08 04 2009

La 7 aprilie 2009, Curtea European? a Drepturilor Omului (Curtea) a pronun?at hot?rârile Breabin c. Moldovei (cererea nr. 12544/08), Hyde Park (nr. 4) c. Moldovei (cererea nr. 18491/07) ?i Str?isteanu ?i al?ii c. Moldovei (cererea nr. 4834/06).

*  *  *

În cauza Breabin c. Moldovei, reclamantul, Dumitru BREABIN, a fost citat s? se prezinte la 21 decembrie 2004 la Ministerul Afacerilor Interne („MAI”), pentru a fi audiat într-un dosar penal intentat împotriva lui privind falsificarea unor acte de vânzare a unui apartament.

Reclamantul a afirmat c? s-a prezentat la acea dat? la MAI în fa?a ofi?erilor de poli?ie N.T. ?i S.D. Potrivit reclamantului, ofi?erii de poli?ie l-au presat s? recunoasc? acuza?iile aduse ?i l-au maltratat dup? ce el a refuzat s? o fac?. Dup? o lovitur? în urechea dreapt?, reclamantul ?i-a pierdut cuno?tin?a pentru câteva minute. Guvernul a negat faptul maltrat?rii. Nu a fost disputat c? poli?i?tii nu au perfectat vreun proces-verbal de audiere a reclamantului în acea zi. De asemenea, nu a fost disputat de p?r?i c?, dup? ce a p?r?sit cl?direa MAI, reclamantul a luat un taxi din fa?a cl?dirii MAI ?i a plecat la un prieten, V.P. Atât ?oferul taxiului, cât ?i prietenul reclamantului au confirmat c? reclamantul era lovit în fa?? ?i c? acesta le-a spus c? a fost b?tut de c?tre poli?i?ti în cl?direa MAI.

La 22 decembrie 2004, reclamantul s-a adresat la Spitalul de Urgen??, care a confirmat r?nile de pe corpul reclamantului ?i a men?ionat c? acesta le-a primit în cl?direa MAI la 21 decembrie 2004. Informa?ia a fost transmis? la poli?ie, dar nu au fost întreprinse careva m?suri ulterior. În aceea?i zi, reclamantul a fost spitalizat în spitalul militar, pe motiv c? serviciile în acest spital costau mai ieftin. Reclamantul a dat acelea?i m?rturii ca ?i la Spitalul de Urgen??. El a p?r?sit spitalul la 31 decembrie 2004.

La 5 ianuarie 2005, reclamantul a ob?inut un raport de expertiz? privind r?nile sale, care a confirmat c? aceste r?ni erau compatibile cu afirma?iile reclamantului privind folosirea for?ei fizice împotriva lui la 21 decembrie 2004. Potrivit Codului penal, aceste r?ni erau clasificate ca v?t?marea u?oar? a s?n?t??ii ?i necesita nu mai mult de 21 de zile de tratament medical.

La 3 septembrie 2005, reclamantul s-a plâns de maltratarea sa din 21 decembrie 2004 în cadrul urm?ririi penale efectuate în dosarul penal împotriva sa, dar nu au urmat careva ac?iuni.

La 15 decembrie 2005, reclamantul s-a plâns procuraturii de maltrat?rile la care a fost supus ?i a cerut începerea urm?ririi penale împotriva poli?i?tilor care l-au b?tut. Cererea reclamantului a fost respins? de 2 ori de c?tre procuratur?, care a adoptat ordonan?e de refuz privind începerea urm?ririi penale, îns? aceste ordonan?e au fost anulate de c?tre Judec?toria Centru, care a solicitat reluarea investiga?iilor. În cadrul investiga?iilor, au fost audia?i ?oferul de taxi ?i prietenul reclamantului, care au confirmat versiunea reclamantului. A treia oar?, la 15 august 2007, Judec?toria Centru a respins cererea reclamantului pe motiv c? raportul de expertiz? din 5 ianuarie 2005 nu a demonstrat maltratarea reclamantului, deoarece a fost efectuat 12 zile mai târziu decât pretins maltratare.

