05 01 2010

La 5 ianuarie 2010, Curtea European? a Drepturilor Omului (Curtea) a pronun?at hot?r�rile P?dure? c. Moldovei (cererea nr. 33134/03), Railean c. Moldovei (cererea nr. 23401/04) ?i Bucuria c. Moldovei (cererea nr. 10758/05).

*  *  *

�n cauza P?dure? c. Moldovei, reclamantul, Aurel PĂDUREȚ, la momentul evenimentelor, era student la Universitatea din Tiraspol cu sediul �n Chi?in?u. �n diminea?a zilei de 31 martie 2000, reclamantul a fost luat de la domiciliul s?u de c?tre A.P. ?i A.R., studen?i ai Academiei de Poli?ie. El a fost dus la sec?ia de poli?ie sectorul Centru, fiind b?nuit de comiterea unui furt. Reclamantul sus?ine c? a fost dus �n biroul nr. 508 ?i c? a fost maltratat de c?tre A.P. ?i A.R. ?i �nc? de o persoan? ter??, �n scopul ob?inerii confesiunii precum c? el a comis furtul. �n special, m�inile ?i picioarele sale au fost legate la spate ?i el a fost suspendat de o bar? metalic? (ласточка). Apoi el a primit lovituri pe t?lpile picioarelor ?i a fost b?tut pe tot corpul. O masc? de gaz i-a fost pus? pe cap ?i o ?igar? aprins? era introdus? �n tubul de aer cu scopul de a-l sufoca. Acest tub a fost ulterior ata?at de penisul s?u. De asemenea, o sticl? i-a fost introdus? �n anus de trei ori, o dat? reclamantul pierz�ndu-?i cuno?tin?a.

Mai t�rziu, �n aceea?i zi, reclamantul a fost dus �n fa?a procurorului, care v?z�nd semne clare de maltratare, a dispus efectuarea unei expertize medicale. La 3 aprilie 2000, reclamantul a fost examinat de c?tre un grup de medici care au stabilit c? avea un ochi v�n?t, o v�n?taie pe piept 10 x 7 cm, c? avea o traum? cerebral? ?i c? anusul s?u era traumat. Medicii au exclus posibilitatea ca reclamantul s?-?i fi cauzat de sine-st?t?tor aceste traume. �n aceea?i zi, el a fost internat cu diagnoza de traum? cerebral?. �n aceea?i zi, urm?rirea penal? �mpotriva lui a fost �ncetat?, reclamantul fiind anun?at despre aceasta mult mai t�rziu.

La 15 iunie 2000, au fost ini?iate proceduri penale �mpotriva lui A.P. ?i A.R. La 28 iunie ?i 24 iulie 2000, reclamantul a mai efectuat dou? expertize medico-legale, care au confirmat constat?rile primei expertize.

La 21 septembrie 2000, un anchetator a decis s? �nceteze urm?rirea panal? �mpotriva lui A.P. ?i A.R. din lips? de probe. La 1 decembrie 2000, �n urma pl�ngerii reclamantului, procurorul a anulat �ncheirea de �ncetare a urm?ririi penale. La 30 decembrie 2000, un procuror a decis �ncetarea urm?ririi penale �mpotriva lui A.P. ?i A.R. pe cap?tul de acuzare privind art. 185 (2) Cod penal (exces de putere) din cauza lipsei de probe ?i a ini?iat urm?rirea penal? pe alt cap?t de acuzare privind comiterea infrac?iunii prev?zut? de art. 116 (2) CP (priva?iunea ilegal? pe libertate). La 20 februarie 2001, un procuror a decis �ncetarea urm?ririi penale privind comiterea infrac?iunii prev?zut? de art. 116 (2) CP ?i ini?ierea procedurilor administrative �mpotriva lui A.P. ?i A.R. pentru cauzarea unor v?t?m?ri ne�nsemnate reclamantului. La 23 martie 2001, Judec?toria sectorului Centru a anulat aceast? �ncheiere ?i a transmis dosarul procurorului pentru recalificarea actelor comise de c?tre A.P. ?i A.R. prin prisma Codului penal. La 28 aprilie 2001, procurorul a decis recalificarea actelor comise de A.P. ?i A.R. prin prisma art. 101 ?i 207 CP (b?taia ?i uzurparea puterii).

Reclamantul a solicitat Procurorului General ?i procurorului care instrumenta cazul recalificarea actelor din b?taie �n tortur?, dup? cum era prev?zut de art. 101/1 CP. Reclamantul a solicitat recalificarea ?i �n ?edin?a de judecat? din 4 iunie 2001, �ns? cererea sa a fost respins?, deoarece numai procurorul era responsabil de recalificare.

