20 10 2009

La 20 octombrie 2009, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârea Valeriu ?i Nicolae Ro?ca c. Moldovei (cererea nr. 41704/02).

Reclaman?ii, Valeriu ROȘCA (V.R.) ?i Nicolae ROȘCA (N.R.), au fost aresta?i la 11 mai 2001, fiind suspecta?i de comiterea unei infrac?iuni ?i potrivit lor, nu le-au fost prezentate motivele la momentul arest?rii, precum ?i au fost maltrata?i.

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au pretins violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii), pe motiv c? au fost tortura?i ?i din cauza termenului de examinare a plângerilor lor privind maltratarea, precum ?i din cauza condi?iilor de deten?ie.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO.

1. Maltratarea reclaman?ilor ?i obliga?iile autorit??ilor prin prisma art. 3 CEDO

Curtea a notat c? nu a fost disputat între p?r?i c? reclaman?ii au fost maltrata?i de c?tre poli?i?ti la 13 iunie 2001 în Comisariatul de Poli?ie Ialoveni. Reclaman?ii au fost supu?i, printre altele, la falaka. Curtea a reamintit c? aplicarea loviturilor pe t?lpile unei persoane sau falaka este o practic? care are loc mereu cu inten?ie ?i poate fi privit? ca tortur? (a se vedea Corsacov v. Moldova, cererea nr. 18944/02, § 65, 4 aprilie 2006, ?i Levin?a v. Moldova, cererea nr. 17332/03, § 71, 16 decembrie 2008). Prin urmare, a avut loc o violare a drepturilor reclaman?ilor de a nu fi tortura?i, contrar prevederilor art. 3 CEDO. Având în vedere faptul c? poli?i?tii responsabili de maltratare au fost, în cele din urm?, condamna?i, Curtea a analizat dac? reclaman?ii mai pot s? se pretind? victime ale viol?rii art. 3 CEDO.

a) ancheta privind torturarea reclaman?ilor

În ceea ce prive?te anchetarea plângerilor reclaman?ilor privind maltratarea, Curtea a notat c? autorit??ile au aflat despre maltratarea reclaman?ilor la 14 iunie 2001, când CPT le-a informat despre aceasta. Ca rezultat, la 15 iunie 2001, reclaman?ii au fost vizita?i de c?tre reprezentan?i ai Ministerului Afacerilor Interne ?i colonelul D.P. a raportat despre maltratare chiar în aceea?i zi.

Curtea a notat c?, în pofida tuturor acestor numeroase ?i consistente rapoarte care confirmau c? reclaman?ii au fost maltrata?i, ei au fost du?i la medic doar la 18 iunie 2001, într-a patra zi din momentul când autorit??ile au aflat despre aceast? situa?ie. Acest termen a permis ca r?nile de pe corpul lor s? se vindece par?ial ?ia rezultat în constatarea medicului precum c? pe corpurile lor erau doar r?ni u?oare.

Mai mult ca atât, chiar dup? ce expertiza medical? a confirmat c? reclaman?ii au fost maltrata?i ?i în urma unei cereri din 21 iunie 2001 a ministrului Afacerilor Interne de a ini?ia o anchet? penal?, ancheta a început doar peste o lun?, abia la 21 iulie 2001.

În cele din urm?, Curtea a observat c? constat?rile CPT, expertiza medical? ?i declara?iile martorilor au oferit o surs? abundent? de probe. Având în vedere aceste probe ?i dup? cum rezult? din hot?rârile judec?tore?ti, se pare c? instan?ele de judecat? nu au avut de examinat un dosar foarte complicat în ceea ce prive?te atât circumstan?ele de fapt, cât ?i încadrarea juridic?. Aceasta se confirm? ?i prin aceea c? organele de urm?rire penal? au finisat ancheta ?i au trimis dosarul în instan?a de judecat? pân? în noiembrie 2001.