Prejudiciul cauzat s?n?t??ii reclamantului a fost atât de grav, încât acesta ?i-a pierdut auzul totalmente la urechea dreapt? dup? como?ia cerebral? pe care a suferit-o la 21 decembrie 2004. Acest fapt a fost confirmat printr-un raport de expertiz? din 2007 ?i altul din 11 noiembrie 2008. Potrivit legisla?iei moldovene?ti, aceasta duce la pierderea capacit??ii de lucru cu 35 % ?i, potrivit Codului penal, reprezint? v?t?mare medie a s?n?t??ii ?i necesit? mai mult de 21 de zile de tratament medical.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii), în urma maltrat?rii sale de c?tre ofi?erii de poli?ie ?i pe motiv de lips? a unei anchete adecvate a maltrat?rii sale, precum ?i a art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), pe motiv de lips? a recursurilor efective privind plângerea reclamantului de maltratare.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO în urma maltrat?rii reclamantului la 21 decembrie 2004 de c?tre ofi?erii de poli?ie în cl?direa MAI ?i violarea art. 3 CEDO pe motiv de lips? a unei anchete adecvate a maltrat?rii reclamantului. Curtea a notat c?, atunci când o persoan? este accidentat? pe perioada deten?iei sau atunci când este sub controlul poli?iei, aceasta duce la o prezum?ie puternic? c? persoana a fost supus? maltrat?rii (a se vedea Bursuc v. Romania, cererea nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004). I se incumb? statului s? aduc? explica?ii plauzibile despre modul în care accidentarea a avut loc, în caz contrar, ac?iunile vor c?dea sub inciden?a art. 3 CEDO (Selmouni v. France [GC], cererea nr. 25803/94, § 87). Curtea a notat c?, la 21 decembrie 2004, reclamantul s-a aflat în cl?direa MAI sub controlul poli?iei; c? nu a fost perfectat vreun proces-verbal de audiere a reclamantului; c? raportul medical din diminea?a zilei de 22 decembrie 2004 a conchis c? reclamantul avea r?ni pe cap ?i pe corp; c? exist? 2 martori care au confirmat c? reclamantul era r?nit în seara zilei de 21 decembrie, dup? ce a p?r?sit cl?direa MAI; c? reclamantul nu era r?nit atunci când a intrat în cl?direa MAI; rezult? c? r?nile au fost cauzate pe perioada când el se afla în cl?direa MAI. Guvernul nu a dat explica?ii privind originea r?nilor. Prin urmare, Curtea a constatat c? reclamantul a fost supus maltrat?rilor pe perioada afl?rii în custodia poli?iei ?i c? autorit??ile na?ionale nu au întreprins m?suri adecvate s? investigheze plângerea reclamantului de maltratare.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 13 CEDO combinat cu art. 3 CEDO pe motiv de imposibilitate pentru reclamant de a ob?ine compensa?ii în urma maltrat?rii sale de c?tre poli?i?ti.

Curtea a acordat reclamantului EUR 200 cu titlu de prejudiciu material, EUR 25,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 3,500 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre dl Gheorghe ULIANOVSCHI, avocat din Chi?in?u.

*  *  *

În cauza Hyde Park (nr. 4) c. Moldovei, reclaman?ii sunt organiza?ia neguvernamental? Hyde Park, care era înregistrat? la momentul evenimentelor la Ministerul Justi?iei, ?i 8 persoane, membri sau sus?in?tori ai Hyde Park, ?i anume Oleg BREGA, Anatolie JURAVELI, Roman COTELEA, Mariana GÄ‚LESCU, Radu VASILASCU, Vitalie DRÄ‚GAN, Angela LUNGU ?i Anatol HRISTEA-STAN. La 2 iunie 2008, organiza?ia Hyde Park a încetat s? existe de drept. Ea a activat în continuare ca asocia?ie ob?teasc? neînregistrat?. Aceasta din urm? ?i-a exprimat inten?ia de a men?ine cererea depus? de predecesorul s?u.

Reclaman?ii s-au plâns de refuzul autorit??ilor de a autoriza demonstra?ii pa?nice, la intersec?ia str?zilot B?nulescu-Bodoni ?i ?tefan cel Mare, aproape de cl?direa Guvernului, între 1 ?i 31 august 2006, protestând împotriva refuzului Ministerului Culturii de a instala un monument dedicat poetului Liviu Rebreanu, care a fost donat de c?tre Guvernul României.

La 18 iulie 2006, Consiliul municipal Chi?in?u a autorizat demonstra?ia doar pentru data de 1 august, considerând c? o zi era suficient pentru a aten?iona Guvernul asupra acestei situa?ii. Cererea de apel a reclaman?ilor a fost admis? de c?tre Curtea de Apel Chi?in?u la 29 august 2006, care a anulat decizia Consiliului municipal din 18 iulie 2006 ca fiind ilegal? ?i a ordonat Consiliului s? autorizeze primului reclamant demonstra?ia în fa?a Guvernului între 29 ?i 31 august 2006. Instan?a a men?ionat c? decizia sa este de executare imediat?. La 30 august 2006, reclaman?ii au cerut autorizarea din partea Consiliului, îns? acesta a refuzat s? se conformeze deciziei pe motiv c? ea nu era definitiv?.

