|
|
|||||||
| Despre noi Curtea European? Procedura în fa?a Cur?ii Executarea hot?rârilor CtEDO Cauze moldovene?ti DO în Moldova Proiecte curente Proiecte implementate | ||||||||
|
Cererea Casap c. Moldovei ?i Enachi c. Moldovei 19 07 2016 În cauza Enachi c. Moldovei, reclamanta este Galina Enachi, n?scut? în 1963 ?i care locuie?te în Chi?in?u. În perioada de referin??, reclamanta era un auditor autorizat. La data de 21 iulie 2011, pe numele ei a fost pornit? o cauz? penal? cu cincisprezece capete de acuzare de fraud?. Ea era suspectat? c? în perioada aprilie-iulie 2011 a fraudat mai multe firme private. Presupusa schem? de în?el?ciune avea loc prin încheierea de c?tre reclamant?, în numele unei societ??i private G., a unor contracte de vînzare-cump?rare de bunuri, prin care societatea G. procura bunurile f?r? a achita pre?ul prev?zut pentru ele. Ea a fost re?inut? de poli?ie în aceea?i zi. La data de 22 iulie 2011, procurorul a solicitat Judec?toriei Rî?cani emiterea pe numele reclamantei unui mandat de arest pe un termen de treizeci de zile, pe care instan?a l-a emis în accea?i zi. Decizia instan?ei era întemeiat? pe prevederile Codului de procedur? penal?, care prev?d dreptul instan?ei de a emite un mandat de arest preventiv, când exist? riscul ca persoana s? se eschiveze de la r?spundere, s? pericliteze investiga?ia sau s? recidiveze. În textul deciziei era men?ionat în mai multe rânduri un alt nume decât cel al reclamantei. La 3 august 2011, Curtea de Apel Chi?in?u a men?inut aceast? decizie constatând c? acuzarea a prezentat suficiente dovezi c? reclamanta a comis o infrac?iune. La data de 18 august 2011, Judec?toria Râ?cani a prelungit arestarea preventiv? a reclamantei cu înc? treizeci de zile, pentru acelea?i motive pe care s-a bazat ?i prima decizie. Reclamanta a depus recurs. Iar la data de 25 august 2011, Curtea de Apel Chi?in?u a anulat decizia ?i a eliberat-o pe reclamant? sub control judiciar. Instan?a a constatat c? procurorul nu a prezentat nicio dovad? a riscului de sustragere de la r?spundere sau de a interveni în anchet?. La data de 17 noiembrie 2011, Judec?toria Râ?cani a dispus arestarea reclamantei pentru treizeci de zile, sus?inând c? ea s-a eschivat controlului judiciar. Instan?a de judecat? s-a bazat pe rapoartele poli?iei întocmite de ofi?erii T. ?i V., potrivit c?rora reclamanta nu a fost g?sit? la adresa indicat? de ea în cadrul ?edin?ei din 25 august 2011. Reclamanta a depus recurs ?i a sus?inut, printre altele, c?, la 9 ?i 20 septembrie 2011 ea l-a informat în scris pe ofi?erul E., cu privire la schimbarea adresei pentru efectuarea unui tratament medical în urma unui traumatism suferit la picior, confirmat de un raport medical. Ulterior, ea a sus?inut c? ofi?erii de poli?ie V. ?i T. nu sunt credibili, dat fiind faptul c? ea a depus o plângere penal? împotriva lor pentru rele tratamente în timpul re?inerii sale. Ea a afirmat, de asemenea, c? arestarea sa nu s-a bazat pe o suspiciune rezonabil? c? a fraudat aceste societ??i, deoarece ea nu era proprietarul sau administratorul societ??ii G., ci pur ?i simplu auditor, ?i c? ea nu a încheiat niciodat? astfel de contracte. La data de 30 noiembrie 2011, Curtea de Apel Chi?in?u a men?inut decizia primei instan?e. Iar arestul reclamantei a fost prelungit în mod repetat, la fiecare treizeci de zile, pe acelea?i motive ca ?i mai înainte, pân? la 23 martie 2012, atunci când cauza a fost remis? instan?ei pentru examinare. Dup? aceast? dat?, arestul reclamantei a fost prelungit la fiecare nou?zeci sau ?aizeci de zile, pân? la data de 19 mai 2014. În mai multe rânduri instan?ele au men?ionat detaliile personale ale altor persoane sau au sus?inut c? deten?ia reclamantei a fost justificat? de lipsa de venituri permanente. Reclamanta a atacat de fiecare dat? prelungirea arestului, sus?inând c? ea nu inten?iona s? se eschiveze de la r?spundere, c? nu a existat nici un risc din partea ei de a influen?a ancheta ?i c? nu a existat nici o suspiciune rezonabil? c? a comis o infrac?iune. În recursurile sale împotriva deciziilor din 24 septembrie 2012, 26 decembrie 2012 ?i 18 decembrie 2013 ?i în cererile habeas corpus din 21 martie 2013, 21 iunie 2013 ?i 20 septembrie 2013, reclamanta s-a plâns, de asemenea, c? deten?ia sa a dep??it termenul legal de dou?sprezece luni prev?zut de articolul 25 alineatul (4) din Constitu?ia Republicii Moldova. La 19 mai 2014, Judec?toria Râ?cani a respins demersul procurorului de a prelungi deten?ia reclamantei ?i a dispus plasarea ei în arest la domiciliu timp de nou?zeci de zile. Textul deciziei men?ionate detaliile personale ale altei persoane. La 9 iunie 2014, Curtea de Apel Chi?in?u a men?inut aceast? decizie. La 8 august 2014, Judec?toria Râ?cani a prelungit arestul la domiciliu cu înc? nou?zeci de zile. Reclamanta a declarat recurs în temeiul articolul 25 alineatul (4) din Constitu?ie. La 8 septembrie 2014, Curtea de Apel Chi?in?u a eliberat-o pe reclamant? sub control judiciar. În fa?a Cur?ii, reclamanta s-a plâns în temeiul Articolului 5 § 3 din Conven?ie, c? arestul ei în afara celor dou?sprezece luni prev?zut de articolul 25 alineatul (4) din Constitu?ie a fost ilegal. Reclamanta s-a plâns, de asemenea, în temeiul articolului 5 § 3 din Conven?ie c? deciziile instan?elor nu au avut la baz? motive relevante ?i suficiente atunci când s-a dispus prelungirea arestului s?u ?i c? arestul a fost prelungit dincolo de un "termen rezonabil", f?r? nici un motiv. Curtea a formulat p?r?ilor urm?toarele întreb?ri: 1. A fost reclamanta privat? de libertate, cu înc?lcarea articolului 5 § 1 din Conven?ie? În special, a fost privarea de libertate legal? potrivit dreptului intern (a se vedea Savca c. Republicii Moldova, nr. 17963/08, § 53, 15 martie 2016)? 2. Arestarea preventiv? a reclamantei, între 17 noiembrie 2011 ?i 8 septembrie 2014, a fost efectuat? cu înc?lcarea principiului "termenului rezonabil", prev?zut de Articolului 5 § 3 din Conven?ie? În special, deciziile instan?elor interne de prelungire a arestului reclamantei au fost întemeiate pe probe "pertinente ?i suficiente" ?i procedurile au fost desf??urate cu o "diligen?? special?" (a se vedea Ilijkov v. Bulgaria, nr. 33977/96, § 81, 26 iulie 2001)?
