Au fost f?cute publice regulile cu privire la plata satisfac?iei echitabile acordate de CtEDO

29 04 2008

La 11 martie 2008, Comitetul de Mini?tri al Consiliului Europei a f?cut public Documentul de Informare cu titlul „Controlul achit?rii sumelor acordate cu titlu de satisfac?ie echitabil?: o privire general? asupra practicii actuale a Comitetului de Mini?tri”.

Acest document are ca scop prezentarea practicii Comitetului de Mini?tri privind achitarea sumelor acordate în temeiul art. 41 CEDO. Acest document este actualizat în func?ie de evolu?ia practicii Comitetului de Mini?tri.

Una din sarcinile Comitetului de Mini?tri const? în supravegherea achit?rii de c?tre statele pârâte a sumelor acordate de CtEDO cu titlu de satisfac?ie echitabil?, precum ?i a dobânzilor de întârziere. De regul?, CtEDO prevede expres în textul hot?rârii beneficiarul, suma ce urmeaz? a fi achitat?, termenul limit? ?i locul achit?rii, precum ?i dobânda de întârziere, condi?ii care sunt obligatorii pentru statul pârât ?i care nu pot fi modificate în mod unilateral.

Totu?i, în practic?, în anumite situa?ii specifice, cu acordul p?r?ilor, se admit alte modalit??i de plat? decât cele prev?zute de CtEDO. Astfel, guvernele se confrunt? uneori cu situa?ii când achitarea satisfac?iei echitabile este dificil? din cauze care nu le sunt imputabile, ?i anume reclamantul a disp?rut sau lipse?te informa?ia necesar? pentru efectuarea pl??ii (adresa, contul bancar etc.). În practic?, întru solu?ionarea acestor probleme, sunt acceptate diverse modalit??i de plat?.

1. Cui urmeaz? s? fie pl?tit? satisfac?ia echitabil??

De regul?, beneficiarul satisfac?iei echitabile este reclamantul, victima viol?rii, care este indicat de CtEDO în dispozitivul hot?rârii.

În unele cazuri, îns?, satisfac?ia echitabil? poate s? fie v?rsat? în favoarea altei persoane decât cea desemnat? de CtEDO în calitate de beneficiar, cu condi?ia ca aceast? persoan? s? dispun? de un mandat (procur?) în acest scop. O întrebare frecvent? este dac? mandatul stabilit pentru reprezentarea în fa?a CtEDO este suficient pentru a primi satisfac?ia echitabil?. În timp ce unele state accept? acest mandat pentru primirea satisfac?iei echitabile (Regatul Unit al Marii Britanii), altele solicit? un mandat eliberat special în acest scop ?i perfectat conform dreptului na?ional (de ex., autentificat la notar). În cazul beneficiarului cu re?edin?a în str?in?tate, legea aplicabil? mandatului este cea a statului pârât.

Dac? reclamantul este reprezentat de c?tre un avocat, CtEDO, în unele cazuri, poate indica expres plata sumelor destinate reclamantului prin intermediul avocatului. Totu?i, astfel de preciz?ri se întâlnesc destul de rar. În mod normal, se accept? c? statele pot s? aleag? cui s? pl?teasc? sumele: reclamantului sau reprezentantului acestuia. Astfel, în unele cazuri, chiar dac? avoca?ii reclamantului dispuneau de un mandat special, totu?i, statul pârât a v?rsat satisfac?ia echitabil? reclamantului (a se vedea Chichkov v. Bulgaria, hot?râre din 09/01/203, cererea nr. 38822/97 ?i Nikolov v. Bulgaria, hot?râre din 30/01/2003, cererea nr. 38884/97), iar aceste pl??i au fost acceptate de Comitetul de Mini?tri.