În aceea?i zi, la ora 17, reclaman?ii au început demonstra?ia lor în locul indicat în decizia Cur?ii de Apel. La ora 17:15, un grup de ofi?eri de poli?ie s-a apropiat de reclaman?i ?i le-au cerut s? prezinte autorizarea. Dup? ce reclaman?ii au ar?tat decizia Cur?ii de Apel, ei au fost aresta?i ?i du?i la Comisariatul de Poli?ie Buiucani. Reclaman?i au fost deposeda?i de telefoanele lor mobile ?i nu li s-a permis s? sune pe cineva ?i s? consulte un avocat. Reclaman?ii au fost de?inu?i acolo timp de 40 de ore, timp în care lor nu li s-a dat mâncare. Doar dup? interven?ia a câteva ONG-uri, rudelor reclaman?ilor li s-a permis s? le aduc? acestora mâncare. Potrivit reclaman?ilor, condi?iile de deten?ie erau inumane ?i degradante. Guvernul a contestat aceste alega?ii.

La 1 septembrie 2006, reclaman?ii au fost du?i în fa?a instan?ei de judecat?. Lor li s-au întors telefoanele lor mobile, îns? înregistr?rile audio ?i video efectuate în timpul arest?rii lor au fost înl?turate. Reclaman?ilor li s-a imputat organizarea demonstra?iei neautorizate (art. 174 § 1 Cod cu privire la contraven?iile administrative (CCA)), opunerea de rezisten?? colaboratorului de poli?ie (art. 174 § 5 CCA) ?i ultragierea colaboratorului de poli?ie (art. 174 § 6 CCA). Reclaman?ii au solicitat efectuarea unei expertize care s? demonstreze c? înregistr?rile de pe telefoanele lor mobile au fost înl?turate.

La 3 octombrie 2006, Judec?toria Buiucani a constatat vinov??ia reclaman?ilor în privin?a organiz?rii demonstra?iei neautorizate. Instan?a a men?ionat c? reclaman?ii trebuiau s? ob?in? mai întâi autorizare de la Consiliu ?i i-a amedat pe reclaman?i cu câte MDL 200 fiecare, iar pe dl O. Brega – cu MDL 500. Dup? vizionarea înregistr?rii video a arest?rii, efectuate de poli?i?ti, ?i care a fost anexat? la dosar, reclaman?ii au fost achita?i de la învinuirile de opunerea de rezisten?? ?i ultragierea colaboratorului de poli?ie. Cererea de apel a reclaman?ilor a fost admis? de c?tre Curtea de Apel Chi?in?u la 26 octombrie 2006, care a constatat c? demonstra?ia a fost autorizat? prin decizia Cur?ii de Apel din 29 august 2006. La 1 noeimbrie 2006, Curtea Suprem? de Justi?ie a casat decizia Cur?ii de Apel din 26 octombrie 2006, considerând c? decizia Consiliului din 18 iulie 2006 era legal? ?i c? prevederea Cur?ii de Apel precum c? decizia sa este de executare imediat? a fost ilegal?.

Concomitent, la 18 septembrie 2006, reclaman?ii s-au plâns împotriva ofi?erilor de poli?ie care i-au arestat, invocând c? ei au fost abuza?i, dreptul la secretul coresponden?ei a fost violat, dreptul lor la organizarea demonsta?iilor pa?nice a fost violat ?i c? au fost subiectul unui tratament inuman ?i degradant. Între septembrie 2007 ?i septembrie 2007, procedurile penale ini?iate la cererea reclaman?ilor au fost închise ?i redeschide de 4 ori.

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) pe motiv c? condi?iile în care au fost de?inu?i au fost inumane ?i degradante; violarea art. 5 § 1, §§ 2 ?i  3 CEDO (dreptul la libertate ?i siguran??), pe motiv c? deten?ia lor a fost ilegal?, c? ei nu au fost informa?i prompt despre motivele arest?rii lor ?i c? ei nu au fost adu?i prompt în fa?a judec?torului; violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) pe motiv c? procedurile care s-au finisat cu decizia Cur?ii Supreme de Justi?ie din 1 noiembrie 2006 au fost inechitabile; violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vie?ii private ?i familiale) pe motiv c? înregistr?rile audio ?i video efectuate de reclaman?i în timpul arest?rii au fost înl?turate; violarea art. 11 CEDO (libertatea de întrunire ?i de asociere) pe motiv c? autorit??ile au refuzat autorizarea manifesta?iei pa?nice; precum ?i violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv) pe motiv c? reclaman?ii nu au avut vreun recurs efectiv în privin?a preten?iei lor prin prisma art. 8 CEDO.

