08 06 2009

La 9 iunie 2009, ora 09:00, vor avea loc audieri în fa?a Camerei a Patra a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului cu privire la admisibilitatea ?i la fondul cauzelor C?ldare ?i al?i 42 c. Moldovei ?i Rusiei (cererea nr. 8252/05), Catan ?i al?i 27 c. Moldovei ?i Rusiei (cererea nr. 43370/04) ?i Cervaschi ?i al?i 98 c. Moldovei ?i Rusiei (cererea nr. 18454/06).

Înregistrarea video a audierilor va fi disponibil? la 9 iunie 2009, dup? ora 15:30, pe pagina web a Cur?ii.

***

Reclaman?ii sunt cet??eni ai Republicii Moldova care locuiesc în „Republica Moldoveneasc? Nistrean?” (RMN). Fiecare cerere se refer? la o ?coal? distinct? cu predarea în limba român? ?i a fost depus? de c?tre un grup de p?rin?i, copii ?i profesori.

Reclaman?ii s-au plâns c? ei au fost intimida?i de c?tre autorit??ile RMN din cauza dorin?ei lor de a continua predarea în ?coli în limba român? cu grafia latin? potrivit curriculum-ului moldovenesc. Ei au invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea tratamentului inuman ?i degradant), a art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vie?ii private ?i familiale), a art. 14 CEDO (interzicerea discrimin?rii) ?i a art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO (dreptul la instruire).

***

În cauza Catan ?i al?i 27 c. Moldovei ?i Rusiei, reclaman?ii sunt copii care studiaz? la liceul „Evrica” din Rîbni?a, p?rin?ii acestora ?i un profesor. În fa?a Cur?ii, reclaman?ii sunt reprezenta?i de c?tre dl Ion MANOLE, dl Alexandru POSTICÄ‚ ?i dl Veaceslav Å¢URCAN, avoca?i din Chi?in?u ?i dl A. UNGER, profesor de drept la Universitatea London South Bank.

Circumstan?ele cauzei

Liceul „Evrica” din Rîbni?a este unul dintre cele 6 licee din RMN în care predarea are loc în limba român? cu grafie chirilic?. În acest liceu studiaz? circa 600 elevi.

La 18 august 1994, regimul RMN a interzis folosirea grafiei latine în ?coal?.

Din 1997, liceul „Evrica” a folosit sediul din str. Gagarin ?i era înregistrat la Ministerul Educa?iei din Moldova, folosind curriculum-ul moldovenesc ?i grafia latin? ?i fiind finan?at din fonduri ale Republicii Moldova. În 1999, regimul RMN a ordonat ca toate ?colile apar?inând altor state ?i func?ionând pe teritoriul RMN s? fie înregistrate la autorit??ile RMN, în caz contrar ele nu vor fi recunoscute ?i vor fi private de drepturile lor.

Liceul „Evrica” a refuzat s? se înregistreze, deoarece aceasta presupunea folosirea grafiei chirilice impuse de autorit??ile RMN ?i priva liceele de sponsorizarea oferit? de Ministerul Educa?iei al Republicii Moldova. La 26 februarie 2004, cl?direa folosit? de liceu a fost transferat? de c?tre transnistreni administra?iei Departamentului de Educa?ie din Rîbni?a. Ei au reiterat cererea lor de înregistrare în sistemul de educa?ie al RMN.