La 8 octombrie 2001, reclamantul a depus o ac?iune civil? �mpotriva lui A.P. ?i A.R.  �n cadrul examin?rii dosarului penal. Dup? ?edin?a de judecat? din 26 septembrie 2001, reclamantul a fost arestat de c?tre ofi?erii de poli?ie la ordinul poli?istului Adajii. Reclamantul a depus o cerere separat? la Curte privind acest arest. Reclamantul a sus?inut c? a fost insultat ?i intimidat �n mod deschis de c?tre A.P. ?i A.R., care deseori veneau la ?edin?ele de judecat? �narma?i, ?i de c?tre al?i poli?i?ti.

La 27 noiembrie 2001, �n cadrul audierii lui R.B. �n calitate de martor, reclamantul l-a recunoscut ca fiind cea de-a treia persoan? care l-a torturat �mpreun? cu A.P. ?i A.R. Reclamantul ?i, ulterior, avocatul s?u, au solicitat procurorului ?i instan?ei de judecat? s? ini?ieze proceduri judiciare �mpotriva lui R.Pb., dar f?r? niciun rezultat.

La 22 aprilie 2002, A.P. ?i A.R. au fost condamna?i de c?tre Judec?toria sectorului Centru la doi ani priva?iune de libertate cu suspendarea pedepsei timp de un an. Reclamantului i s-au acordat MDL 1,235 (EUR 102), care urmau a fi achita?i de c?tre A.P. ?i A.R. Potrivit unui r?spuns al Ministerului Afacerilor Interne, A.P. ?i A.R. nu au fost suspenda?i de la exercitarea func?iilor de serviciuu pe perioada urm?ririi penale. �n urma apelului reclamantului, la 29 octombrie 2002, Tribunalul Chi?in?u i-a acordat MDL 11,058 (EUR 826) �n vederea compens?rii prejudiciului material ?i moral. La 6 februarie 2003, Curtea de Apel a Republicii Moldova a anulat hot?r�rile instan?elor inferioare ?i a dispus reexaminarea cauzei, indic�nd c? acuza?ii nu urmau a fi atra?i la r?spundere pentru uzurparea puterii.

Ședin?ele de judecat? au fost am�nate de nenum?rate ori fie din cauza absen?ei procurorului, fie a avocatului ap?r?rii. La 26 martie 2003, Judec?toria Centru a restituit dosarul procurorului pentru recalificarea actelor comise de c?tre coacuza?i. Potrivit reclamantului, el nu a fost informat despre evolu?ia procedurilor dup? aceast? dat?. Avocatul reclamantului a solicitat procurorului recalificarea actelor comise �n tortur?, dar nu a primit niciun r?spuns. �n urma aceleia?i solicit?ri, Judec?toria Centru a obligat procurorul s? dea un r?spuns. �n august 2004, A.R. a decedat.

Al doilea set de proceduri s-a finalizat cu decizia irevocabil? a Cur?ii Supreme de Justi?ie din 30 mai 2006, care a men?inut decizia Cur?ii de Apel Chi?in?u din 8 decembrie 2005, prin care A.P. a fost g?sit vinovat de comiterea infrac?iunii prev?zute de art. 101 CP, cu eliberarea de r?spundere penal? datorit? expir?rii termenului de prescrip?ie de 5 ani aplicabil �n aceast? situa?ie. Reclamantului i s-au oferit MDL 15,000 (EUR 997).

La 10 mai 2006, a fost adoptat Codul de etic? ?i deontologie al poli?iei, care interzice maltratarea ?i tolerarea sau �ncurajarea maltrat?rii ?i a tratamentelor inimane ?i degradante indiferent de situa?ie.

�n raportul ini?ial al Guvernului c?tre Comitetul �mpotriva torturii al ONU (document CAT/C/32/Add.4 din 30 august 2002), �n paragraful 72, Guvernul a recunoscut c? reclamantul a fost torturat de c?tre ofi?erii de poli?ie. �ntr-un r?spuns din 26 iunie 2002 la raportul CPT din 2001, Guvernul men?iona c?, din p?cate nu se �nregistrase niciun progres la adoptarea unui cod de etic? al poli?i?tilor.

