Accesul la informa?ie ?i paravanul numit secret de stat

27 04 2017

Secretul de stat ?i datele cu caracter personal au devenit un paravan comod pentru autorit??ile care ascund informa?ii de interes public. De?i de 17 ani în Republica Moldova func?ioneaz? o lege care le permite cet??enilor s? solicite ?i s? ob?in? date de interes public, în realitate accesul la informa?ie este, de multe ori, restric?ionat în mod abuziv.

Dou? din trei autorit??i publice încadrate într-un exerci?iu privind accesul la informa?ie, desf??urat de Asocia?ia Ob?teasc? „Juri?tii pentru Drepturile Omului”, au refuzat s? ofere diverse informa?ii de interes public sub pretextul secretului de stat sau a datelor cu caracter personal. Numele demnitarilor care se trateaz? din bani publici peste hotare, sumele pl?tite pentru serviciile juridice sau lista persoanelor aflate în c?utare na?ional? ?i interna?ional? sunt doar câteva informa?ii pe care autorit??ile le ?in în secret. Din cele 30 de solicit?ri de informa?ii expediate de juri?ti, 22 con?in r?spunsuri par?iale ?i fac trimitere la secretul de stat ?i datele cu caracter personal.  

Ministerul S?n?t??ii ascunde numele demnitarilor care se trateaz? din banii no?tri

Func?ionarii de la Ministerul S?n?t??ii au refuzat nu au acceptat s? furnizeze informa?ii privind demnitarii care au beneficiat de tratamente medicale costisitoare pl?tite din bani publici în clinicile de peste hotarele ??rii. În r?spunsul pe care l-au oferit AO „Juri?tii pentru drepturile Omului”,  reprezentan?ii ministerului au invocat protec?ia datelor cu caracter personal ?i, par?ial, secretul de stat. La rândul lor, juri?tii consider? c? datele privind demnitarii ?i func?ionarii cu statut de demnitate public? sunt informa?ii cu caracter public. Pentru c? au primit un r?spuns evaziv de la minister, juri?tii au decis s? atace institu?ia în instan?a de judecat?. Procesul de af? acum în instan?a de fond.

„Am solicitat de la miniser informa?ia privind mjloacele atribuite în ultimii ?apte ani pentru tratamente peste hotarele ??rii ?i beneficiarii acestora.  Ne interesa, în mod special, dac? printre beneficiari nu exist? persoane cu demnitate public?. În?elegem c? numele ?i prenumele unei persoane reprezint? date cu caracter personal, or aceste date intr? în categoria celor speciale, dar am considerat c? atunci când este vorba despre persoanele cu demnitate public?, societatea are dreptul s? cunoasc? aceste informa?ii, pentru c? e vorba de bani publici”, consider? jurista Tatiana Puiu.  

Ministerul: „Nu exist? niciun secret”

La rândul s?u, Rodica Scutelnic, secretar de Stat la Ministerul S?n?t??ii sus?ine c? criteriile prin care o persoan? poate beneficia de tratamente din bani publici peste hotarele ??rii sunt stabilite clar într-un ordin al Ministerului S?n?t??ii. „Unicul criteriu  de selectare este cel al imposibilit??ii de prestare a unui serviciu medical  în Repubica Moldova. Pacientul care se adreseaz? urmeaz? s? prezinte  concluzia comisiei de specialitate în domeniu privind posibilitatea sau imposibilitatea efectu?rii acestui tratament în Republica Moldova. Decizia este luat? de comisiile de profil, pe specialit??i, membri ai c?rora sunt  persoane cu grad ?tiin?ific, care au experien?? în domeniu”, a men?ionat Scutelnic.

Totodat?, în opinia func?ionarei, ?i persoanele cu demnitate public? beneficiaz? de protec?ie în baza legii cu privire la datele cu caracter personal: „Indiferent de faptul dac? persoana sau pacientul este persoan? cu demnitate public? sau nu, el oricum cade sub inciden?a Legii prind protec?ia datelor cu caracter personal. Datele privind bugetul alocat, num?rul de beneficiari sunt date publice ?i nu e niciun secret. Noi putem oferi informa?ia f?r? nume concret, diagnostic concret”.

Expert: „Este informa?ie de interes public”

Potrivit Corneliei Cozonac, pre?edinta Centrului de Investiga?ii Jurnalistice, informa?ia despre persoanele care s-au tratat peste hotare din banii statului este una de interes public, iar jurnali?tii ar trebui s? aib? acces la ea. 

Secretizarea informa?iilor despre persoanele care au beneficiat de tratamente costisitoare
peste hotare a fost discutat? în cadrul ?edin?ei Clubului Jurnali?tilor de Investiga?ie din 6 aprilie

„Dac? am avea acces la aceste informa?ii am putea verifica dac? selectarea se face în mod preferen?ial, dac? rudele unor demnitari beneficiaz? de tratament peste hotare. Noi, jurnali?tii, putem avea acces la documente cu nume concrete când este vorba de interes public ?i bani publici, dar trebuie s? facem un angajament c? nu divulg?m aceast? informa?ie dac? nu g?sim probleme”, sus?ine jurnalista.  Potrivit ei, ascunzând aceste informa?ii autorit??ile nu fac decât s? sporeasc? ?i mai mult gradul de neîncredere al popula?iei vizavi de corectitudinea gestion?rii banilor publici.  „Noi cunoa?tem c? anumi?i demnitari au beneficiat de tratamente costisitoare peste hotare, de mai multe ori. Pentru noi este important s? afl?m dac? acest lucru s-a f?cut în mod echitabil, dac? ?i cet??enii de rând au acces la asemenea tratamente ?i, dac? nu cumva, demnitarii au acces preferen?ial. Sunt lucruri care ne intereseaz? pe noi ca ?i cet??eni, care pl?tim contribu?ii la buget”, a men?ionat Cornelia Cozonac.