La 14 iulie 2004, transnistrenii au închis toate ?colile care foloseau grafia latin?. P?rin?ii, elevii ?i profesorii liceului „Evrica” au început a p?zi liceul pe parcursul zilei ?i a nop?ii. La 29 iulie 2004, poli?ia transnistrean? a p?truns în liceu ?i a evacuat femeile ?i copiii care se aflau în?untru. Cinci b?rba?i care se aflau în cl?dire au fost aresta?i ?i sanc?iona?i cu 3 sau 5 zile arest administrativ. În aceea?i zi, so?ul directoarei liceului a fost arestat în strad? ?i sanc?ionat cu 7 zile de arest administrativ pentru înc?lcarea ordinii publice. În urm?toarele zile, poli?ia ?i func?ionari publici din cadrul Departamentului de Educa?ie din Rîbni?a au vizitat p?rin?ii copiilor care î?i f?ceau studiile la liceu ?i le-au cerut s?-?i transfere copiii în alt? ?coal? înregistrat? în RMN, amenin?ându-i c? vor fi concedia?i sau chiar vor fi lipsi?i de drepturile p?rinte?ti. Ca urmare a presiunii, mul?i p?rin?i au transferat copiii lor în alte ?coli.

În urma interven?iei Misiunii OSCE în Moldova, în septembrie 2004, liceul a fost înregistrat la Camera de Înregistrare de la Tiraspol în calitate de institu?ie de înv???mânt privat?, îns? nu a putut s?-?i reia activitatea din cauze lipsei de sediu. De abia la 2 octombrie 2004, regimul RMN a permis liceului sa se deschid? în alt? cl?dire nefinisat?, în care anterior ?i-a avut sediul o gr?dini??. Liceul a fost obligat s? foloseasc? grafia chirilic? ?i curriculum-ul elaborat de autorit??ile RMN ?i nu a avut telefon.

Reclaman?ii au adresat numeroase plângeri autorit??ilor Federa?iei Ruse, având în vedere faptul c? cea mai mare parte a liderilor RMN sunt cet??eni ru?i, unii dintre ace?tia fiind chiar decora?i de c?tre autorit??ile Rusiei; Federa?ia Rus? continu? s? aib? trupe care sta?ioneaz? în Transnistria; ?i este mediator în conflictul între Moldova ?i regimul secesionist de la Tiraspol. Ministerul Afacerilor Externe al Federa?iei Ruse a r?spuns utilizând fraze generale despre dep??irea conflictului în privin?a ?colile de limb? moldoveneasc? din RMN ?i a aten?ionat asupra pericolului utiliz?rii for?ei în rezolvarea conflictului, recomandând folosirea negocierilor.

Reclaman?ii s-au plâns ?i autorit??ilor moldave, care, în pofida promisiunilor de solu?ionare a situa?iei ?colilor de limb? român?, nu au reu?it s? rezolve problema.

Reclaman?ii au indicat c? în RMN sunt 92,000 de elevi. În timp ce, în 1989, moldovenii reprezentau 40% din popula?ie, ucrainenii – 26% ?i ru?ii – 26%, aceast? propor?ie este departe de a fi respectat? în ?colile din RMN: în 82% din ?coli curriculum-ul este elaborat în limba rus?, în 13.5% curriculum-ul este în limba moldoveneasc?/român? cu grafie chirilic?, în 3.8% curriculum-ul este în limba moldoveneasc?/român? cu grafie latin? ?i în 0.7% – în limba ucrainean?.

Preten?ii

Reclaman?ii au invocat imposibilitatea folosirii cl?dirii de pe str. Gagarin ?i c? ei au fost intimida?i de c?tre regimul RMN, deoarece au ales s? foloseasc? grafia latin?.