În unele cauze, CtEDO desemneaz? mai mul?i reclaman?i în calitate de beneficiari ai satisfac?iei echitabile ?i le acord? în comun o anumit? sum?, f?r? a indica mai multe detalii (a se vedea Jorge Nina Jorge and others v. Portugal, hot?râre din 19/02/2004, cererea nr. 52662/99; Nouhaud v. France, hot?râre din 09/07/2002, cererea nr. 33424/96 ?i Yagtzilar and others v. Greece, hot?râre cu privire la satisfac?ia echitabil? din 15/01/2004, cererea nr. 41727/98). În practic?, executarea unor astfel de hot?râri este problematic?. De aceea, Comitetul de Mini?tri încurajeaz? încheierea unui acord între reclaman?i privind distribuirea sumelor (a se vedea Yagtzilar and others v. Greece, hot?râre cu privire la satisfac?ia echitabil? din 15/01/2004, cererea nr. 41727/98). În lipsa unui asemenea acord, o solu?ie poate fi împ?r?irea sumei în mod egal între reclaman?i, dac? acest mod de achitare este confirmat de Comitetul de Mini?tri. O alternativ? poate fi achitarea sumei c?tre unul din reclaman?i, cu obliga?ia de a împ?r?i suma cu ceilal?i reclaman?i potrivit unei în?elegeri între ei (a se vedea Nouhaud v. France, hot?râre din 09/07/2002, cererea nr. 33424/96; Loyen v. France, hot?râre – acord amiabil – din 29/07/2003, cererea nr. 43543/98 sau Lemort v. France, hot?râre – acord amiabil – din 26/04/2001, cererea nr. 47631/99).

Dac? CtEDO este informat? despre schimb?ri importante care au intervenit în capacitatea juridic? a reclamantului sau despre existen?a unor conflicte de interese între reclamant ?i persoana abilitat? în dreptul na?ional s? primeasc? satisfac?ia echitabil?, de regul?, în textul hot?rârii se con?in indica?ii despre beneficiarul potrivit, care poate fi alt? persoan? decât reclamantul. Uneori, indicarea altui beneficiar decât reclamantul poate fi rezultatul cererii reclamantului, de exemplu, cu scopul asigur?rii pl??ii c?tre avocat. Astfel, de câteva ori, CtEDO a acordat sumele cu titlu de costuri ?i cheltuieli în mod direct reprezentantului reclamantului (a se vedea Bilgin v. Turkey, hot?râre din 16/11/2000, cererea nr. 23819/94; Ipek v. Turkey, hot?râre din 17/02/2004, cererea nr. 25760/94; Aksakal v. Turkey, hot?râre din 15/02/2007 ?i Scozzari and Giunta v. Italy, hot?râre din 13/07/2000).

În unele cazuri, plata satisfac?iei echitabile poate fi f?cut? în favoarea unei alte persoane decât cea indicat? de CtEDO, ?i anume în cazurile când beneficiarul desemnat de CtEDO este un minor, o persoan? f?r? capacitate juridic? sau cu capacitate juridic? restrâns?, beneficiarul persoan? fizic? a decedat, beneficiarul persoan? juridic? se afl? în procedura de lichidare, beneficiarul persoan? juridic? nu mai exist? în forma sa ini?ial?, beneficiarul este de?inut, a disp?rut, refuz? s? primeasc? sumele acordate sau în cazul pl??ii eronate.

De regul?, atunci când beneficiarul desemnat de CtEDO este un minor, plata se efectueaz? în favoarea p?rin?ilor (a se vedea Eriksson v. Sweden, hot?râre din 22/06/1989, cererea nr. 11373/85) sau a tutorilor. În cazul conflictului de interese, CtEDO a ordonat uneori achitarea sumelor direct copiilor minori, excluzând astfel dreptul p?rin?ilor sau a tutorilor de a percepe sumele respective, sau avocatului minorului, dac? avocatul a acceptat s? gestioneze suma în favoarea minorului, sub supraveghere adecvat? (a se vedea Scozzari and Giunta v. Italy, hot?râre din 13/07/2000).

Dac? beneficiarul desemnat de CtEDO este o persoan? f?r? capacitate juridic? sau cu capacitate juridic? limitat?, practica este de a v?rsa satisfac?ia echitabil? curatorului sau tutorelui beneficiarului (a se vedea Herczegfalvy v. Austria, hot?râre din 24/09/1992, cererea nr. 10533/83) sau unei persoane care dispune de un mandat special eliberat în acest scop (a se vedea Magalhaes Pereira v. Portugal, hot?râre din 26/02/2002, cererea nr. 44872/98) ori avocatului care urmeaz? s? transmit? reclamantului sumele primite, potrivit dreptului na?ional (a se vedea Hutchison Reid v. United Kingdom, hot?râre din 20/02/2003, cererea nr. 50272/99).