În ceea ce prive?te preten?ia reclaman?ilor prin prisma art. 3 CEDO, Curtea a notat c?, spre deosebire de cauza Fedotov v. Russia (cererea nr. 5140/02, 25 octombrie 2005), reclaman?ii au avut acces la veceu ?i la ap? ?i dup? o anumit? perioad?, lor li s-a pemis s? primeasc? alimente de la rude. Prin urmare, Curtea a considerat c? aceast? preten?ie este în mod v?dit neîntemeiat? ?i inadmisibil? potrivit art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO.

În ceea ce prive?te preten?ia reclaman?ilor prin prisma art. 8 CEDO, Curtea a notat c? reclaman?ii nu au demonstrat c? poli?ia a înl?turat informa?ie din telefoanele lor mobile; c?, potrivit reclaman?ilor, acea informa?ie con?inea înregistr?ri audio ?i video ale demonstra?iei, ?i nu mesaje private sau alt tip de informa?ie personal?. Prin urmare, Curtea a considerat c? aceast? preten?ie este în mod v?dit neîntemeiat? ?i inadmisibil? potrivit art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO. În lumina acestei constat?ri, Curtea a respins preten?ia cu privire la violarea art. 13 CEDO combinat cu art. 8 CEDO, ca fiind în mod v?dit neîntemeiat? ?i inadmisibil? potrivit art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 11 CEDO. Curtea a notat c? decizia de respingere a cererii Hyde Park de organizare a demonsta?iei între 1 ?i 31 august 2006 a constituit o ingerin?? în drepturile garantate de art. 11 CEDO. O astfel de ingerin?? va constitui o violare a art. 11, cu excep?ia cazului când ea a fost „prev?zut? de lege”, a urm?rit unul sau mai multe scopuri legitime prev?zute de paragraful 2 ?i a fost „necesar? într-o societate democratic?” pentru atingerea acestor scopuri.

În privin?a legalit??ii ingerin?ei, Curtea a notat c?, potrivit art. 14 al Legii cu privire la organizarea ?i desf??urarea întrunirilor din 21 iunie 1995, Consiliul municipal Chi?in?u era obligat de a expune în scris motivele refuzului de a permite organizarea manifesta?iilor, ceea ce Consiliul a f?cut în decizia sa din 18 iulie 2006. Potrivit art. 12 (6) al Legii cu privire la întruniri, o cerere poate fi respins? doar dac? Consiliul municipal avea dovezi c? art. 6 ?i 7 ale Legii cu privire la întruniri puteau fi înc?lcate cu consecin?e grave pentru societate. Decizia Consiliului municipal nu pare s? se bazeze pe motivele prev?zute de art. 6 ?i 7 ale Legii cu privire la întruniri. Aceasta în sine poate constitui un temei suficient pentru a constata c? m?surile nu erau „prev?zute de lege”. Totu?i, Curtea a considerat c? aceast? chestiune este legat? de chestiunea dac? ingerin?ele erau „necesare într-o societate democratic?”. Curtea nu a considerat necesar de a examina dac? ingerin?ele urm?reau un scop legitim ?i a trecut imediat la examinarea propor?ionalit??ii ingerin?ei.

Referindu-se la caracteristicile unei „societ??i democratice”, Curtea a acordat o importan?? special? pluralismului, toleran?ei ?i viziunilor largi. În acest context, ea a statuat c?, de?i uneori interesele individuale trebuie subordonate celor ale unui grup, democra?ia nu înseamn? pur ?i simplu c? opiniile majorit??ii trebuie întotdeauna s? prevaleze: trebuie s? fie g?sit un echilibru, care s? asigure un tratament echitabil ?i adecvat al minorit??ilor ?i s? evite orice abuz al unei pozi?ii dominante (a se vedea Young, James and Webster v. the United Kingdom, 13 august 1981, Seria A nr. 44, p. 25, § 63 ?i Chassagnou and Others v. France [GC], nr. 25088/95 ?i 28443/95, ECHR 1999-III, p. 65, § 112).

Atunci când Curtea efectueaz? controlul prin prisma art. 11 CEDO, sarcina sa nu este de a substitui opiniile autorit??ilor na?ionale relevante cu opiniile proprii, ci mai degrab? s? revizuiasc? în conformitate cu articolul 11 deciziile pe care acestea le-au emis în exercitarea discre?iei lor. Aceasta nu înseamn? c? ea trebuie s? se limiteze la stabilirea faptului dac? statul pârât ?i-a exercitat discre?ia sa în mod rezonabil, atent ?i cu bun?-credin??; ea trebuie s? examineze pretinsa ingerin?? în lumina cauzei în ansamblu ?i s? determine dac? aceasta a fost „propor?ional? scopului legitim urm?rit” ?i dac? motivele invocate de autorit??ile na?ionale pentru a o justifica sunt „relevante ?i suficiente”. F?când acest lucru, Curtea trebuie s? se conving? c? autorit??ile na?ionale au aplicat standarde care au fost în conformitate cu principiile prev?zute în articolul 11 ?i, mai mult, c? ele ?i-au bazat deciziile pe o evaluare acceptabil? a faptelor relevante (a se vedea, mutatis mutandis, Jersild v. Denmark, 23 septembrie 1994, § 31, Seria A nr. 298).