Reclaman?ii s-au plâns c? copiii lor au fost obliga?i s? studieze într-o limb? artificial? creat? de autorit??ile sovietice, adic? limba moldoveneasc?/român? cu grafie chirilic?. Mai mult ca atât, ei au fost obliga?i s? înve?e dup? curriculum-ul este elaborat de transnistreni, care a fost inspirat din teoria ?i metodele de dena?ionalizare a popula?iei locale ini?iate în regiunea transnistreana în 1924. Reclaman?ii au sus?inut c? curriculum-ul cultiva ostilit??i în privin?a autorit??ilor legitime moldovene?ti, limbii moldovene?ti/române, istoriei, culturii ?i valorilor caracteristice teritoriului de pe malul drept al Nistrului (care se afl? sub controlul Moldovei). Disciplinele istoria ?i limba matern? nu erau prezentate într-o form? obiectiv? ?i critic?, dimpotriv?, acestea erau folosite ca instrumente de propagand? ?i îndoctrinare. Astfel, instruirea copiilor în liceul „Evrika” nu era bazat? pe valori ale unei societ??i democratice ?i nu corespundea convingerilor filosofice ale p?rin?ilor. Aceasta constituia o înc?lcare a dreptului lor la instruire ?i predare conform convingerilor lor filosofice garantate de art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO, dup? cum a fost interpretat de Curte în numeroase cauze, inter alia, în cauza Kjeldsen, Busk Madsen and Pedersen v. Denmark (hot?râre din 7 decembrie 1976, Seria A nr. 23).

În continuare, ei s-au plâns de discriminare pe motive etnice, care denot? o lips? de respect din partea RMN fa?? de cultura ?i etnia lor. ?ocul ?i stresul pe care ei l-au sim?it în urma discrimin?rii, mai ales între iulie ?i octombrie 2004, dar ?i în continuare, se încadreaz? într-un tratament contrar art. 3 CEDO. În aceast? privin??, ei s-au referit la cauza Abdulaziz Cabales and Balkandali v. United Kingdom (hot?râre din 28 mai 1985, Seria A nr. 94).

Ei au mai afirmat c?, având în vedere amenin??rile, persecu?iile ?i b?taia de joc la care ei ?i familiile lor au fost supu?i în mod regulat, ei se tem pentru securitatea lor fizic? ?i, în acest sens, au invocat art. 3 ?i 8 CEDO ?i hot?rârea Cur?ii în cauza Belgian Linguistics case (hot?râre din 23 iulie 1968, Seria A nr. 6).

De asemenea, ei au mai invocat art. 13 ?i 14 CEDO în colaborare cu art. 3 ?i 8 CEDO ?i art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

Reclaman?ii au considerat c? autorit??ile moldave erau responsabile, deoarece Transnistria este o parte a Moldovei ?i, prin urmare, autorit??ile moldovene au obliga?ia pozitiv? s? asigure drepturile reclaman?ilor. Ei au mai considerat c? autorit??ile ruse sunt responsabile de viol?rile men?ionate, deoarece teritoriul Transnistriei se afl? de facto sub controlul Rusiei.

***

Întreb?rile Cur?ii adresate p?r?ilor:

Cu privire la admisibilitate

1. Se afl? oare reclaman?ii sub jurisdic?ia Moldovei ?i/sau a Rusiei în sensul art. 1 CEDO, dup? cum acesta a fost interpretat de Curte, inter alia, în cauza Ila?cu ?i al?ii c. Moldovei ?i Rusiei (cererea nr. 48787/99, ECHR 2004-VII), având în vedere circumstan?ele prezentelor cauze?

În special, în lumina cauzei Ila?cu ?i al?ii, poate oare fi angajat? responsabilitatea Guvernelor pârâte prin prisma Conven?iei, în virtutea obliga?iilor lor pozitive de a asigura drepturile reclaman?ilor garantate de CEDO?

Au existat oare evolu?ii dup? cauza Ila?cu ?i al?ii care ar putea afecta responsabilitatea vreunei din statele contractante?

2. Dac? este angajat? responsabilitatea unui sau a ambelor Guverne pârâte, exist? oare recursuri eficiente care au trebuit s? fie epuizate, dup? cum o cere art. 35 CEDO, anterior depunerii prezentelor cereri?

Cu privire la fond

1. Constituie oare m?surile luate împotriva reclaman?ilor o violare a drepturilor lor garantate de art. 8 de sine-st?t?tor sau în colaborare cu art. 14 CEDO?

2. Constituie oare m?surile luate împotriva reclaman?ilor o violare a drepturilor lor garantate de art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO de sine-st?t?tor sau în colaborare cu art. 14 CEDO?