|
|
|||||||
Despre noi Curtea European? Procedura în fa?a Cur?ii Executarea hot?rârilor CtEDO Cauze moldovene?ti DO în Moldova Proiecte curente Proiecte implementate | ||||||||
|
CtEDO a pronun?at hot?rârea în cauza Mancevschi c. Moldovei 08 10 2008 La 7 octombrie 2008, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârea în cauza Mancevschi c. Moldovei (cererea nr. 33066/04). În aceast? cauz?, reclamantul, Oleg MANCEVSCHI, este un avocat din Chi?in?u. La 26 mai 2004, el a fost citat s? se prezinte la Inspectoratul de Poli?ie Chi?in?u pentru a depune declara?ii în calitate de martor într-un dosar al clientului s?u, compania Rusman (al c?rei director a fost pân? în anul 1998). Deoarece reclamantul a primit cita?ia doar cu 15 minute înainte de ora indicat? în cita?ie, el a întârziat cu 15 minute, iar ofi?erul de urm?rire penal? plecase deja. La aceea?i dat?, reclamantul a expediat o telegram? ofi?erului de urm?rire penal?, informându-l despre aceste evenimente. În aceea?i zi, 26 mai 2004, ofi?erul de urm?rire penal? a emis o ordonan?? pentru efectuarea perchezi?iei biroului reclamantului, precum ?i o ordonan?? motivat? identic pentru efectuarea perchezi?iei domiciliului reclamantului. Tot în aceea?i zi, judec?toarea E.C. de la Judec?toria Rî?cani a autorizat perchezi?ia atât a biroului, cât ?i a domiciliului reclamantului, motivarea ambelor fiind identic?. În urm?toarea zi, la 27 mai 2004, reclamantul s-a plâns Judec?toriei Rî?cani de ac?iunile ilegale ale ofi?erului de urm?rire penal?, bazându-se pe prevederile art. 90 (3) Cod de procedur? penal? („CPP”), care interzicea interogarea avoca?ilor care cunosc o anumit? informa?ie referitoare la cauz? în leg?tur? cu exercitarea atribu?iilor de reprezentare a unei p?r?i în acela?i dosar. La 28 mai 2004, ofi?erul de urm?rire penal? a citat reclamantul din nou pentru data de 3 iulie 2004. La aceea?i dat?, el a dispus aducerea silit? a reclamantului, din cauza neprezent?rii nemotivate a acestuia la organul de urm?rire penal? la 25 ?i 26 mai 2004. La 31 mai 2004, reclamantul a fost adus silit în fa?a organului de urm?rire penal?, unde a depus declara?ii în leg?tur? cu dosarul clientului s?u. La aceea?i dat?, ofi?erul de urm?rire penal? a dispus eliminarea reclamantului în calitate de reprezentant al clientului s?u ?i audierea lui în calitate de martor. Dup? interogare, reclamantul a fost informat despre ordonan?ele din 26 mai 2004 de autorizare a perchezi?iei biroului ?i a domiciliului s?u. În aceea?i zi, biroul ?i domiciliul reclamantului au fost perchezi?ionate. Scopul perchezi?iei a fost notat ca fiind „descoperirea telefonului mobil ?i a documentelor referitoare la Rusman Ltd”. Nimic nu a fost descoperit sau ridicat de la biroul reclamantului. Potrivit Guvernului, perchezi?ia a durat aproximativ 35 de minute. Înregistrarea men?ioneaz? ora începerii perchezi?iei, dar nu ?i ora la care ea a luat sfâr?it. În urma perchezi?iei domiciliului reclamantului, un telefon mobil a fost predat ofi?erilor de urm?rire penal? la cererea acestora. Telefonul, care apar?inea so?iei reclamantului, a fost întors în urm?toarea zi. Perchezi?ia domiciliului a durat circa 20 de minute. La 8 iunie 2004, reclamantul a depus o plângere suplimentar? la cea din 27 mai 2004. El s-a plâns de faptul c? nu a primit alte cita?ii în afar? de cea din 26 mai 2004. El a mai notat faptul c? întreb?rile care i-au fost puse la 31 mai 2004 se refereau la chestiuni ce i-au devenit cunoscute în urma activit??ii sale în calitate de reprezentat în dosarul clientului s?u. Reclamantul a cerut instan?ei s? constate ac?iunile organului de urm?rire penal? ca fiind ilegale, anularea ordonan?ei de aducere silit? ?i de eliminare a sa în calitate de reprezentant, precum ?i informarea procuraturii ?i a Ministerului Afacerilor Interne despre actele ilegale comise. La examinarea plângerii sale de c?tre Judec?toria Rî?cani, reclamantul a cerut recuzarea judec?toarei E.C., deoarece ea a autorizat