Curtea a observat c? Consiliul municipal a respins cererea Hyde Park de organizare a demonstra?iei de protest între 1-31 august pe motivul c?, în opinia sa, o zi de protest era suficient. Curtea a notat c? asemenea motive sunt inconsistente cu prevederile Legii întrunirilor, care în art. 6 ?i 7 stipuleaz? temeiurile în baza c?rora o cerere de organizare a unei întruniri poate fi respins?. Asemenea motive nu pot fi considerate compatibile cu art. 11 CEDO. Nu au existat sugestii c? organizatorii ar fi inten?ionat s? atenteze la ordinea public? sau s? caute confrunt?ri cu autorit??ile. Prin urmare, Curtea nu a putut decât s? constate c? refuzul de a autoriza întrunirile nu a r?spuns unei necesit??i sociale imperioase.

În lumina constat?rilor f?cute în temeiul art. 11 CEDO, Curtea nu a considerat necesar? examinarea separat? preten?iei privind art. 6 § 1 CEDO.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 1 CEDO. Curtea a notat c? reclaman?ilor li s-a imputat, printre altele, opunerea de rezisten?? ?i ultragierea colaboratorului de poli?ie. Îns?, dup? vizionarea înregistr?rii video a arest?rii reclaman?ilor, aceste capete de acuzare au fost respinse. În aceste circumstan?e, ?i având în vedere lipsa unor „b?nuieli rezonabile” în sensul art. 5 § 1 (c) CEDO, Curtea a considerat c? de?inerea reclaman?ilor în baza unor acuza?ii false nu poate fi considerat? ca fiind „legal?” în temeiul art. 5 § 1 CEDO.

În ceea ce prive?te temeiul de deten?ie a reclaman?ilor - organizarea ?i ?inerea demonstra?iei neautorizate – Curtea a notat c? reclaman?ii aveau o hot?râre judec?toreasc? care a autorizat manifestarea, ?i care era de executare imediat?. Faptul c? Consiliul a refuzat s? se conformeze acestei hot?râri nu a lipsit poli?ia de obliga?ia de ao lua în considera?ie. Aceste constat?ri sunt consistente cu constat?rile f?cute de c?tre Curtea de Apel care a respins acuza?iile împotriva reclaman?ilor în temeiul art. 174 § 1 CCA.

În lumina constat?rilor f?cute în temeiul art. 5 § 1  CEDO, Curtea nu a considerat necesar? examinarea separat? a preten?iilor privind violarea art. 5 §§ 2 ?i 3 CEDO.

Curtea a acordat Hyde Park EUR 4,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 3,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli, iar reclaman?ilor persoane fizice – suma total? de EUR 21,000 cu titlu de prejudiciu moral.

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre dl Alexandru POSTICÄ‚ ?i dl Pavel POSTICÄ‚, avoca?i din Chi?in?u ?i membri ai asocia?iei ob?te?ti Promo-Lex.

*  *  *

În cauza Str?isteanu ?i al?ii c. Moldovei, reclaman?ii sunt membrii unei familii, Gheorghe STRÄ‚ISTEANU, Natalia STRÄ‚ISTEANU ?i Daniela STRÄ‚ISTEANU, precum ?i Codran-Lux SRL, o companie a c?rei 60 % din capital apar?ine primilor trei reclaman?i.

Primul reclamant este un cunoscut om de afaceri ?i fost deputat, fondator al primei companii private de televiziune ?i proprietar al unei re?ele de sta?ii de petrol. Dup? victoria Partidului Comuni?tilor în 2001, el s-a retras din politic? ?i a fost nevoit s?-?i închid? afacerile, inclusiv postul de televiziune ?i sta?iile de petrol. În mai 2001, cel de-al patrulea reclamant a cump?rat un lot de p?mânt cu suprafa?a de 14.63 ha de la Consiliul local One?ti. Terenul a fost vândut de c?tre cel de-al patrulea reclamant primului ?i celui de-al doilea reclamant. Ulterior, primul reclamant a donat o parte a terenului celui de-al treilea reclamant. De asemenea, în mai 2001, cel de-al patrulea reclamant a încheiat un contract de arend? cu Consiliul local One?ti a unui lot de teren cu suprafa?a de 5.63 ha adiacent propriet??ii sale. Primii trei reclaman?i s-au stabilit pe propriet??ile lor. Potrivit lor, în 2005, oficialii au început s?-l preseze pe primul reclamant cu scopul de a renun?a la propriet??ile sale.