Ministerul de Interne ?ine în secret numele persoanelor aflate în c?utare interna?ional? sau na?ional?

O alt? cauz? pus? pe rol se refer? la refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a oferi lista persoanelor aflate în c?utare interna?ional? sau na?inal?, dar ?i date despre informa?ia atribuit? la secret de stat în perioada anilor 2009-2016. „Juri?tii pentru Drepturile Omului” au expediat solicitarea de informa?ie în octombrie 2016 ?i, pentru c? au primit un refuz,  au ac?ionat ministerul în judecat?.

„În Republica Moldova, parafa secret poate fi men?inut? pentru maxim 25 de ani. La solicitarea noastr?, adresat? Ministerului Afacerilor Interne, ni s-a r?spuns c? desecretizarea se face, dar în scopul p?str?rii secretului anchetei, aceste informa?ii nu pot fi f?cute publice. La fel ne-a fost refuzat? informa?ia despre numele persoanelor anun?ate în c?utare na?ional? ?i interna?ional?, sub pretextul datelor cu caracter personal. R?spunsul MAI poate fi calificat drept ilegal deoarece informa?ia solicitat? este una de interes public, iar refuzul este unul neîntemeiat”, sus?ine jurista Tatiana Puiu.

La rândul s?u, Victor Rimi?, ofi?er superior din cadrul Inspectoratului Na?ional de Investiga?ii, sus?ine c? ministerul public? pozele, numele ?i anul na?terii tuturor persoanelor aflate în c?utare pentru crime excep?ional de grave, iar informa?ii suplimentare pot fi solicitate printr-un demers oficial adresat MAI.  

Po?ta Moldovei refuz? s? vorbeasc? despre banii achita?i pentru servicii juridice

O alt? structur? de stat – Întreprinderea „Po?ta Moldovei”, a refuzat s? prezinte informa?ia despre entit??ile care au prestat servicii juridice institu?iei în perioada anilor 2009-2016 dar ?i despre onorariile pe care le-a achitat entit??ilor juridice ?i avoca?ilor în aceast? perioad?.

Într-un r?spuns oficial semnat de directorul general al întreprinderii, Sergiu Nastas, se men?ioneaz? c? ÎS Po?ta Moldovei nu se include în categoriile de furnizori de informa?ii prev?zute de Legea privind accesul la informa?ie. Întreprinderea se ascunde ?i dup? alt? prevedere, cea privind secretul comercial, dar invoc? ?i datele cu caracter personal.  „Transmiterea informa?iilor ce constituie secret comercial unor ter?e persoane atrage dup? sine r?spunderea disciplinar?, material?, administrativ? ?i penal?, prev?zut? de legisla?ie”, se mai arat? în r?spunsul întreprinderii adresat AO „Juri?tii pentru Drepturile Omului”.

„Legea este învechit?”

Potrivit exper?ilor de la „Juri?tii pentru Drepturile Omului” cadrul legal existent faciliteaz? secretizarea informa?iilor ?i impune proceduri birocratice de desecretizare a acestora.

Ace?tia consider? c? procedura de secretizare este excesiv de larg? ?i ofer? posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informa?iei ce nu are leg?tur? direct? cu securitatea na?ional?, a?a cum este cea cu con?inut economic, ?tiin?ific sau informa?ii cu privire la administrarea public?.

„Legisla?ia na?ional? este învechit? ?i nu e racordat? la standartele interna?ionale de acces la informa?ie. O parte dintre prevederile legale trebuie abrogate, iar altele trebuie rev?zute sau amendate. Mai mult ca atât, Legea cu privire la secretul de stat nu ?ine cont de prevalarea interesului public”, sus?ine Stela Pavlov, coordonatorul proiectului.  

Legea privind secretul de stat a intrat în vigoare în luna mai 2009. Câteva luni, mai târziu, în noiembrie 2009 a fost constituit?, prin hot?râre de Guvern, Comisia Interdepartamental? pentru secretul de stat. Aceast? comisie ar trebui s? se întruneasc? de cel pu?in dou? ori pe an. În prezent, nu este cunoscut? componen?a acestei comisii, iar ultima ?edin?? ar fi avut loc acum trei ani, reie?ind din informa?ia plasat? pe site-ul oficial al acesteia.  

Recent, autorit??ile au extins lista persoanelor care vor avea dreptul de acces la secretul de stat. Printre ei se num?r? pre?edintele Consiliului Superior al Magistraturii, pre?edin?ii instan?elor judec?tore?ti, dar ?i directorii Centrului Na?ional Anticorup?ie ?i Agen?iei Na?ionale de Reglementare în Energetic?. Accesul la acest gen de informa?ie presupune ?i acordarea sporurilor la salariu, sumele ridicate de func?ionari varind între 400 ?i 2500 de lei.

Materialul este realizat în cadrul proiectului „Promovarea implement?rii eficiente a Principiilor Globale privind Securitatea Na?ional? ?i Dreptul la Informare în Republica Moldova apelând la sistemul judiciar ?i litigare cu caracter strategic”, implementat de  Asocia?ia Ob?teasc?  „Juri?tii pentru Drepturile Omului” ?i Centrul de Investiga?ii Jurnalistice cu sprijinul financiar al Departamentului Justi?ie ?i Drepturile Omului al Funda?iei Soros-Moldova.

(sursa foto http://clipartall.com)