|
|
|||||||
| Despre noi Curtea European? Procedura în fa?a Cur?ii Executarea hot?rârilor CtEDO Cauze moldovene?ti DO în Moldova Proiecte curente Proiecte implementate | ||||||||
|
Sinteza hot?rârilor CtEDO în cauzele Popovici ?i Timpul Info-Magazin ?i Anghel c. Moldovei 28 11 2007 La 27 noiembrie 2007, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârile Popovici c. Moldovei (cererea nr. 289/04 ?i 41194/04) ?i Timpul Info-Magazin ?i Anghel c. Moldovei (cererea nr. 42864/05). * * * În cauza Popovici c. Moldovei, reclamantul, Petru POPOVICI, cunoscut ca „Micu”, a fost acuzat c? în anii 2000 ?i 2001, împreun? cu alte 10 persoane, a comis mai multe infrac?iuni. La 12 noiembrie 2001, reclamantul a fost arestat. La 22 octombrie 2002, ?apte dintre persoanele de mai sus au fost condamnate prin sentin?a irevocabil? a Cur?ii Supreme de Justi?ie. Reclamantul ?i alte dou? persoane au fost judeca?i separat. Reclamantul a fost acuzat de constituirea ?i conducerea unei grup?ri criminale, de tentativa de omor a cinci persoane, de omorul a trei persoane, de privarea ilegal? de libertate a dou? persoane, de de?inere ilegal? a armei de foc, de folosirea documentelor false, de ?antaj, de furt ?i de posesie de droguri. În martie 2003, secretarul Consiliului Suprem de Securitate a Moldovei, dl Valeriu GURBULEA, a dat un interviu unui ziar de limb? rus?, în care a men?ionat inter alia: „Людьми главы Ñ�амой крупной преÑ�тупной группировки - Мику - предпринималиÑ�ÑŒ Ñ�амые Ñ�нергичные попытки его оÑ�вобождениÑ� из под Ñ�тражи, и только личное вмешательÑ�тво Президента преÑ�екло Ñ�ти попытки.” La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel Chi?in?u l-a achitat pe reclamant pe toate capetele de acuzare, din lips? de probe, ?i a dispus eliberarea lui imediat?. La ie?irea din sala de judecat?, reclamantul a fost re?inut de angaja?ii Direc?iei Generale de Combatere a Corup?iei ?i Crimei Organizate (DGCCCO) a MAI ?i plasat în deten?ie. La 8 octombrie 2003, reclamantul a fost dus la Judec?toria Centru, unde a fost constatat c? el a comis contraven?iile administrative prev?zute de art. 174, 1745 ?i 1746 ale Codului cu privire la contraven?iile administrative (nesubordonarea cu rea-voin?? dispozi?iei sau cererii legitime a colaboratorului poli?iei, opunerea de rezisten?? colaboratorului poli?iei ?i ultragierea colaboratorului poli?iei). Se pare c?, în aceste proceduri, reclamantul nu a fost asistat de un avocat. Instan?a l-a sanc?ionat pe reclamant cu arest administrativ pe un termen de 30 de zile. La 13 octombrie 2003, avocatul reclamantului a depus recurs împotriva acestei decizii, indicând c? reclamantul nu a comis nici o contraven?ie. La 22 octombrie 2003, Curtea de Apel Chi?in?u a respins recursul, în lipsa reclamantului ?i a avocatului acestuia. La 6 noiembrie 2003, la expirarea termenului de arest administrativ, reclamantul nu a fost eliberat, fiind re?inut în baza unor noi acuza?ii de ?antaj. La 9 noiembrie 2003, Judec?toria Buiucani a eliberat un mandat de arest pe un termen de 10 zile, invocând c? reclamantul este învinuit de comiterea unei infrac?iuni pentru care legea prevedea o sanc?iune mai mare de 2 ani priva?iune de libertate, a fost anterior condamnat ?i ar putea s? încerce s? evite r?spunderea penal?, iar eliberarea sa ar putea împiedica stabilirea adev?rului. La 14 noiembrie 2003, Curtea de Apel Chi?in?u a respins recursul reclamantului. La 17 noiembrie 2003, ei au avut o întrevedere ?i, contrar cerin?elor reclamantului ?i a avocatului acestuia, ea a avut loc în prezen?a anchetatorului penal. La 18 noiembrie 2003, avocatul reclamantului a cerut judec?torului s? constate c? prezen?a anchetatorului penal la întrevedere era contrar? art. 8 CEDO ?i s? indice organelor de urm?rire penal? s?