03 02 2009

La 30 ianuarie 2009, Curtea European? a Drepturilor Omului a f?cut public raportul s?u de activitate pe anul 2008.

Potrivit acestui raport, în anul 2008, CtEDO a pronun?at 1,543 de hot?râri, adic? cu 3% mai mult decât în 2007 ?i 30,163 de decizii sau comitete, cu 11% mai mult decât în 2007. 49,850 de cereri depuse în anul 2008 au fost alocate unui organ decizional al CtEDO, cu 20% mai mult decât în 2007.

57% din cererile depuse la CtEDO în 2008 sunt îndreptate împotriva a 4 state membre (Rusia, Turcia, Ucraina ?i România), pe când 43% sunt depuse contra celorlalte 43 de state membre. În 2008 cele mai multe hot?râri în care au fost constatate cel pu?in o violare a Conven?iei au fost adoptate în privin?a Turciei (257), urmat? de Rusia (233), România (189), Polonia (129) ?i Ucraina (110).

Schema de mai jos con?ine date statistice cu privire la activitatea CtEDO în anul 2008 comparativ cu anul 2007.

În ceea ce prive?te Moldova, ea este printre primele 9 ??ri cu cele mai multe cereri depuse la Curte împotriva lor. Conform raportului Cur?ii, la data de 31 decembrie 2008, 2,442 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva Moldovei.

1,147 de cereri împotriva Moldovei în anul 2008 au fost alocate unui organ decizional, 477 de cereri au fost declarate inadmisibile sau au fost radiate de pe rolul Cur?ii, 126 de cereri au fost comunicate Guvernului, iar 29 de cereri au fost declarate admisibile. Pe parcursul anului 2008, Curtea a adoptat 33 de hot?râri împotriva Moldovei, dintre care în 28 de hot?râri a constatat cel pu?in o violare a Conven?iei, iar într-o hot?râre nu a fost constatat? nicio violare a Conven?iei.

În ceea ce prive?te indicele num?rului de cereri depuse reportat la num?rul de locuitori, în anul 2008, Moldova se afl? pe locul 3, dup? Slovenia (în care exist? o problem? sistemic? deplâns? în majoritatea cererilor - jurata procedurilor judiciare) ?i Georgia (dup? conflictul militar din 2008 impotriva ei au fost depuse mai mult de 3,000 de cereri), cu indicele 3.21 de cereri la 10,000 de locuitori.

În urm?torul tabel este prezentat? analiza statistic? a cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei în anul 2008 comparativ cu anul 2007.

Printre cele mai importante hot?râri pronun?ate de Curte pe parcursul anului 2008, au fost men?ionate cauzele Guja c. Moldovei, T?nase ?i Chirtoac? c. Moldovei ?i Megadat.com SRL c. Moldovei.

În cauza Guja c. Moldovei, Curtea s-a expus pentru prima dat? referitor la concedierea func?ionarului public pentru dezv?luirea informa?iei care se pretindea c? este de uz intern. Reclamantul a fost concediat din cadrul Procuraturii Generale pentru transmiterea presei a dou? scrisori parvenite în adresa Procuraturii care, potrivit reclamantului, relevau o ingerin?? a unor politicieni de rang înalt în activitatea Procuraturii Generale. Marea Camer? a notat c? un func?ionar public, în cadrul serviciului s?u, poate afla informa?ii de uz intern, inclusiv informa?ii secrete, a c?ror divulgare sau publicare ar putea corespunde unui puternic interes public. Astfel, semnalarea c?tre public, de c?tre un func?ionar public sau un angajat, a conduitei ilegale sau a f?r?delegilor de la locul de lucru, în anumite circumstan?e, beneficiaz? de protec?ia articolului 10 al Conven?iei.

În cauza T?nase ?i Chirtoac? c. Moldovei, Curtea s-a expus referitor la impactul cet??eniei multiple asupra dreptului la alegeri libere în contextul interzicerii persoanelor de?in?toare de dubl? sau multipl? cet??enie s? devin? membri ai Parlamentului. Curtea a notat c? Moldova este unicul stat european care acord? resortisan?ilor s?i dreptul de a de?ine dubla sau multipla cet??enie, dar interzice ultimilor s? devin? deputa?i în Parlament. Curtea a subliniat c?, într-o democra?ie, loialitatea fa?? de stat nu înseamn? neap?rat loialitatea fa?? de actuala guvernare a statului sau fa?? de un anumit partid politic. Curtea a notat c? Republica Moldova este parte la Conven?ia CoE cu privire la cet??enie, care garanteaz? egalitatea în drepturi a cet??enilor cu multipl? cet??enie ?i a cet??enilor care de?in doar cet??enia ??rii de re?edin??. În plus, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului ?i Intoleran?ei („ECRI”) ?i Comisia de la Vene?ia au subliniat incompatibilitatea între unele prevederi ale noii legi electorale ?i obliga?iile pe care Moldova ?i le-a asumat când a ratificat Conven?ia cu privire la cet??enie. Curtea a concluzionat c? metodele folosite de Guvernul Moldovei nu au fost propor?ionale ?i a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

În cauza Megadat.com SRL c. Moldovei, Curtea a constatat violarea Conven?iei prin invalidarea licen?elor companiei reclamante, care era cel mai mare prestator de servicii internet din Moldova, pentru motive formale, în urma c?reia compania a fost nevoit? s?-?i vând? bunurile ?i s?-?i înceteze activitatea.

Sub aspectul cuantumului prejudiciilor acordate în anul 2008, cele mai importante hot?râri sunt Unistar Ventures GMBH c. Moldovei, în care Curtea a acordat prejudicii în sum? de EUR 6,712,855 ?i Oferta Plus SRL c. Moldovei, în care suma total? a prejudiciilor a constituit EUR 2,535,104.

Urm?toarea schem? prezint? analiza pe articole a hot?rârilor CtEDO pronun?ate în cauzele moldovene?ti în anul 2008.