�n fa?a Cur?ii, reclamantul a invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii), deoarece a fost maltratat de c?tre ofi?eri de poli?ie �n timp ce era de?inut ?i pe motiv de omisiune a autorit??ilor de a duce o anchet? efectiv? ?i de a-i pedepsi pe cei vinova?i de maltratare.

Guvernul a sus?inut c? cererea reclamantului era abuziv?, deoarece reclamantul nu a informat Curtea despre hot?r�rea judec?toreasc? din 8 decembrie 2005, prin care lui i-au fost acorda?i MDL 15,000. Guvernul a considerat c? reclamantul nu mai putea pretinde c? era �n continuare victim? a �nc?lc?rii drepturilor sale ?i a solicitat respingerea cererii. Reclamantul nu a fost de acord, indic�nd c? �nc? nu ob?inuse suma acordat?, deoarece executorul judec?toresc a dispus ca A.P. s?-i transfere 25 % din salariul lunar al acestuia, iar prima tran?? a sumei a fost primit? de reclamant abia �n octombrie 2007, adic? dup? un an ?i jum?tate de la adoptarea hot?r�rii irevocabile. Curtea a notat c? reclamantul a informat-o privind deciziile judec?tore?ti din 8 decembrie 2005 ?i a Cur?ii Supreme de Justi?ie din 30 mai 2006 ?i a respins cererea Guvernului.

Curtea a constatat, �n unanimitate, violarea art. 3 CEDO at�t �n privin?a maltrat?rii, c�t ?i referitor la lipsa unei achete efective din partea autorit??ilor.

Curtea a notat c? nu a fost disputat �ntre p?r?i c? reclamantul a fost maltratat de c?tre poli?i?tii A.R. ?i A.P. la 31 martie 2000. Procedurile penale ini?iate �mpotriva acestora au fost �ncetate din cauza decesului lui A.R. ?i expirarea termenului de prescrip?ie pentru A.P. Av�nd �n vederea natura ac?iunilor aplicate reclamantului ?i gradul de suferin?? provocat acestuia, maltratarea nu poate fi considerat? altceva dec�t tortur?.

(a) Investigarea maltrat?rii reclamantului

Curtea a remarcat c?, de?i procurorul a dispus examinarea medical? a reclamantului �n ziua maltrat?rii, 31 martie 2000, acesta a fost examinat doar la 3 aprilie 2000, iar autorit??ile na?ionale ?i Guvernul nu au explicat aceast? �nt�rziere. �n plus, chiar dac? maltratarea reclamantului a fost confirmat? prin expertiza din 3 aprilie 2000, procedurile penale �mpotriva lui A.R. ?i A.P. au fost ini?iate doar la 15 iunie 2000. Nu au fost oferite explica?ii pentru acest termen de mai mare de 2 luni. Autorit??ile nu au �ntreprins nicio ac?iune �mpotriva lui R.B., care a participat la maltratare. Mai mult ca at�t, reclamantul nu a fost ?inut la curent �n privin?a urm?ririi penale �mpotriva lui A.R. ?i A.P. �n sf�r?it, Curtea a notat c? urm?rirea penal? ?i procesul penal �mpotriva lui A.R. ?i A.P. au durat circa 6 ani �ntre 15 iunie 2000 ?i 26 martie 2006.

(b) Efectul de prevenire a interzicerii torturii

Curtea a notat c? niciuna din cele 3 persoane acuzate de maltratarea reclamantului nu au fost atrase la r?spundere pentru actele comise. �n timp ce A.R. a decedat, R.B. nici nu a fost pus sub acuzare, iar A.P. a fost eliberat de r?spundere prin aplicarea termenului de prescrip?ie. Neini?ierea procedurilor penale prin prisma art. 101/1 CP (tortura) ?i alegerea unei alte infrac?iuni mai pu?in grave (art. 101 - b?taia), f?r? nicio explica?ie privind aceast? alegere, este insuficient? pentru asigurarea efectului preventiv al legisla?iei ce vizeaz? tortura. �n plus. A.P. nu a fost niciodat? suspendat din func?ia sa ?i a fost sanc?ionat doar cu achitarea unei sume de bani foarte mici. Urm?rirea penal? ?i procesul penal au durat o lung? durat? de timp, care a fost unicul temei pentru aplicarea termenului de prescrip?ie. Art. 101 ?i 101/1 CP prev?d termene de prescrip?ie de 5 ?i, respectiv, 10 ani. Astfel, refuz�nd aplicarea art. 101/1 CP, autorit??ile na?ionale i-au permis lui A.P. s? evite r?spunderea penal?. �n orice caz, nicio prescrip?ie nu trebuie s? fie aplicat? cazurilor de tortur? din partea agen?ilor statului. Curtea a mai subliniat procesul greoi de adoptare al Codului de etic? al poli?i?tilor, care a fost adoptat cu 4 ani mai t�rziu din momentul �n care CPT �ntreba de acesta.