-i asigure întrevederi cu reclamantul în condi?ii de confiden?ialitate. La 24 noiembrie 2003, un judec?tor de la Judec?toria Buiucani a admis integral plângerea avocatului reclamantului. Se pare c? arestarea reclamantului a fost autorizat? periodic pân? la 1 martie 2004, în baza unor motive identice cu cele indicate în hot?rârea din 9 noiembrie 2003. La 1 martie 2004, Curtea Suprem? de Justi?ie (judec?torii M. Pl?m?deal?, V. Timofti ?i S. Furdui) a examinat recursul procurorului împotriva sentin?ei din 7 octombrie 2003, în lipsa reclamantului, îns? în prezen?a avocatului acestuia. În recurs, procurorul a invocat acelea?i motive ca ?i în fa?a primei instan?e. Curtea Suprem? de Justi?ie a admis recursul ?i l-a recunoscut vinovat pe reclamant de comiterea tuturor infrac?iunilor incriminate, cu excep?ia posesiei ilegale de arme. Constat?rile Cur?ii Supreme de Justi?ie nu f?ceau referire la probele invocate de prima instan?? ?i nici la argumentele invocate de ap?rare în fa?a ei. Prin cumul de pedepse, reclamantul a fost condamnat la priva?iune de libertate pe via??. În opinia par?ial separat? a judec?torului S. Furdui, se men?iona c? nu au fost prezentate probe suficiente pentru constatarea vinov??iei reclamantului de comiterea infrac?iunilor de constituire ?i conducere a unei grup?ri criminale, de tentativa de omor a cinci persoane, de omorul a trei persoane, de privare ilegal? de libertate a dou? persoane ?i de posesie de droguri. Judec?torul a conchis, în final, c? la condamnarea reclamantului nu au fost respectate garan?iile art. 6 CEDO. Pe perioada arestului administrativ, reclamantul a fost de?inut în IDP al DGCCCO, iar pe perioada arest?rii preventive – în IDP al Comisariatului General de Poli?ie Chi?in?u. În fa?a Cur?ii, reclamantul pretindea violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) din cauza condi?iilor în care a fost de?inut între 7 octombrie 2003 ?i 1 martie 2004; a art. 5 § 3 CEDO (motivarea deten?iei) prin deten?ia sa f?r? motive suficiente ?i relevante pe durata arestului preventiv; a art. 5 § 4 CEDO (garan?ii procedurale în cazul lipsirii de libertate) din cauz? c? la 17 noiembrie 2003 la întrevederea dintre el ?i avocat a fost prezent un anchetator penal ?i deoarece judec?torii care au dispus arestarea sa preventiv? nu au fost independen?i ?i impar?iali; a art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil), deoarece la examinarea dosarului contraven?ional de c?tre Curtea de Apel Chi?in?u, nu au fost prezen?i nici el ?i nici avocatul s?u ?i deoarece procedura penal? împotriva sa, care a culminat cu hot?rârea din 1 martie 2004, nu a fost echitabil?; a art. 6 § 2 CEDO (prezum?ia nevinov??iei), din cauza declara?iilor f?cute de dl Gurbulea ?i a art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv) combinat cu art. 3 CEDO, prin imposibilitatea de a se opune înc?lc?rii drepturilor sale garantate de art. 3 CEDO. Curtea a declarat inadmisibil?, din cauza pierderii calit??ii de victim?, preten?ia formulat? în temeiul art. 5 § 4 CEDO cu privire la prezen?a unui anchetator penal la întrevederea din 17 noiembrie 2003, pe motiv c? Judec?toria Buiucani a admis cererea avocatului reclamantului ?i a dispus asigurarea întrevederilor confiden?iale, iar reclamantul nu a solicitat compensa?ii în cererea sa din 18 noiembrie 2003. Curtea a mai declarat inadmisibil?, ca v?dit nefondat?, preten?ia formulat? în temeiul art. 5 § 4 CEDO cu privire la independen?a ?i impar?ialitatea judec?torilor care au dispus arestarea preventiv?, deoarece, în acest caz, ea nu vede nici o prob? direct? a implic?rii Pre?edintelui ??rii în arestarea preventiv? a reclamantului. Curtea a mai declarat inadmisibil?, ca depus? cu omiterea termenului de 6 luni, preten?ia formulat? în temeiul art. 6 § 1 CEDO cu privire la examinarea dosarului contraven?ional de c?tre Curtea de Apel Chi?in?u în lipsa reclamantului ?i a avocatului acestuia, deoarece aceast? preten?ie a fost pentru prima dat? invocat? la 1 mai 2006, iar ?edin?a judiciar? a avut loc la 8 octombrie 2003. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO. În ceea ce prive?te deten?ia în IDP al DGCCCO, descrierea condi?iilor de deten?ie f?cut? de reclamant este consistent? cu descrierea dat? de CPT, insuficien?a hr?nii în închisorile din Moldova a fost confirmat? de c?tre adjunctul Procurorului General, iar în acest centru de deten?ie, reclamantul a fost de?inut aproape 4 luni. În ceea ce prive?te deten?ia în IDP al Comisariatului General de Poli?ie Chi?in?u, Curtea a reiterat c? în cauza Becciev c. Moldovei, ea a constatat c? deten?ia dlui Becciev, între februarie ?i aprilie 2003, a fost contrar? art. 3 CEDO datorit? condi?iilor de deten?ie. Guvernul nu a prezentat Cur?ii informa?ii cu privire la îmbun?t??irea condi?iilor de deten?ie în acest centru de deten?ie între aprilie ?i octombrie 2003, ?i din acest motiv Curtea prezum? c? condi?iile de deten?ie au r?mas neschimbate. Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 3 al Conven?iei. În aceast? cauz?, referindu-se la standardele consfin?ite în cauzele ?arban ?i Becciev, Curtea a notat c?, instan?ele de judecat? care au autorizat ?i prelungit arestul preventiv al reclamantului, nu au invocat motive suficiente ?i relevante pentru deten?ia reclamantului, instan?ele na?ionale doar citând temeiurile legale pentru arest, f?r? a ar?ta de ce ele considerau c? b?nuiala c? reclamantul se va ascunde sau va influen?a urm?rirea penal? este întemeiat?. Guvernul nu a prezentat motive care ar permite Cur?ii s? disting? aceast? cauz? de cauzele ?arban ?i Becciev. Prin urmare, Curtea nu a g?sit nici un motiv pentru a ajunge la o alt? concluzie în acest caz. Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 al Conven?iei. Curtea a notat c? împuternicirile Cur?ii Supreme de Justi?ie (CSJ), în calitate de instan?? de recurs, sunt stabilite de art. 449 Cod de procedur? penal?. Potrivit acestui articol, CSJ poate, ca instan?? de recurs, pronun?a o nou? hot?râre în fond, ceea ce ea a ?i f?cut. Conform art. 451 ?i 436 CPP, la pronun?area unei noi hot?râri, CSJ urma s? examineze în fond cauza penal? conform regulilor generale pentru examinarea ei. Totu?i, casând hot?rârea de achitare a reclamantului, CSJ l-a condamnat pe reclamant la priva?iune de libertate pe via?? pe aproape toate capetele de acuzare, f?r? a lua declara?ii de la el ?i f?r? a examina probele în prezen?a sa, în cadrul unei ?edin?e publice pentru a asigura o argumentare contradictorie. Curtea consider? c? casarea sentin?ei primei instan?e ?i condamnarea reclamantului nu putea avea loc f?r? aprecierea direct? a declara?iilor f?cute de reclamant ?i de unii martori. Cu adev?rat, acest lucru pare s? fie contrar art. 451 ?i 436 CPP. Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 2 al Conven?iei. Curtea a notat c?, principiul prezum?iei nevinov??iei va fi înc?lcat dac? declara?iile unei persoane oficiale, cu privire la un acuzat în comiterea unei infrac?iuni, reflect? opinia c? acuzatul este vinovat, pân? ce vinov??ia acestuia nu a fost legal stabilit?. În acest sens, este important? alegerea cuvintelor de c?tre persoanele oficiale, pân? ce persoana nu a fost judecat? ?i vinov??ia sa în comiterea unei infrac?iuni nu este stabilit?. Declara?iile dlui Gurbulea reprezentau o declara?ie clar? a vinov??iei reclamantului, care, în primul rând, a încurajat publicul s? cread? s? reclamantul este vinovat ?i, în al doilea rând, a prejudecat aprecierea faptelor de c?tre autorit??ile judiciare competente. Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 13 al Conven?iei combinat cu art. 3 al Conven?iei. Curtea a reiterat c? o violare similar? a art. 13 CEDO a fost constatat? în cauza Ostrovar c. Moldovei (imposibilitatea de a ob?ine schimbarea condi?iilor de deten?ie), iar perioada de deten?ie a dlui Ostrovar a coincis par?ial cu cea a reclamantului în aceast? cauz?. Prin urmare, Curtea nu a g?sit nici un motiv pentru a ajunge la o alt? concluzie în acest caz. Curtea a acordat reclamantului EUR 8,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 7,500 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. Curtea a notat în para. 87 al hot?rârii c?, acolo unde, ca ?i în aceast? cauz?, persoana a fost condamnat? în urma unor proceduri pe care Curtea le-a g?sit ca fiind contrare art. 6 CEDO, o reexaminare sau o redeschidere a cauzei la nivel na?ional, dac? este cerut?, constituie, în principiu, un mod adecvat de redresare a viol?rii constatate. Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre dl Vitalie NAGACEVSCHI, pre?edinte al organiza?iei ob?te?ti „Juri?tii pentru drepturile omului”. * * * În cauza Timpul Info-Magazin ?i Anghel c. Moldovei, reclamantul, ziarul Timpul, a publicat la 16 ianuarie 2004 articolul intitulat „Luxul în ?ara s?r?ciei”, semnat de Alina ANGHEL. În acest articol, ziarul se referea la cump?rarea unor automobile de c?tre Guvern de la compania Daac-Hermes. În articol, se men?iona c? procurarea automobilelor a avut loc f?r? tender, iar hot?rârea cu privire la procurarea acestor automobile nu a fost publicat? în Monitorul Oficial. În articol, se mai men?iona: „Gurile rele ?i, cu siguran??, prost informate din Chi?in?u afirm? c? în momentul accederii comuni?tilor la guvernare, Vladimir Voronin a vrut s? „taie” nodul gordian al fondului de investi?ii Daac-Hermes, înfiin?at în baza bonurilor de investi?ii, adic? s?-l ia la bani m?run?i. Ca acest lucru s? nu se întâmple, se zice c? cineva i-a pl?tit altcuiva 500 mii de dolari. Sunt simple specula?ii ?i învinuiri nefondate – nu se ?tie. Realitatea e c? azi, Daac-Hermes ?i distribuitorul s?u 'Skoda' sunt bine mersi, prosper? ?i vând Cancelariei de Stat loturi uria?e de automobile de lux, spre ciuda concuren?ilor.” Compania Daac-Hermes a fost fondat? de compania Daac-Prom. La 23 ianuarie 2004, ambele companii au ac?ionat în judecat? ziarul Timpul ?i pe Alina ANGHEL, în temeiul art. 16 Cod civil, invocând c? prin publicarea articolului din 16 ianuarie 2004, le-a fost lezat? reputa?ia profesional? ?i au solicitat compensa?ii în m?rime de USD 500,000 ?i MDL 20,000,000. Pentru asigurarea ac?iunii, reclaman?ii au solicitat sechestrarea conturilor ziarului. În aceea?i zi, instan?a de judecat? a dispus sechestrarea conturilor bancare ale ziarului. La 6 februarie 2004, executorul judec?toresc a pus sechestru pe echipamentul de la sediul ziarului ?i a sechestrat contul bancar al acestuia. La 28 aprilie 2004, Judec?toria Buiucani a admis în parte preten?iile din cererea de chemare în judecat?. Instan?a a constatat c? pârâ?ii au r?spândit declara?ii de fapt. Instan?a a citat pasajul de mai sus ?i a constatat c? acesta nu corespunde realit??ii, deoarece pârâ?ii nu au demonstrat aceasta. Instan?a de judecat? a notat c? r?spândirea acestui pasaj a cauzat prejudicii grave reputa?iei profesionale a celor dou? companii reclamante în procedurile na?ionale ?i le-a acordat, cu titlu de daune morale, MDL 1,350,000 (echivalentul a EUR 95,725 la acea dat?). Aceast? sum? urma a fi pl?tit? de c?tre pârâ?i în mod solidar, iar pârâ?ii urmau s? publice o dezmin?ire. În final, judec?torul a men?ionat c? „pârâ?ii au dep??it în mod clar limitele criticii constructive tolerabile într-o societate democratic? ?i au distribuit cu rea-credin?? relat?ri de fapt prin care ei, direct ?i nejustificat, au acuzat reclaman?ii de unele ac?iuni criminale cu privire la darea de mit?”