În situa?ia în care beneficiarul persoan? fizic? desemnat de CtEDO a decedat, practica Comitetului de Mini?tri este urm?toarea:

  • dac? decesul intervine înaintea adopt?rii hot?rârii, CtEDO stabile?te c? plata satisfac?iei echitabile se face în favoarea persoanei care are o leg?tur? strâns? cu beneficiarul ?i care ?i-a exprimat interesul de a continua procedurile în fa?a CtEDO în numele persoanei decedate;
  • dac? decesul intervine dup? adoptarea hot?rârii, potrivit unei practici constante, statul pârât va v?rsa satisfac?ia echitabil? mo?tenitorilor beneficiarului. Dac? pentru identificarea mo?tenitorilor este nevoie o perioad? de timp mai îndelungat?, solu?ia este de a v?rsa satisfac?ia echitabil? în masa succesoral? a persoanei decedate;
  • dac? decesul intervine înaintea adopt?rii hot?rârii, dar acest fapt este adus la cuno?tin?a CtEDO dup? adoptarea acestei hot?râri, în cazul în care CtEDO este informat? de c?tre una din p?r?i în termen de 6 luni din momentul în care a aflat despre acest fapt (art. 80 al Regulamentului CtEDO), Curtea poate revizui hot?rârea în partea ce ?ine de satisfac?ia echitabil?, indicând noul beneficiar (a se vedea Amassa and Frezza v. Italy, hot?râri din 25/10/2001 ?i 09/01/2003 (revizuire), cererea nr. 44513/98);
  • dac? decesul intervine înaintea adopt?rii hot?rârii, iar acest fapt este adus la cuno?tin?a CtEDO dup? expirarea termenului în care o parte poate cere revizuirea hot?rârii sau nu este adus deloc la cuno?tin?a CtEDO, ci doar la cea a Comitetului de Mini?tri în cadrul controlului execut?rii hot?rârii, o solu?ie este de a pune satisfac?ia echitabil? la dispozi?ia succesiunii, pentru a fi împ?r?it? între mo?tenitori, dup? ce ace?tia sunt identifica?i. O alt? solu?ie poate fi re?inerea pl??ii pân? la sesizarea de c?tre unul din succesori. În cazul în care nici un succesor nu-?i manifest? interesul, Comitetul de Mini?tri ar putea conchide c? succesorii au renun?at la satisfac?ia echitabil? ?i s? închid? dosarul.

În cazul în care beneficiarul persoan? juridic? se afl? în procedura de lichidare, iar situa?ia beneficiarului este cunoscut? de CtEDO pe parcursul procedurilor în fa?a sa, de regul?, în hot?râre sunt incluse dispozi?ii speciale cu privire la destinatarul potrivit pentru primirea satisfac?iei echitabile, care poate fi atât reprezentantul companiei reclamante, în pofida faptului c? aceasta era administrat? de un administator judiciar (a se vedea Credit and Industrial Bank v. Czech Republic, hot?râre din 21/10/2003, cererea nr. 29010/95 – în aceast? cauz?, reclamantul se plângea anume de obligarea la aceast? administrare), cât ?i lichidatorul companiei reclamante, dac? nu exist? conflicte între lichidator ?i companie (a se vedea Buffalo Srl in liquidation v. Italy, hot?rârile cu privire la satisfac?ie echitabil? din 03/07/2003 ?i 22/07/2004, cererea nr. 38746/97). Dac? hot?rârea nu con?ine indica?ii, practica Comitetului de Mini?tri, de regul?, este conform? cu cea a CtEDO. Astfel, dac? exist? dubii în privi?a faptului dac? administratorul judiciar/lichidatorul reprezint? interesele companiei reclamantei, este admis ca plata satisfac?iei echitabile s? fie f?cut? în favoarea avocatului reclamantului (a se vedea Västberga Taxi Aktiebolag and Vulic v. Sweden, hot?râre din 23/07/2002, cererea nr. 36985/97; Presidential Party of Mordovia v. Russian Federation, hot?râre din 05/10/2004, cererea nr. 65659/01).