La 20 iulie 2005, primul reclamant a fost arestat, fiind acuzat de furturi de automobile. La 22 iulie 2005, Judec?toria Centru a emis un mandat de arest pe numele primului reclamant pentru o perioada de 10 zile. Contesta?ia reclamantului a fost respins? ?i arestul a fost prelungit. La 18 august 2005, judec?torul A.B. din aceea?i instan?? de judecat? a dispus eliberarea reclamantului. Procurorul nu s-a conformat ?i a doua zi a cerut din nou prelungirea mandatului de arest. La 19 august 2005, judec?torul A.B. a constatat c? deten?ia reclamantului este ilegal?. Procurorul a refuzat din noi s? se conformeze deciziei judec?tore?ti ?i s-a adresat la Judec?toria Râ?cani pentru eliberarea unui mandat de arest pe numele reclamantului, bazându-se pe acelea?i motive. La 22 august 2005, instan?a a admis cererea procurorului ?i a prelungit mandatul de arest. La 25 august 2005, reclamantul a contestat mandatul din 22 august 2005.

La 29 august 2005, dosarul a fost expediat în instan?a de judecat? ?i, de la acea dat?, reclamantul a fost de?inut în arest f?r? a fi eliberat un mandat. La aceea?i dat?, Curtea de Apel Chi?in?u a încetat procedurile împotriva mandatului de arest din 22 august 2005 pe motiv c? dosarul a fost trimis în instan?a de judecat? ?i c? nu era nevoie de nici un mandat de arest. Cererile reclamantului habeas corpus au fost respinse ?i el a fost ?inut în deten?ie pân? la 17 noiembrie 2005, când a fost eliberat.

Pe perioada primei deten?ii, reclamantul a fost de?inut la Comisariatul General de Poli?ie. Potrivit reclamantului, condi?iile de deten?ie erau inumane ?i degradante.

În octombrie 2005, Pre?edintele Moldovei, dl V. Voronin, a avut o ?edin?? cu oficiali de rang înalt, la care ?i-a exprimat insatisfac?ia privind faptul c?, în pofida indica?iilor sale concrete organelor de stat, proprietatea reclaman?ilor era în continuare în posesia lor ?i nu fusese transmis? statului ?i unei m?n?stiri. El le-a acordat un termen limit? pân? la 17 noiembrie 2005 s? rezolve problema, i-a amenin?at cu concedierea ?i a p?r?sit înc?perea. În aprilie 2006, un canal de televiziune a difuzat aceast? înregistrare în cadrul unei emisiuni privind ziua de lucru a Pre?edintelui. Reclaman?ii au expediat Cur?ii o copie a acestei înregistr?ri.

Potrivit reclaman?ilor, dup? arestul primului reclamant, ei au început a fi intimida?i de c?tre CCCEC, poli?ie ?i procuratur? cu scopul de a-i for?a s? renun?e la proprietatea lor.

La 26 octombrie 2005, Procuratura General? a intentat o ac?iune la Judec?toria Economic?, solicitând anularea contractului de arend? a lotului de 5.63 ha, încheiat între Consiliul local One?ti ?i cel de-al patrulea reclamant în mai 2001, pe motiv c? Consiliul local nu a organizat o licita?ie. La 17 noiembrie 2005, în absen?a celui de-al patrulea reclamant, judec?toarea M.M., vicepre?edintele Judec?toriei Economice, a admis cererea Procuraturii care se baza pe prevederile art. 50 Cod civil din 1961, care era în vigoare la momentul încheierii contractului de arend?, pe motiv c? Consiliul local nu a organizat o licita?ie. Reclamantul a depus cerere de apel, indicând c? nu a fost citat legal la ?edin?a de judecat?. Apelul reclamantului a fost respins la 19 ianuarie 2006 de c?tre Curtea Suprem? de Justi?ie, de c?tre un complet de judec?tori prezidat de judec?torul I.M., indicând c? reclamantul a fost citat legal ?i c? Consiliul local era obligat s? organizeze o licita?ie. Cererea celui de-al patrulea prin care acesta a solicitat compensa?ii pentru investi?iile f?cute în privin?a terenului arendat, în sum? de MDL 5,034,304, a fost respins? de c?tre Judec?toria Economic?, pe motiv c? reclamantul nu a achitat taxa de stat integral, în pofida argumentului reclamantului c? toate conturile sale bancare au fost blocate de c?tre Procuratura General?.