�n concluzie, Curtea a constatat c? reclamantul nu numai c? a fost supus torturii �n timp ce se afla �n custodia poli?iei, dar autorit??ile nici nu i-au oferit o redresare suficient?, deoarece nu au investigat �n modul potrivit ?i �n termene rezonabile alega?iile sale de maltratare.

Reclamantul a solicitat Cur?ii acordarea EUR 20,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 3,150 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantului �ntreaga sum? solicitat? pentru compensarea prejudiciului moral – EUR 20,000, precum ?i EUR 1,650 cu titlu de costuri ?i cheltuieli (EUR 850 i-au fost acorda?i anterior de Consiliul Europei pentru asisten?? judiciar?).

�n fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre Ștefan UR�TU, Andrei BRICEAG ?i Doina STRĂISTEANU, care la acel moment erau membri ai Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova.

*  *  *

�n cauza Railean c. Moldovei, reclamantul, Mihail RAILEAN, este cet??ean ucrainian. La 2 ianuarie 2001, feciorul reclamantului a fost lovit de un automobil ?i a decedat la spital c�teva ore mai t�rziu. Șoferul a p?r?sit locul accidentului. O urm?rire penal? a fost ini?iat? cu privire la acest caz, dar a fost �ncetat? la 14 noiembrie 2001, pe motiv c? era imposibil de a determina identitatea ?oferului. Automobilul apar?inea lui S., ofi?er de poli?ie din Chi?in?u. �n aceea?i zi, procurorul a expediat reclamantului o scrisoare, inform�ndu-l despre decizia luat?. Potrivit unei scrisori a Ministerului Afacerilor Interne din 29 noiembrie 2002, urm?rirea penal? a �nceput la 11 ianuarie 2001, a fost stabilit? identitatea ?oferului ?i dosarul a fost transmis procurorului pentru investiga?ii suplimentare.

La 8 septembrie 2003, un procuror a decis s? redeschid? dosarul privind moartea fiului reclamantului. El a constatat c? �ncheierea de �ncetare a urm?ririi penale din 14 noiembrie 2001 a fost adoptat? ilegal, investigarea fiind �n mod evident unilateral? ?i superficial?. El a notat c?, pe parcursul anchetei, a fost audiat? R.H., care a declarat c?, la momentul accidentului, la volanul automobilului se afla B.H., fiul s?u de 13 ani, care, prin urmare, nu avea v�rsta necesar? pentru a fi tras la r?spundere penal?. B.H. a confirmat acest fapt. Ulterior, ambii ?i-au retras declara?iile. Mai t�rziu, a fost stabilit c? B.H. nu putea conduce automobilul. Nu a fost audiat ?oferul taxiului care a dus-o la domiciliu pe R.H. de la locul accidentului �n acea noapte. Un martor ocular al accidentului, P.O., l-a recunoscut ulterior pe S. ca fiind ?oferul acelui automobil.

Reclamantul s-a adresat cu numeroase cereri c?tre Procuratur? pentru a fi informat despre evolu?ia cazului, subliniind c? nu are surse financiare pentru a angaja un avocat sau de a veni �n Moldova pentru a studia dosarul ?i a solicitat s?-i fie expediat? �n Ucraina copia �ncheierii de �ncetare a urm?ririi penale. La 10 octombrie 2004, Procuratura General? a comunicat reclamantului c? �ncheierea de �ncetare a urm?ririi penale a fost anulat? ?i c? investiga?iile continu?.

S. a fost acuzat si i s-a intentat dosar penal. La 23 mai 2007, Judec?toria Buiucani l-a achitat din lips? de probe. A fost stabilit c? el a v�ndut automobilul cu c�teva s?pt?m�ni �niante de producerea accidentului. Hot?r�rea a fost men?inut? la 26 septembrie 2007 de Curtea de Apel. La 9 decembrie 2008, Curtea Suprem? de Justi?ie a men?inut hot?r�rile instan?elor inferioare, consider�nd c? nu a fost stabilit dac? S. se afla �n automobil la momentul accidentului.

�n fa?a Cur?ii, reclamantul s-a pl�ns de violarea art. 2 CEDO (dreptul la via??), pe motiv c? nu a fost dus? o anchet? adecvat? privind circumstan?ele accidentului �n urma c?ruia a decedat fiul s?u.