. La 22 iulie 2004, Curtea de Apel Chi?in?u a respins apelul ziarului, notând c? ziarul nu a demonstrat adev?rul declara?iilor citate mai sus. Instan?a a mai men?ionat c? m?rimea compensa?iei acordate este adecvat?. La 14 septembrie 2005, Curtea Suprem? de Justi?ie a admis în parte recursul ziarului. Instan?a a constatat c? informa?ia din pasajul de mai sus este def?im?toare ?i nu corespunde realit??ii, ?i anume, c? companiile reclamante au dat mit? ?i, prin urmare, au comis o infrac?iune. Referindu-se la jurispruden?a CtEDO, Curtea Suprem? de Justi?ie a respins argumentul ziarului precum c? persoanele juridice nu pot pretinde daune morale. Totu?i, instan?a a considerat cuantumul acordat de instan?ele ierarhic inferioare excesiv, men?ionând c? limitarea libert??ii de exprimare nu trebuie s? fie de natur? s? afecteze supravie?uirea economic? a persoanei sanc?ionate ?i a redus cuantumul compensa?iei acordate la MDL 130,000 (echivalentul a EUR 8,430 la acea dat?). La 28 noiembrie 2005, ziarul Timpul Info-Magazin ?i Alina ANGHEL au depus o cerere la CtEDO, în care pretindeau violarea art. 10 CEDO (libertatea de exprimare) prin obligarea lor la plata desp?gubirilor ?i publicarea dezmin?irilor în cauza în def?imare intentat? de companiile Daac-Hermes ?i Daac-Prom. La examinarea acestei cereri, judec?torul S. Pavlovschi s-a ab?inut de la participarea în Camer?, iar pre?edintele Camerei a numit un alt judec?tor, care l-a substituit pe judec?torul numit din partea Moldovei. În observa?iile prezentate CtEDO de c?tre reclaman?i, Alina ANGHEL a solicitat Cur?ii s? lase f?r? examinare preten?ia formulat? în numele s?u. Curtea a satisf?cut cererea reclamantei. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 10 CEDO. Ea a notat c? în aceast? cauz? a existat o ingerin?? în libertatea de exprimare a ziarului reclamant, care era „prev?zut? de lege” ?i urm?rea „un scop legitim” de protec?ie a reputa?iei companiei Daac-Hermes, îns? care nu era „necesar? într-o societate democratic?”. Curtea a men?ionat c? posibila omisiune a unei persoane publice de a respecta legea, chiar dac? aceasta vizeaz? sfera privat?, poate, în anumite circumstan?e, constitui o chestiune de interes public. Urmeaz? a fi invocate motive deosebit de conving?toare pentru orice m?sur? care ar afecta rolul presei sau ar limita accesul la informa?ia pe care publicul are dreptul s? o primeasc?. De?i Guvernul a declarat c? ziarul a avut scopul de a leza reputa?ia lui Daac-Hermes ?i de a afecta libera concuren??, Curtea nu a putut subscrie acestui argument. Articolul a avut scopul clar de a critica Guvernul pentru modul netransparent ?i excesiv de cheltuire a banilor publici, ce reprezint? o chestiune veritabil? de interes public. Articolul s-a axat pe procesul de procurare a automobilelor de c?tre Guvern, în care Daac-Hermes a fost implicat de cel pu?in dou? ori, iar instan?ele na?ionale nu au constatat c? orice alt? parte a articolului este neadev?rat?, inclusiv declara?iile c? pre?ul pl?tit pentru automobile a fost prea mare, c? oferta de tender nu a fost publicat? în Monitorul Oficial ?i c? automobilele au fost procurate de la Daac-Hermes, care îi generau reclamantului suspiciuni legitime cu privire la legalitatea afacerii. Prin urmare, Curtea nu a avut dubii c?, la publicarea articolului, ziarul a fost de bun?