În cauza Casap c. Moldovei, reclamantul, Andrei Casap, este cet??ean al Republicii Moldova, n?scut în anul 1981 ?i locuie?te în Criuleni. Din 2000 pân? în 2004, Ministerul Ap?r?rii a achitat costul studiilor efectuate de c?tre reclamant la o institu?ie de înv???mânt superior din str?in?tate. La data de 20 august 2004, reclamantul a semnat un contract de munc? pe zece ani cu Ministerul Ap?r?rii, fiind angajat în calitate de inginer într-un laborator de muni?ie. La 14 septembrie 2005, el a solicitat desfacerea contractului, din cauza programului de munc? neregulat. Paisprezece zile mai târziu, el nu s-a prezent la locul de munc?, presupunând c? demisia sa a fost acceptat?. Îns?, la 18 martie 2007, a fost chemat în judecat? în calitate de pârât într-un dosar în care Ministerul Ap?r?rii solicita rambursarea costurilor suportate pentru instruirea sa. Atunci reclamantul a aflat c? la 11 noiembrie 2005, Ministerul Ap?r?rii l-a concediat din motive disciplinare, de discreditarea a Armatei ?i de cauzarea prejudiciilor materiale. La 28 martie 2007, reclamantul a contestat decizia din 11 noiembrie 2005, solicitând schimbarea motivul demiterii din "motive disciplinare" în "la cerere". Dânsul a afirmat c? nu i-a fost cunoscut? intentarea unei proceduri disciplinare în adresa sa ?i c? el nu a comis nicio ac?iune care s? discrediteze for?ele armate. La 13 decembrie 2007, Curtea de Apel Chi?in?u a admis contesta?ia reclamantului ?i a obligat Ministerul Ap?r?rii s? schimbe motivul concedierii sale. Instan?a a constatat c? Ministerul Ap?r?rii a interpretat în mod eronat costurile studiilor reclamantului ca fiind prejudiciu material în temeiul Legii nr. 162 cu privire la statutul militarilor. Ministerul a depus recurs, iar la 17 aprilie 2008, Curtea Suprem? de Justi?ie a admis recursul, a casat hot?rârea din 13 decembrie 2007 ?i a respins preten?iile reclamantului ca fiind nefondate. Instan?a a constatat c?, prin p?r?sirea armatei, înainte de expirarea contractului de munc? ?i dup? ce Ministerul a investit în educa?ia sa, reclamantul a cauzat un prejudiciu material care ar putea fi considerat ca o ac?iune de subminare a bunului nume al armatei, în conformitate prevederile legii invocate mai sus. Unul dintre cei trei judec?tori din completul de judecat? al Cur?ii Supreme de Justi?ie, a formulat o opinie separat?, sus?inând, printre altele, c? Ministerul Ap?r?riii nu a probat existen?a oric?rui prejudiciu care ar fi putut servi drept temei pentru concedierea disciplinar?, având în vedere în special faptul c? ac?iunea civil? intentat? de Minister privind repararea acestui prejudiciu a fost respins? în cele din urm? de c?tre Curtea de Apel Chi?in?u la data de 13 noiembrie 2007. În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plâns, în temeiul Articolului 8 din Conven?ie, c? demiterea sa din rândul for?ele armate din motive disciplinare, pentru un presupus act de ilegalitate pe care nu l-a comis, i-a înc?lcat dreptul la reputa?ie ?i îi diminueaz? ?ansele de angajare pe viitor. Curtea a formulat p?r?ilor urm?toarea întrebare: - A existat o înc?lcare a dreptului reclamantului la respectarea vie?ii sale private, contrar Articolului 8 din Conven?ie (a se vedea Milojević ?i al?ii c. Serbia, nr. 43519/07, 43524/07 ?i 45247/07, §§ 59- 69, 12 Ianuarie 2016)? Reclamantul este reprezentat în fa?a Cur?ii de c?tre V. Pelin, un avocat din Chi?in?u. |
|||||||
|
Toate drepturile rezervate Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2006-2017 |
e-mail: info@lhr.md, design de UseMouse | |||||||