perchezi?ia biroului ?i a domiciliului s?u. Cererea de recuzare a fost examinat? în aceea?i zi de c?tre alt judec?tor de la Judec?toria Rî?cani ?i a fost respins?. La 14 iunie 2004, plângerea reclamantului a fost respins? din urm?toarele motive: reclamantului i-au fost puse întreb?ri despre Rusman Ltd, al c?rui director el a fost pân? în 1998, ?i nu despre ceva ce ar fi putut afla de la clientul s?u; c? el a fost eliminat din calitatea sa de reprezentant pentru a putea fi audiat ca martor ?i c? ac?iunile organului de urm?rire penal?, inclusiv aducerea silit? a reclamantului, au fost legale ?i întemeiate. Încheierea a fost definitiv?. Instan?a nu a dat reclamantului nici un r?spuns referitor la plângerea sa privind perchezi?ia biroului ?i a domiciliului s?u. În fa?a Cur?ii, reclamantul a pretins violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vie?ii private ?i familiale) în urma efectu?rii perchezi?iei biroului ?i a domiciliului s?u, precum ?i prin aducerea sa silit? pentru a fi audiat. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea a reiterat c? perchezi?ia biroului avocatului este privit? ca constituind o ingerin?? în „via?a privat?” ?i a „coresponden?ei” ?i , poten?ial, a „domiciliului” (a se vedea Niemietz v. Germany, 16 decembrie 1992, §§ 29‑33, ?i Tamosius v. the United Kingdom (dec.), nr. 62002/00, ECHR 2002‑VIII; a se vedea, de asemenea, Sallinen and Others v. Finland, nr. 50882/99, § 71, 27 septembrie 2005, care confirm? c? perchezi?ia biroului avocatului constituie o ingerin?? în dreptul la respectarea “domiciliului” ?i Wieser and Bicos Beteiligungen GmbH v. Austria, nr. 74336/01, § 43, ECHR 2007‑...). Curtea a fost de acord cu p?r?ile precum c? perchezi?ia biroului ?i a domiciliului reclamantului constituie o ingerin?? în dreptul reclamantului garantat de art. 8 CEDO. Curtea urmeaz? s? determine dac? ingerin?a a fost justificat? prin prisma paragrafului 2 al art. 8, adic? dac? ea a fost „prev?zut? de lege”, dac? a urm?rit unul sau mai multe scopuri indicate în acest paragraf ?i dac? a fost „necesar? într-o societate democratic?”. (a) Dac? ingerin?a a fost „prev?zut? de lege” Reclamantul a sus?inut c? ingerin?a nu a fost „prev?zut? de lege”, deoarece mandatul de perchezi?ie nu a indicat detalii suficiente, ceea ce contravine legisla?iei în vigoare. Curtea a observat c? CPP descrie aspecte variate ale ob?inerii ?i execut?rii acestor mandate, cum ar fi obligarea judec?torului de instruc?ie de a motiva autorizarea perchezi?iei ?i de a indica scopul acesteia, persoana autorizat? pentru conducerea acesteia sau termene-limit? pentru perchezi?ie. Obligarea judec?torului de instruc?ie de a indica astfel de detalii constituie o garan?ie important? împotriva abuzurilor. Curtea este satisf?cut? c? cadrul legal privind autorizarea perchezi?iilor corespunde exigen?elor art. 8 CEDO. Curtea a notat c? obiec?iile reclamantului s-au referit la modul în care acest cadru legal a fost aplicat în aceast? cauz?. Curtea consider? c? nerespectarea prevederilor legale poate duce la constatarea precum c? ingerin?a nu a fost „prev?zut? de lege”. Totu?i, în aceast? cauz?, ea a constatat c? chestiunea conform?rii practice cu legea este strâns legat? cu chestiunea dac? ingerin?a a fost „necesar? într-o societate democratic?”, având în vedere, în special, relevan?a principiului confiden?ialit??ii avocat-client. (b) Dac? ingerin?a a urm?rit un scop legitim P?r?ile ?i Curtea au fost de acord c? ingerin?a a urm?rit scopul legitim de ap?rare a ordinii ?i de prevenire a faptelor penale. (c) Dac? ingerin?a a fost „necesar? într-o societate democratic?” Curtea va examina dac? motivele aduse în vederea justific?rii perchezi?iei au fost „relevante” ?i „suficiente” ?i dac? a fost respectat principiul propor?ionalit??ii. În primul rând, Curtea trebuie s? fie sigur? de faptul c? legisla?ia ?i practica ofer? indivizilor garan?ii adecvate ?i eficiente împotriva abuzurilor. În al doilea rând, Curtea