22 09 2017

În hot?rârea Camerei din 21 septembrie, în cauza Axel Springer SE ?i RTL Television GmbH împotriva Germaniei, Curtea European? a Drepturilor Omului a constatat, în unanimitate, c? protec?ia în timpul procesului penal a imaginii acuzatului care nu este o figur? public? prevaleaz? în fa?a interesului public.

Cauza se refer? la plângerea din partea a dou? companii de media din Germania contra unei ordonan?e judec?tore?ti care le-a interzis publicarea imaginilor prin care inculpatul acuzat de s?vâr?irea unui dublu omor ar fi putu fi identificat. Înainte de începerea primei audieri, pre?edintele ?edin?ei a informat jurnali?tii c? chipul inculpatului din imaginile înregistrate trebuie s? fi neidentificabil înainte de a fi publicate.

La câteva zile dup? prima audiere, judec?torul a expediat o ordonan?? motivat? unui num?r de jurnali?ti, inclusiv unora dintre cei care lucrau pentru companiile reclamante, conform c?reia doar jurnali?tii care s-au înregistrat la instan?a de judecat? ?i au dat asigur?ri c?, chipul acuzatului din imaginile publicate va fi neidentificabil, de exemplu prin estomparea, li se va permite s? filmeze sau s? fotografieze. El a remarcat în special c? drepturile de personalitate ale acuzatului, care suferea de o tulburare de personalitate schizoid? ?i nu au fost niciodat? subiectul aten?iei publice ?i care a cerut în mod expres ca identitatea sa s? fie protejat?, dep??e?te interesul public.

Astfel, Curtea a constatat c? nu a existat o înc?lcare a articolului 10 din Conven?ie, considerând c? judec?torul care a emis restric?ia a abordat conflictul dintre interesele opuse ?i a aplicat dispozi?iile relevante din legisla?ia na?ional? prin examinarea cu aten?ie a aspectelor relevante ale cazului.

În special, restric?ia a fost propor?ional? cu scopul legitim urm?rit, ?i anume de a proteja drepturile de personalitate ale acuzatului, urmând a fi prezumat nevinovat pân? când vinov??ia sa nu va fi dovedit?, iar restric?ia privind materialele jurnalistice nu a fost deosebit de sever?. Fotografierea în sine nu a fost limitat?; fiind interzis? doar publicarea imaginilor prin care reclamantul ar fi putut fi identificat.

În plus, în cazul penal nu a existat decât un grad de interes public limitat, iar informa?iile privind aspectul fizic al acuzatului nu ar fi putu contribui în mod semnificativ la dezbaterea cazului, dat fiind faptul c? acuzatul cu certitudine nu era o persoan? public?. De?i câteva fotografii cu chipul acuzatului au fost publicate anterior în unele ziare germane înainte de audiere, aceste fotografii l-au ar?tat la o vârst? mult mai tân?r? ?i, prin urmare, nu au permis publicului s?-l identifice. Acuzatul nu a c?utat în nici un fel aten?ia mass-media ?i nu a f?cut nici un comentariu public. Dimpotriv?, el a cerut în mod expres s? fie protejat de posibilitatea de a fi identificat.

În ceea ce prive?te faptul c? acuzatul ar fi declarat expres s?vâr?irea crimei, atât la poli?ie, cât ?i la începutul procedurii judiciare, Curtea a constatat c? o m?rturisire în sine nu a eliminat protec?ia prezum?iei de nevinov??ie în timpul unui proces. Acest lucru s-a aplicat cu atât mai mult cu cât acuzatul suferea de o tulburare de personalitate schizoid?, instan?a penal? trebuia s? revad? cu aten?ie m?rturisirea pentru a confirma c? este corect?. În final, trebuie luat? în considerare faptul c? publicarea imaginilor în care un pârât ar putea fi identificat ar putea avea implica?ii negative asupra unei reabilit?ri sociale ulterioare, în cazul în care va fi condamnat.

Acest material este realizat în cadrul proiectului “Contribu?ia la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova” implementat de Asocia?ia Ob?teasc? ”Juri?tii pentru Drepturile Omului” cu sprijinul financiar acordat de Funda?ia Est-European?, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate apar?in autorilor ?i nu reflect? neap?rat punctul de vedere al Funda?iei Est-Europene sau al Guvernului Suediei.