceast? dat? compania a mai indicat c? i-au fost violate drepturile sale garantate de Conven?ie. Instan?a a anulat decizia din 25 ianuarie 2007 ?i a decis s? reexamineze cauza.

La 15 octombrie 2009 Curtea Suprem? de Justi?ie a examinat recursul depus de compania reclamant? împotriva deciziei din 11 mai 2006 ?i a anulat aceast? decizie. Instan?a a obligat p?r?ile s? revin? la pozi?ia ini?ial? de pân? la executarea hot?rârii din 11 mai 2006.

În fa?a Cur?ii compania reclamant? s-a plâns în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 CtEDO c? a fost nejustificat privat? de proprietate, în pofida faptului c? s-a conformat tuturor condi?iilor de privatizare impuse de autorit??i.

Guvernul Moldovei a obiectat acestei preten?ii, deoarece în consecin?a deciziei din 11 mai 2006, compania reclamant? nu mai este victima unor viol?ri ai Conven?iei.

Compania reclamant? s-a plâns s? a suferit un prejudiciu în rezultatul ac?iunilor întreprinse de autorit??ile statului în ceea ce prive?te executarea deciziei din 11 mai 2006.

Curtea a constatat c? compania reclamant? nu a solicitat compensarea prejudiciului la nivel na?ional. Astfel, compania reclamant? are dreptul s? se adreseze la nivel na?ional pentru a cere compensarea prejudiciului.

Având în vedere faptul c? compania reclamant? ?i-a pierdut statutul de victim? în sensul Conven?iei, Curtea a declarat cererea inadmisibil?.

În fa?a Cur?ii, compania reclamant? a fost reprezentat? de c?tre S. Cozma, avocat din Cahul.

***

În cauza Dorneanu c. Moldovei, reclamantul Sergiu Dorneanu, invocând art. 6 § 1 CEDO ?i art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, s-a plâns de neexecutarea unei hot?râri judec?tore?ti definitive în favoarea sa.

La 10 noiembrie 2009, preten?iile reclamantului au fost comunicate Guvernului care a transmis la rândul s?u o declara?ie de reglementare amiabil?. Reclamantul urma s? comenteze aceast? declara?ie a Guvernului.

Printr-o scrisoare recomandat? din 16 noiembrie 2011 Curtea a atras aten?ia reclamantului asupra faptului c? termenul de prezentare a comentariilor sale a expirat, iar acesta nu a solicitat prelungirea. Reclamantul nu a dat nici un r?spuns.

Curtea a concluzionat c? reclamantul nu mai dore?te s?-?i men?in? cererea ?i în baza art. 37 § 1 a) CEDO a radiat cererea reclamantului de pe rol.

***

În cauza Interdnestrcom c. Moldovei, compania reclamant? activeaz? în ramura telecomunica?iilor din regiunea transnistrean?.

La 12 iunie 2003 Guvernul Moldovei a adoptat o decizie Nr. 712, prin care oamenii de afaceri din Transnistria  puteau ob?ine înregistrarea temporar? la Camera Înregistr?rii de Stat pentru a facilita opera?iunile de export utilizând ?tampilele vamale moldovene?ti.

La 8 iulie 2004 Guvernul Moldovei a adoptat o decizie Nr. 782-37, f?când posibil pentru compania reclamant? de a ob?ine licen?? în domeniul telecomunica?iilor, dup? ce ob?inea înregistrarea temporar?.

La 13 iulie 2004 compania reclamant? a ob?inut înregistrarea temporar? ?i i s-a eliberat num?r de înregistrare de stat ?i un certificat de la Camera Înregistr?rii de Stat.

La 15 iulie 2004 compania reclamant? a ob?inut, în conformitate cu decizia nr. 782-37 dou? licen?e din partea Agen?iei Na?ionale pentru Reglementarea în Telecomunica?ii (ANRCETI), de a acorda servicii de telefonie fix? ?i mobil? pentru care a achitat 1 milion de dolari SUA Ministerului de Finan?e.

La 21 iulie 2004 Consiliul Suprem de Securitate al statului s-a pronun?at împotriva permisiunii companiei de a fi prezent? pe pia?a moldoveneasc? de telecomunica?ii, ?i la 27 iulie 2004 Pre?edintele Moldovei a atacat la Curtea Constitu?ional? decizia nr. 782-37, motivând c? pre?ul achitat de compania reclamant? este foarte mic.

La 30 iulie 2004 ANRCETI a suspendat licen?ele companiei reclamante.

La 31 iulie 2004 Guvernul a suspendat decizia nr. 712.

La 2 septembrie 2004 decizia Guvernului nr. 782-37 a fost declarat? neconstitu?ional?.

La 29 octombrie 2004 ANRCETI a informat compania reclamant? c? la 21 octombrie 2004 licen?ele sale au fost retrase deoarece înregistrarea sa ca ?i persoan? juridic? pe teritoriul Moldovei a expirat, ?i datorit? deciziei Cur?ii Constitu?ionale din 2 septembrie 2004.

Compania reclamant? a solicitat Guvernului de nenum?rate ori restituirea banilor achita?i pentru licen??. Având în vedere faptul c? Guvernul refuza s? întoarc? suma de 1 milion de dolari SUA, compania reclamant? s-a adresat în judecat?.

Pe parcursul procedurilor Curtea de Apel Economic? a solicitat Camerei Înregistr?rii de Stat s? prezinte informa?ii despre compania reclamant?. CÎS a prezentat un r?spuns precum c? a?a companie nu este înregistrat? în Republica Moldova.