va examina propor?ionalitatea ingerin?ei cu scopul urm?rit prin prisma urm?toarelor chestiuni: circumstan?ele eliber?rii mandatului de perchezi?ie, con?inutul ?i scopul mandatului, modul în care perchezi?ia a fost efectuat? ?i posibilele repercusiuni asupra reputa?iei ?i lucrului persoanei afectate de perchezi?ie (a se vedea Buck v. Germany, nr. 41604/98, § 45; Chappell v. the United Kingdom, 30 martie 1989, § 60; Camenzind v. Switzerland, 16 decembrie 1997, § 46; Funke v. France, 25 februarie 1993, § 57; ?i Smirnov v. Russia, nr. 71362/01, § 44). În ceea ce prive?te garan?iile împotriva abuzurilor prev?zute de legisla?ia Moldovei, Curtea a observat c? perchezi?ia biroului ?i a domiciliului reclamantului a fost autorizat? de c?tre judec?torului de instruc?ie. Curtea a notat c? mandatul de perchezi?ie eliberat de c?tre judec?torul de instruc?ie, care a repetat aproape în întregime ordonan?a ofi?erului de urm?rire penal?, nu a indicat niciun detaliu referitor la ceea ce urma s? fie c?utat pe parcursul perchezi?iei. Mai mult, mandatul prevedea termeni extrem de largi, pur ?i simplu autorizând „perchezi?ia oficiului [reclamantului] „Lex Consulting SRL” situat la [adresa]”. Curtea este frapat? de aceast? formulare larg?, care a permis o discre?ie nelimitat? ofi?erului de urm?rire penal? de a c?uta orice dorea el atât la biroul, cât ?i la domiciliul reclamantului. Mandatul nu con?inea nicio informa?ie despre motivele pentru care se credea c? în urma perchezi?iei apartamentului reclamantului ?i a biroului acestuia s-ar fi ob?inut careva probe ale comiterii unei infrac?iuni. Doar dup? ce poli?ia a intrat în apartamentul reclamantului, acesta a fost invitat s? predea telefonul mobil ?i documentele referitoare la Rusman Ltd. În plus, Curtea a observat c? reclamantul nu era b?nuit sau învinuit de comiterea unei infrac?iuni sau activit??i ilegale. Pe de alt? pare, la biroul s?u se aflau dosarele clien?ilor s?i. Luând în considera?ie faptul c? perchezi?ia a avut loc la biroul reclamantului, care ar fi avut implica?ii asupra principiului confiden?ialit??ii avocat-client, Curtea se a?tepta ca judec?torul s? fi dat motive detaliate la autorizarea acestei m?suri, precum ?i s? prevad? m?suri speciale în vederea protec?iei materialelor protejate de secretul profesional. Mai mult ca atât, înainte de a fi eliminat din dosar de c?tre ofi?erul de urm?rire penal?, reclamantul a reprezentat o persoan? în acel dosar, în leg?tur? cu care a fost autorizat? perchezi?ia. Astfel, organul de urm?rire penal? ar fi putut avea acces la documente ob?inute de c?tre reclamant în calitatea sa de reprezentant, ceea ce ar fi putut avea repercusiuni serioase în privin?a drepturilor clientului reclamantului prin prisma art. 6 CEDO. Prin urmare, trebuiau s? fie respectate m?suri de precau?ie la un nivel chiar ?i mai înalt înainte ca perchezi?ia s? fie autorizat?. Totu?i, judec?torul de instruc?ie nu a analizat niciunul dintre aceste aspecte în decizia sa din 26 mai 2004. În aceste circumstan?e, ?i anume prin prisma formul?rii în termeni largi a mandatelor de perchezi?ie ?i a absen?ei vreunei m?suri de garan?ie a confiden?ialit??ii avocat-client, Curtea a constatat c? autorit??ile na?ionale nu au adus motive „relevante ?i suficiente” la eliberarea acestor mandate. Prin urmare, a avut loc violarea art. 8 CEDO. Prin prisma constat?rilor sale în privin?a incompatibilit??ii cu CEDO a perchezi?iei biroului ?i a domiciliului reclamantului, Curtea nu consider? necesar s? verifice dac? modul în care perchezi?ia a fost efectuat? satisface exigen?ele art. 8 CEDO. Curtea a acordat reclamantului EUR 2,500 cu titlu de daune morale ?i EUR 1,535 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre dl Vitalie NAGACEVSCHI, pre?edinte al organiza?iei ob?te?ti „Juri?tii pentru drepturile omului”. |
|||||||
Toate drepturile rezervate Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2006-2017 |
e-mail: info@lhr.md, design de UseMouse |