Curtea a considerat c? termenul în care reclaman?ii au fost du?i la medic în vederea confirm?rii maltrat?rii lor, precum ?i termenul în care a fost ini?iat? ancheta nu corespund cerin?ei de promptitudine a unei anchete penale în sensul art. 3 CEDO.

b) efectul de prevenire a interzicerii maltrat?rii

Curtea a notat c? în aceast? cauz? cei trei poli?i?ti condamna?i pentru maltratarea reclaman?ilor au fost sanc?iona?i prin priva?iune de libertate pe 3 ani ?i privarea de dreptul de a fi angajat în organele de drept pe 2 ani. Termenul priva?iunii de liberatate era minimul prev?zut de lege. Instan?ele de judecat? nu s-au referit la circumstan?ele agravante, iar poli?i?tii nu au manifestat nicio mustrare de con?tiin??, negând pe toat? durata procesului comiterea torturii. Poli?i?tii nu au petrecut nicio zi în închisoare, deoarece executarea pedepsei a fost suspendat? condi?ionat pe un termen de un an. Mai mult, ei nici m?car nu au fost suspenda?i din func?ie pe perioada anchetei, contrar recomand?rilor Protocolului de la Istanbul.

Curtea a subliniat c? efectul de prevenire a legisla?iei poate fi asigurat doar atunci când legisla?ia este aplicat? în orice situa?ie în care circumstan?ele o cer. În aceast? cauz?, CPT a constatat c?, la 14 iunie 2001, 2 persoane (reclaman?ii) au fost supuse la falaka, ceea ce Curtea a considerat a fi tortur?. În aceste circumstan?e, neintentarea procedurilor penale potrivit art. 101/1 Cod penal (tortura), f?r? explica?ii de ce a fost aleas? alt? infrac?iune (abuz de putere), este insuficient? pentru a asigura efectul de prevenire a legisla?iei adoptat? în particular pentru solu?ionarea problemei maltrat?rii. Curtea a mai atras aten?ia, în ceea ce prive?te pozi?ia Ministerului Afacerilor Interne, la lipsa eforturilor de dezvoltare a metodelor moderne de investiga?ie ?i termenul substan?ial la adoptarea Codului de etic? a poli?i?tilor.

c) concluzia privind obliga?ia statului pârât în conexiune cu maltratarea reclaman?ilor

Curtea a conchis c? investigarea maltrat?rii reclaman?ilor nu a fost “prompt?” în sensul art. 3 CEDO. De asemenea, procedurile împotriva celor trei poli?i?ti, inclusiv indulgen?a pedepselor aplicate ?i nesanc?ionarea lor potrivit prevederilor legale care se refereau exact la problema torturii, nu au asigurat un suficient efect descurajant în vederea prevenirii unor astfel de acte pe viitor.  

În aceste circumstan?e, Curtea a concluzionat c? reclaman?ii pot s? se pretind? victime ale viol?rii art. 3 CEDO. Astfel, obiec?ia preliminar? a Guvernului a fost respins?.

2. Condi?iile de deten?ie

Curtea a notat c? descrierea condi?iilor de deten?ie de c?tre reclaman?i în mare parte corespunde cu constat?rile CPT privind penitenciarul nr. 13 din Chi?in?u între 2001 ?i 2004 (a se vedea Becciev v. Moldova, cererea nr. 9190/03, §§ 31 ?i 32, 4 octombrie 2005). Reclaman?ii au fost de?inu?i în acest penitenciar pân? la 3 martie 2004, aproximativ în acelea?i condi?ii care au fost descrise în cauza Becciev. Mai mult ca atât, condi?iile de deten?ie nu s-au ameliorat semnificativ chiar pân? în 2005 (a se vedea Modârc? v. Moldova, cererea nr. 14437/05, §§ 37, 38 ?i 60-69, 10 mai 2007). Curtea nu a g?sit niciun temei de a se abate de la aceast? constatare în aceast? cauz?.

Curtea a acordat reclaman?ilor câte EUR 15,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 2,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre Fadei NAGACEVSCHI, avocat din Chi?in?u.