La 13 aprilie 2006 Curtea de Apel Economic? a radiat cererea de pe rol pe motiv c? o a?a persoan? juridic? nu este înregistrat? în Republica Moldova sau în alt? ?ar?. Totu?i, instan?a a obligat Ministerul Finan?elor s? restituie companiei reclamante taxa de stat pentru ac?iunea depus?. Taxa de stat a fost restituit? companiei reclamante de c?tre Ministrul Finan?elor.

La 15 iunie 2006 Curtea Suprem? de Justi?ie a respins recursul companiei reclamante ?i a men?inut solu?ia instan?ei inferioare.

În fa?a Cur?ii compania reclamant? a invocat violarea art. 6 § 1 CEDO pentru lipsa accesului la o instan??, precum ?i violarea art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, deoarece nu i s-au restituit banii.

Curtea a notat c? compania reclamant? nu a avut inten?ia de a continua activitatea sa în domeniul telecomunica?iilor ?i nu a contestat retragerea licen?elor, cum a fost de exemplu în cauza Megadat.com SRL c. Moldovei. Inten?ia companiei reclamante era doar s?-?i întoarc? banii achita?i pentru licen?e ?i unica sa plângere în fa?a instan?elor na?ionale urmau s? aib? acest efect.

În acest context Curtea noteaz? c? potrivit art. 21 (5) al Legii cu privire la licen?ierea unor genuri de activitate, banii achita?i pentru licen?e sunt nerambursabili. Compania reclamant? nu a contestat c? aceste prevederi nu se aplic? cauzei sale, calitatea legii, etc.

Curtea a considerat c? compania reclamant? nu a avut o baz? legal? conform legisla?iei în vigoare s?-?i ob?in? banii înapoi. Mai mult, instan?ele na?ionale nu a recunoscut niciodat? existen?a acestui drept pentru compania reclamant?. În aceste circumstan?e, Curtea a constatat c? în prezenta cauz? art. 6 § 1 CEDO nu este aplicabil.

Curtea a mai notat c? compania a introdus cererea sa la 1 decembrie 2006, iar licen?ele i-au fost retrase la 29 octombrie 2004, dep??ind termenul de 6 luni. În consecin??, plângerea în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO a fost depus? cu dep??irea termenului de adresare la Curte.

Curtea a declarat cererea companiei reclamante inadmisibil?.

În fa?a Cur?ii, compania reclamant? a fost reprezentat? de c?tre V. Gri?co.

***

În cauza Plate c. Moldovei, reclamanta Viorica PLATE, a pretins c? a fost re?inut? la 21 mai 2007 de c?tre 3 ofi?eri de poli?ie, în urma plângerii fostului s?u so?, fiind suspectat? de comiterea unui furt. Reclamanta sus?ine c? poli?i?tii au dus-o în biroul nr. 7 al Comisariatului de Poli?ie Botanica, unde au maltratat-o timp de circa 4 ore, aplicându-i inclusiv falaka. Reclamanta ?i-a pierdut cuno?tin?a, iar dup? ce ?i-a revenit, a v?zut un cu?it pe masa poli?i?tilor ?i ?i-a t?iat venele, provocându-?i o hemoragie intens?. A fost chemat? o ambulan??. Potrivit reclamantei, ini?ial poli?i?tii s-au opus spitaliz?rii, îns? ea a fost luat? de medicii de la urgen?? ?i a suportat o interven?ie chirurgical?. Medicii care au tratat-o pe reclamant? au sesizat Comisariatul General de Poli?ie. Reclamanta a sus?inut c? poli?i?tii care au venit la spital au refuzat s? ancheteze plângerea privind maltratarea sa.

La 22 mai 2007 ?i 15 iunie 2007, au fost întocmite 2 expertize medico-legale, care au concluzionat c? reclamanta avea leziuni corporale u?oare.

La 22 mai 2007, reclamanta a depus plângere privind maltratarea sa. Poli?i?tii nu au fost suspenda?i din func?iile lor ?i au continuat s? o amenin?e. La 1 noiembrie 2007, Judec?toria Botanica a condamnat 2 dintre cei 3 poli?i?ti la 6 ani priva?iune de libertate în penitenciar de tip închis, iar pe unul dintre ei la 5 ani de priva?iune de libertate cu suspendarea execut?rii pedepsei. Ac?iunile poli?i?tilor au fost calificate ca tortur? s?vâr?it? de mai multe persoane care aveau calitatea special? de agen?i publici. Ac?iunea civil? a reclamantei, de asemenea, a fost admis?, primii doi poli?i?ti fiind obliga?i s? achite reclamantei MDL 3,744 (EUR 226) cu titlu de prejudiciu material ?i MDL 50,000 (EUR 3,019) cu titlu de prejudiciu moral. Potrivit reclamantei, poli?i?tii condamna?i la priva?iune de libertate nu au fost aresta?i pân? la acest moment ?i continu? s? activeze în cadrul Ministerului de Interne. Cererile reclamantei în acest sens au r?mas f?r? rezultat. Hot?rârea privind acordarea desp?gubirilor în favoarea reclamantei, de asemenea, nu a fost executat?.

La 22 noiembrie 2011 ?i 17 ianuarie 2012 Curtea a primit declara?ii de reglementare amiabil? semnate de p?r?i. Potrivit acestora Guvernul s-a angajat s? achite reclamantei suma de 10,700 EURO cu titlu de orice prejudiciu.

Curtea a luat act de acordul amiabil la care au ajuns p?r?ile ?i a scos cererea de pe rolul s?u.

În fa?a Cur?ii reclamanta a fost reprezentat? de R. Zadoinov, avocat din Chi?in?u.