La 10 noiembrie 2005, Procuratura General? a intentat o ac?iune la Judec?toria Economic?, solicitând anularea contractului de vânzare-cump?rare a lotului de 14.63 ha, încheiat între Consiliul local One?ti ?i cel de-al patrulea reclamant în mai 2001, precum ?i urm?toarele contracte prin care terenul a fost transmis la primul, al doilea ?i al treilea reclamant, pe motiv c? Consiliul local a ac?ionat ultra vires ?i c? a comis numeroase înc?lc?ri ale regulilor de organizare a licita?iei. Al doilea ?i al treilea reclamant au depus cereri reconven?ionale ?i au solicitat restituirea investi?iilor în sum? de circa EUR 216,000 ?i, respectiv EUR 768,000. Cererea reconven?ional? reclaman?ilor a fost respins? la 2 august 2006, pe motiv de neachitare a taxei de stat, în pofida faptului c? reclaman?ii au sus?inut c? toate conturile lor bancare au fost sechestrate de c?tre procuratur?. Apelul reclaman?ilor a fost respins de c?tre Curtea Suprem? de Justi?ie, de c?tre un complet de judec?tori prezidat de judec?torul I.M. Cererea Procuraturii Generale a fost admis? prin decizia Judec?toriei Economice (judec?tor B.B.) din 18 decembrie 2006 ?i prin decizia Cur?ii Supreme de Justi?ie (judec?tor I.M.) din 15 februarie 2007, pe motiv c? Consiliul local a comis numeroase înc?lc?ri ale regulilor de organizare a licita?iei ?i c?, potrivit Codului civil, ac?iunile intentate în interesul statului nu sunt limitate de vreun termen.

La 21 august 2006, reclamantul a fost arestat, iar la 23 august 2006, Judec?toria Str??eni a emis un mandat de arest pe 10 zile,care a fost prelungit de câteva ori. Reclamantul a fost de?inut în IDP al Comisariatului de poli?ie Str??eni pân? la 24 septembrie 2006 ?i apoi în închisoarea nr. 13 din Chi?in?u. Potrivit reclamantului, condi?iile de deten?ie erau inumane ?i degradante. La 28 noiembrie 2006, m?sura preventiv? a arestului a fost modificat? cu arestul la domiciliu.

În 2007, primul reclamant a intentat o ac?iune împotriva Guvernului, solicitând compensa?ii pentru condi?iile de deten?ie din 2005 ?i 2006 ?i pentru deten?ia sa care era contrar? art. 5 CEDO. Procedurile au culminat cu decizia irevocabil? a Cur?ii Supreme de Justi?ie din 7 mai 2008, prin care cererea reclamantului a fost respins?. La 18 mai 2008, reclamantul a intentat o ac?iune la Judec?toria Râ?cani, solicitând compensa?ii pentru deten?ia sa ilegal? între august ?i noiembrie 2005. Se pare c? aceast? cerere înc? nu a fost examinat?.

 În fa?a Cur?ii, primul reclamant a invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea tratamentului inuman ?i degradant), pe motiv c? condi?iile de deten?ie pe perioada primului ?i celui de-al doilea arest erau inumane ?i degradante; violarea art. 5 § 1 CEDO (ilegalitatea deten?iei), pe motiv c? deten?ia sa între 18 august ?i 17 noiembrie 2005 a fost ilegal?; violarea art. 5 § 3 CEDO (motivarea deten?iei), deoarece instan?ele de judecat? nu au adus motive relevante ?i suficiente pentru deten?ia sa între 22 iulie ?i 18 august 2005; violarea art. 5 § 4 CEDO (durata examin?rii recursului la decizia de eliberare a mandatului de arest), pe motiv c? cererile sale habeas corpus pe perioada deten?iei din 2005 nu au fost examinate într-un termen rezonabil. De asemenea, reclaman?ii s-au plâns de violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil), în rezultatul procedurilor inechitabile prin care a fost anulat contractul de arend? a lotului de 5.63 ha ?i contractul de vânzare-cump?rare a lotului de 14.63 ha; de violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO, în urma anul?rii contractelor de arend? ?i de vânzare-cump?rare a loturilor; violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), deoarece reclaman?ii nu au avut recursuri efective în privin?a preten?iilor lor ce decurg din art. 3, 5, 6 ?i 1 Protocol nr. 1 la CEDO; precum ?i violarea art. 14 CEDO în combina?ie cu art. 6 CEDO, pe motiv c? autorit??ile de stat nu sunt limitate în timp pentru a depune ac?iuni în interesul statului, spre deosebire de ac?iunile persoanelor împotriva statului.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO. În ceea ce prive?te deten?ia reclamantului în cl?dirile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Curtea a f?cut referire la rapoartele CPT ?i a notat c? descrierea f?cut? de reclamant este consistent? cu descrierea f?cut? de CPT pe parcursul vizitelor sale în Moldova. În ceea ce prive?te deten?ia reclamantului în Închisoarea nr. 13 între septembrie ?i noiembrie 2006, Curtea a notat c?, în cauza Å¢urcan v. Moldova (cererea nr. 10809/06, §§ 35-39, 27 noiembrie 2007), ea a constatat violarea art. 3 CEDO în privin?a condi?iilor de deten?ie în aceea?i închisoare între februarie ?i septembrie 2006.

Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 3 CEDO în privin?a deten?iei reclamantului între 22 iulie ?i 18 august 2005. Curtea a notat c?, la eliberarea mandatului de arest a primului reclamant la 22 iulie 2005, instan?ele de judecat? nu au adus motive „relevante ?i suficiente”. Curtea a men?ionat c? circumstan?ele prezentei cauze sunt similare cu circumstan?ele din cauzele Becciev v. Moldova (cererea nr.  9190/03, §§ 61-62, 4 octombrie 2005) ?i ?arban (cererea nr.  3456/05, 4 octombrie 2005, §§ 100-101), în care Curtea a constatat violarea art. 5 § 3 CEDO, deoarece instan?ele nu au adus motive suficiente pentru arestul reclaman?ilor.

Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 1 CEDO în urma deten?iei ilegale a primului reclamant între 18 august ?i 17 noiembrie 2005. Curtea a men?ionat c? ordinul de eliberare a reclamantului din 18 august 2005 nu a fost contestat de c?tre procuror ?i în loc s? se conformeze, acesta s-a adresat altor instan?e cu aceea?i cerere. Instan?a a ordonat arestul f?r? a aduce careva noi motive. Mai mult, dup? 29 august 2005, reclamantul a fost de?inut f?r? un mandat de arest (a se vedea Ursu v. Moldova, cererea nr. 3817/05, §§ 25-28, 27 noiembrie 2007)

Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 CEDO ?i a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO. Curtea a men?ionat c? cererile Procuraturii Generale privind anularea contractelor de arend? ?i de vânzare-cump?rare a loturilor au fost admise în totalitate, ignorând argumentul reclaman?ilor precum c? cererile au fost depuse cu dep??irea termenului limit?. Curtea a notat c? ea a examinat o problem? similar? în cauza Dacia S.R.L. v. Moldova (cererea nr. 3052/04, 18 martie 2008), în care privatizarea unui hotel a fost anulat? în urma cererii Procuraturii Generale, care a fost depus? dup? mai mult de 4 ani de la momentul evenimentelor. Astfel, Curtea a considerat c?, prin admiterea cererilor Procuraturii Generale în interesul statului, f?r? limit? de timp, a fost înc?lcat principiul securit??ii raporturilor juridice, contrar prevederilor art. 6 § 1 CEDO. De asemenea, Curtea a considerat c? ingerin?a în dreptul de proprietate al reclaman?ilor nu a fost justificat?.

Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 13 CEDO combinat cu art. 3 CEDO. Curtea a notat c?, în cauza Malai v. Moldova (cererea. 7101/06, 13 noiembrie 2008), ea a constatat violarea art. 13 în urma lipsei recursurilor efective împotriva condi?iilor inumane ?i degradante de deten?ie. Deoarece Guvernul nu a prezentat vreo dovad? c? careva recursuri noi ar fi ap?rut, Curtea nu poate, dar confirm? aceast? constatare.

În lumina acestor constat?ri, Curtea nu a considerat necesar de a examina separat preten?iile reclaman?ilor prezentate prin prisma art. 13 combinat cu art. 6 ?i 1 Protocol nr. 1 la CEDO; precum ?i privind violarea art. 14 combinat cu art. 6 CEDO.

Curtea a acordat primului reclamant EUR 10,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 100 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. Chestiunea privind prejudiciul material ?i cel moral rezultat în urma viol?rii art. 6 ?i 1 Protocol nr. 1 la CEDO a fost rezervat? pentru o hot?râre separat?. Reclaman?ii ?i Guvernul au fost invita?i s? prezinte Cur?ii observa?iile sale cu privire la acest subiect, precum ?i eventualele propuneri de reglementare amiabil?.

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre dra Doina-Ioana STRÄ‚ISTEANU, jurist care activeaz? în Londra.

Comunicatul de pres? al reprezentantului reclaman?ilor