Curtea a constatat, �n unanimitate, violarea art. 2 CEDO pe motivul lipsei unei anchete efective privind circumstan?ele accidentului �n urma c?ruia a decedat fiul reclamantului.

Curtea a men?ionat c?, prin prisma art, 2 CEDO, statul are obliga?ia pozitiv? de a �ntreprinde m?surile necesare ?i rezonabile pentru a asigura probele accidentului care a dus la moartea unei persoane, inclusiv m?rturiile oculare, probe medico-legale, autopsii, iar aceast? obliga?ie este una de metode, ?i nu de rezultat.

Din scrisoarea MAI rezult? c? urm?rirea penal? a �nceput abia la 11 ianuarie 2001, adic? 9 zile mai t�rziu. Curtea a notat c? �n conformitate cu articolele 93, 96 ?i 109 ale Codului de procedur? penal? �n vigoare la acel moment, nicio m?sur? de investiga?ie nu putea fi luat? �n ceea ce prive?te abaterea care se pretinde c? a fost comis? ..., dec�t dac? ar fi fost pornit? formal urm?rirea penal? (a se vedea Gu?u c. Moldovei, cererea nr. 20289/02, � 61, 7 iunie 2007). Aceasta sugereaz? c? omisiunea de a ini?ia urm?rirea penal? �ndat? ce a devenit clar c? a fost comis? infrac?iunea de lovire a pietonului ?i de p?r?sire a locului accidentului, care a rezultat cu moartea fiului reclamantului, putea s? limiteze abilit??ile autorit??ilor de a �ntreprinde m?suri de investigare �n vederea descoperirii identit??ii ?oferului responsabil de moartea filui reclamantului. Guvernul nu a motivat aceast? �nt�rziere.

Curtea a observat c?, �n 2003, un procuror a stabilit c? investigarea a fost �n mod evident unilateral? ?i superficial?. Din cauza numeroaselor deficien?e ale investiga?iei din 2001, �ncheierea de �ncetare a urm?ririi penale a fost anulat?. Curtea a notat c?, dac? se considera c? B.H. conducea automobilul, din materialele dosarului rezult? c? nimeni nu a fost sanc?ionat pentru c? a permis unei persoane f?r? permis s? conduc? automobilul. �n mod similar, proprietarul automobilului la momentul evenimentelor a fost audiat ca martor ?i nu a fost pus sub acuza?ie. La fel, nu era clar cine conducea automobilul la momentul accidentului, care o anumit? perioad? a apar?inut ?i lui R.H.

�n continuare, Curtea a men?ionat c? urm?rirea penal? a durat mai mult de 5 ani (ianuarie 2001 – 20 aprilie 2006). Curtea a considerat c? o durat? at�t de �ndelungat? a investiga?iei, �n absen?a unor factori complica?i (cu excep?ia dispari?iei f?pta?ului) nu satisface cerin?a promptitudinii aferent? obliga?iei procedurale prin prisma art. 2 CEDO.

Reclamantul nu a solicitat nicio sum? cu titlu de satisfac?ie echitabil?.

*  *  *

�n cauza Bucuria c. Moldovei, compania reclamant?, Bucuria Inc., a pretins �n fa?a Cur?ii c? nu a fost citat? la o ?edin?? de judecat? �n cadrul unei proceduri ini?iate de un fost angajat privind concedierea ilegal?.

La 25 noiembrie 2002, compania reclamant? l-a concediat pe M. �n decembrie 2002, M. a ini?iat proceduri judiciare �mpotriva companiei privind concedierea ilegal?. La 5 februarie 2004, Judec?toria Buiucani a adoptat o hot?r�re prin care a admis cererea lui M. La 22 aprilie 2004, Curtea de Apel Chi?in?u a casat hot?r�rea instan?ei inferioare ?i a respins preten?iile lui M. Cererea de recurs a lui M. urma a fi examinat? de Curtea Suprem? de Justi?ie la 23 iunie 2004, dar la 18 iunie 2004, compania reclamant? a solicitat am�narea ?edin?ei de judecat?. Potrivit companiei reclamant?, de la aceast? dat? ea nu a ?tiut nimic despre urm?toarea dat? c�nd urma s? aib? loc ?edin?a de judecat? ?i la 15 iulie ea s-a interesat despre noua dat? de examinare. Ea a fost informat? c? cererea de recurs a lui M. a fost examinat? la 7 iulie 2004 ?i c? a fost admis? �n �ntregime.