Când beneficiarul persoan? juridic? nu mai exist? în forma sa ini?ial?, iar aceast? situa?ie este cunoscut? de CtEDO pe durata procedurilor în fa?a ei, de regul?, în hot?râre sunt incluse dispozi?ii speciale cu privire la destinatarul potrivit pentru primirea satisfac?iei echitabile. În absen?a unor astfel de indica?ii, din practica Comitetului de Mini?tri rezult? c? v?rsarea satisfac?iei echitabile va fi f?cut? în favoarea succesorilor juridici ai persoanei juridice reclamante. De exemplu, în cazul fuziunii companiei reclamantei cu o alt? companie, a fost admis ca plata satisfac?iei echitabile s? fie f?cut? în favoarea noii companii constituite prin fuzionare (a se vedea Sovtransavto Holding v. Ukraine, hot?rârile cu privire la satisfac?ie echitabil? din 25/07/2002 and 02/10/2003, cererea nr. 48553/99). În caz de litigiu în privin?a calit??ii de succesor sau reprezentant al companiei, o solu?ie poate fi consemnarea sumelor pe un cont bancar „blocat” deschis pe numele companiei reclamante, pân? când litigiul va fi solu?ionat (a se vedea Qufaj Co. Sh.p.k v. Albania, hot?râre din 18/11/2004, cererea nr. 54268/00).

Dac? beneficiarul desemnat de CtEDO este de?inut, acesta poate împuternici o persoan? pentru primirea sumelor satisfac?iei echitabile (a se vedea Dorigo v. Italy, hot?râre din 16/11/2000, cererea nr. 46520/99), iar dac? guvernul nu are nici o informa?ie referitor la acest fapt, este admis ca suma s? fie „blocat?” pe un cont bancar deschis pe numele reclamantului, cu posibilitatea eventual? a reprezentantului de a o retrage (a se vedea Demirel v. Turkey, hot?râre din 28/01/2003, cererea nr. 39324/98). Pot ap?rea probleme atunci când reclamantul este de?inut într-un stat care nu este membru al Consiliului Europei (a se vedea Mamatkulov v. Turkey, hot?râre din 04/02/05, reclamantul a fost condamnat la priva?iune de libertate pe via?? în Uzbekistan), iar aceast? chestiune, care a ap?rut relativ recent, necesit? înc? a fi solu?ionat?.

În situa?ia în care beneficiarul desemnat de CtEDO a disp?rut (persoana nu poate fi g?sit? sau contactat?), Comitetul de Mini?tri accept? mai multe modalit??i de plat?, de exemplu depunerea sumelor pe un cont special deschis pe numele reclamantului la o banc? general? de depozite oficiale (a se vedea N.M.T., J.B.B. and L.B.A. v. Spain, cererea nr. 17437/90), punerea sumelor la dispozi?ia reclamantului pe lâng? o autoritate (de ex., agentul guvernamental) abilitat? de a elibera banii dac? reclamantul se prezint? (a se vedea Müller v. Switzerland, hot?râre din 05/11/2002), plasarea banilor pe un cont bancar „blocat” pe numele reclamantului etc.  

În cazul în care beneficiarul refuz? de a intra în posesia sumelor alocate de CtEDO, au fost acceptate dou? solu?ii la dorin?a guvernului: sau se consider? c? reclamantul renun?? la dreptul s?u (în urma unei cereri scrise) ?i nu se efectueaz? nici o plat?, sau se aplic? una dintre solu?iile prev?zute pentru situa?ia când reclamantul a disp?rut. 

Plata eronat?. În cazul în care, de?i în textul hot?rârii CtEDO este clar indicat beneficiarul satisfac?iei echitabile, în realitate, aceasta a fost pl?tit? unei alte persoane (a se vedea Bilgin v. Turkey, hot?râre din 16/11/2000, cererea nr. 23819/94 sau Ipek v. Turkey, hot?râre din 17/02/2004, cererea nr. 25760/94), aceast? plat? nu a fost acceptat? pân? când nu a fost confirmat c? suma a fost transferat? beneficiarului indicat de CtEDO.

2. Care este locul pl??ii?

În practic?, plata este f?cut? la locul de re?edin?? al beneficiarului. Datorit? faptului c? majoritatea pl??ilor se fac prin transfer bancar, exist? pu?ine piedici în primirea sumei de c?tre reclamant la locul s?u de re?edin??. Atunci când CtEDO acord? compensa?ii unei persoane care nu î?i are re?edin?a în statul pârât ?i nu identific? expres locul pl??ii, este general acceptabil ca satisfac?ia echitabil? s? fie pl?tit? în ?ara de re?edin?? a beneficiarului (a se vedea Ila?cu and Others v. Moldova and Russia, hot?râre din 8 iulie 2004, cererea nr. 48787/99), sau în conformitate cu cererea beneficiarului, dac? acest lucru este rezonabil (a se vedea Munari v. Switzerland, hot?râre din 12 iulie 2005).