-credin??. Curtea a conchis c?, atunci când o companie privat? decide s? participe la tranzac?ii în care sunt implicate fonduri publice importante ?i când exist? suspiciuni c? aceste tranzac?ii sunt în detrimentul finan?elor publice, compania ar trebui s? accepte critica publicului. În acest caz, opinia public? ar avea un interes legitim de a cunoa?te onestitatea tranzac?iei, deoarece autorit??ile publice nu au f?cut publice detaliile cu privire la procurarea automobilelor ?i, mai mult, deoarece pre?edintele Daac-Hermes de?ine func?ii consultative importante pe lâng? Guvern. Curtea a reiterat c? ea va examina ingerin?a în contextul cauzei în întregime. Cu adev?rat, pasajul invocat de c?tre autorit??ile na?ionale putea crea impresia unui cititor c? Daac-Hermes a dat mit? Pre?edintelui Republicii Moldova, care este de fapt o acuza?ie serioas?. Totu?i, citit în întregime, paragraful relev? mai degrab? numero?ii pa?i întreprin?i de ziar pentru a atrage aten?ia cititorului asupra caracterului incert al zvonului la care se referea. Lipsa unor informa?ii detaliate despre tranzac?ie din partea Guvernului sau a companiei Daac-Hermes, în pofida încerc?rilor ziarului de a ob?ine astfel de detalii ?i alte fapte necontestate care puteau genera suspiciuni legitime cu privire la legalitatea afacerii, ar fi putut, în mod rezonabil, s?-l determine pe jurnalist s? relateze despre tot ce era disponibil, inclusiv despre zvonurile care nu au fost confirmate. Curtea a mai notat c? doar fragmentul cu privire la pretinsa dare de mit? putea fi considerat o relatare cu privire la fapte. Cealalt? parte a pasajului reprezint? judec??i de valoare. Instan?ele nu au f?cut distinc?ie dintre fapte ?i judec??i de valoare, obligând reclamantul s? demonstreze adev?rul judec??ilor de valoare, care nu sunt susceptibile unei astfel de proba?iuni. Articolul în întregime a fost scris în contextul apropiatelor alegeri locale ?i al discu?iilor despre posibilul scop politic al procur?rii automobilelor, chemând aleg?torii la alegeri s? sanc?ioneze pe cei de la putere, responsabili de corup?ia în organele supreme de stat. Prin urmare, articolul includea o exprimare politic?, care reprezenta o critic? în adresa Guvernului, care permiteau limite de critic? mai largi. Curtea, de asemenea, a notat c?, ca urmare a compensa?iei acordate companiilor Daac-Hermes ?i Daac-Prom, ziarul a trebuit s? se închid?, fapt care nu a fost contestat de Guvern. De?i m?rimea amenzii este irelevant? pentru solu?ia dat? în aceast? cauz?, Curtea ia în calcul efectul descurajator al acesteia asupra ziarului, care a dus la t?cere orice opinie diferit?. În lumina celor de mai sus ?i a bunei-credin?e a ziarului la relatarea chestiunilor de interes public, a substratului factologic relevant ?i a lipsei detaliilor despre tranzac?ia dintre Daac-Hermes ?i Guvern, care genera suspiciuni legitime cu privire la legalitatea afacerii ?i datorit? neaprecierii acestor elemente de c?tre instan?ele de judecat? na?ionale în hot?rârile lor, Curtea a conchis c? ingerin?a în libertatea de exprimare a ziarului nu a fost „necesar? într-o societate democratic?”. Curtea a acordat ziarului Timpul EUR 12,000 cu titlu de daune materiale ?i morale ?i EUR 1,800 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre Alexandru TÄ‚NASE, avocat din Chi?in?u. Comunicatul de pres? al reclamantului îl pute?i accesa aici. Comunicatul de pres? al reprezentantului reclamantului îl pute?i accesa aici.
|
|||||||
|
Toate drepturile rezervate Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2006-2017 |
e-mail: info@lhr.md, design de UseMouse | |||||||