Cererea de revizuire a companiei reclamante a fost respins? de Curtea Suprem? de Justi?ie la 27 octombrie 2004, pe motiv c? cita?ia a fost expediat? la adresa companiei la 24 iunie 2004 ?i c? instan?a nu a v?zut niciun motiv de a crede c? compania reclamant? nu a primit cita?ia, deoarece nu existau dovezi c? cita?ia nu a ajuns la destinatar. Curtea Suprem? de Justi?ie a ad?ugat c?, potrivit art. 444 alin. (2) CPC, absen?a unei p?r?i la ?edin?a de judecat? nu �mpiedic? instan?a de a examina pricina ?i c?, conform art. 449 CPC, examinarea unei cauze �n absen?a unei p?r?i nu constituie un temei de revizuire a hot?r�rilor judec?tore?ti.

La 12 decembrie 2005, Plenul Cur?ii Supreme de Justi?ie a adoptat o hot?r�re explicativ? �privind aplicarea normelor Codului de procedur? civil? la examinarea pricinilor �n prim? instan??�, care �n punctul 5 prevede c? �examinarea pricinii �n lipsa participan?ilor, care nu au fost �n?tiin?a?i despre data, locul ?i ora ?edin?ei de judecat?, reprezint? o �nc?lcare a normelor procedurale ?i constituie temei pentru casarea hot?r�rii judiciare. … Potrivit art.105 alin.(5) din Cod, participan?ii la proces se vor considera legal cita?i doar atunci c�nd cita?ia le-a fost �nm�nat? personal contra semn?tur? pe cotor sau avizul po?tal cu privire la primirea cita?iei.�.

�n fa?a Cur?ii compania reclamant? a pretins violarea art. 6 � 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil), pe motiv c? nu a avut acces la instan?a de judecat?, deoarece nu a fost citat? pentru ?edin?a de judecat?, precum ?i violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protec?ia propriet??ii), deoarece ea a suportat pierderi financiare �n rezultatul adopt?rii deciziei Cur?ii Supreme de Justi?ie �n absen?a sa.

Curtea a constatat, �n unanimitate, violarea art. 6 � 1 CEDO. Curtea a notat c?, �n hot?r�rea Russu c. Moldovei (cererea nr. 7413/05, �� 23-28, 13 noiembrie 2008), ea deja a constatat c?, ��n practic?, instan?ele judec?tore?ti na?ionale nu accept? �n calitate de prob? suficient? proba ce confirm? faptul expedierii unei scrisori de c?tre instan?a judec?toreasc? ?i cer dovada livr?rii�. �n plus, Curtea a subliniat c? Curtea Suprem? de Justi?ie nu a confirmat pur si simplu constat?rile instan?elor inferioare, dar a casat o hot?r�re �n favoarea companiei reclamante. Prin urmare, era important ca reprezentantul companiei s? fie prezent la ?edin?a de judecat?. Astfel, Curtea a concluzionat, �n baza motivelor indicate �n hot?r�rea Russu (� 27) c? a existat violarea art. 6 � 1 CEDO.

Curtea a mai constatat, �n unanimitate, c? nu a avut loc violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO. Curtea a notat c? ea nu poate specula care ar fi fost rezultatul procedurii dac? Curtea Suprem? de Justi?ie ar fi audiat reprezentantul companiei reclamante. Aceast? cauz? trebuie s? fie distins? de alte cauze �n care instan?ele nu au respectat reguli clare care nu las? loc pentru discre?ie (cum ar fi termenul-limit? pentru diverse acte procedurale, Dacia SRL c. Moldovei, cererea nr. 3052/04, �� 75 ?i urm., 18 martie 2008).

Compania reclamant? a solicitat, cu titlu de satisfac?ie echitabil?, acordarea a MDL 38,798 (EUR 2,482) pentru compensarea daunei materiale ?i EUR 10,000 cu titlu de prejudicii morale.

Curtea a acordat companiei reclamante EUR 1,000 cu titlu de daune morale. Preten?iile privind acordarea sumelor cu titlu de daune materiale au fost respinse, av�nd �n vedere constatarea Cur?ii c? nu exist? o leg?tur? cauzal? �ntre violarea constatat? ?i preten?iile de compensare a prejudiciului material ale companiei. 

�n fa?a Cur?ii, compania reclamant? a fost reprezentat? de c?tre O. Dorogan, avocat din Chi?in?u.