3. Ce în?elegem prin "plata" satisfac?iei echitabile ?i în ce termen ea urmeaz? a fi f?cut??

Începând cu anul 1991, CtEDO indic? în dispozitivul hot?rârilor sale termenul limit? pân? la care urmeaz? a fi pl?tit? satisfac?ia echitabil?. Acest termen este calculat în zile. Se consider? c? plata a fost f?cut? atunci când satisfac?ia echitabil? efectiv "a fost pus? la dispozi?ia beneficiarului" în mod direct (când banii au fost transfera?i în contul bancar) sau indirect (când suma este disponibil? pentru a fi retras? de beneficiar ?i beneficiarul a fost informat de aceasta la adresa lui cunoscut?). Ziua pl??ii conteaz? pentru a stabili dac? urmeaz? a fi pl?tit? dobânda de întârziere ?i pentru a stabili rata de schimb. În principiu, toate riscurile care înso?esc plata (ex. varia?iile de curs valutar) sunt prezumate a fi imputabile Guvernului Pârât.

În scopul p?str?rii valorii satisfac?iei echitabile acordate în caz de executare a hot?rârii peste termenul indicat de CtEDO, începând cu anul 1996, CtEDO include în dispozitivul hot?rârilor sale o clauz? de indexare. La ziua de ast?zi dobânda de întârziere este calculat? în func?ie de rata minim? a dobânzii la creditele acordate de Banca Central? European? pe parcursul perioadei de întârziere, plus trei procente. Clauze similare pot fi incluse de CtEDO ?i în deciziile sale pe marginea accept?rii acordurilor amiabile. 

În cazuri excep?ionale, când se admite examinarea revizuirii hot?rârii CtEDO, când aceast? procedur? are inciden?? asupra obliga?iei sau modalit??ii de plat?, termenul de plat? a satisfac?iei echitabile poate fi schimbat de CtEDO (a se vedea, Armando Grasso v. Italy, hot?rârea de revizuire din 29 aprilie 2003; Ã�kíncisoy v. Turkey, hot?râre din 27 iulie 2004; ZwierzyÅ„ski v. Poland, hot?râre din 19 iunie 2001). Dup? ce cererea de revizuire este examinat? de CtEDO, în hot?rârea CtEDO de revizuire se indic? un nou termen pentru plata satisfac?iei echitabile. De obicei, când se admite examinarea cererii de rectificare a hot?rârii, acest lucru nu afecteaz? termenul de plat? indicat în hot?rârea care se cere a fi rectificat? (a se vedea, Siffre, Ecoffet and Bernardini v. France, hot?râre din 12 decembrie 2006). În cazul în care cererea de revizuire sau rectificare nu se admite spre examinare, satisfac?ia echitabil? urmeaz? a fi pl?tit? în termenul stabilit în hot?rârea de baz?.

4. Chestiuni legate de valuta în care se face plata

Începând cu anul 2000, CtEDO stabile?te valoarea satisfac?iei echitabile în euro. Totu?i, acest lucru nu înseamn? ca satisfac?ia echitabil? va fi pl?tit? numaidecât în aceast? valut?. Atunci când beneficiarul pl??ii nu î?i are re?edin?a în zona euro, de obicei, este indicat? convertirea sumei acordate în valuta na?ional? a locului de re?edin?? a beneficiarului pl??ii. Costurile legate de convertirea sumelor în valuta oficial? a locului de re?edin?? trebuie acoperite de Guvernul Pârât (a se vedea CM/Inf/DH(2008)7 revised Addendum (acces restric?ionat), partea 5.3). 

De obicei, satisfac?ia acordat? urmeaz? a fi convertit? "conform ratei aplicabile la data execut?rii hot?rârii". De regul?, aceast? rat? este rata folosit? de banca central? pentru transferurile interbancare. Aceast? rat? va fi calculat? conform situa?iei la ziua pl??ii. În cazul în care se folose?te o alt? rat? decât cea a zilei pl??ii, care este defavorabil? reclamantului, ar putea fi echitabil ca guvernul s? suporte consecin?ele.

 

Documentul de Informare al Comitetului de Mini?tri cu privire la achitarea sumelor acordate cu titlu de satisfac?ie echitabil?, în varianta englez?, poate fi accesat aici.

Documentul de Informare al Comitetului de Mini?tri cu privire la achitarea sumelor acordate cu titlu de satisfac?ie echitabil?, în varianta francez?, poate fi accesat aici.