15 12 2009

La 15 decembrie 2009, Curtea European? a Drepturilor Omului (Curtea) a pronun?at hot?rârile Gavrilovici c. Moldovei (cererea nr. 25464/05), Leva c. Moldovei (cererea nr. 12444/05) ?i Fedotov c. Moldovei (cererea nr. 6484/05).

*  *  *

În cauza Gavrilovici c. Moldovei, reclamantul, Alexandru GAVRILOVICI, este cet??ean moldovean ?i locuie?te la Palanca. So?ia ?i fiul reclamantului sufer? de insuficien?? renal? cronic? ?i sunt nevoi?i s? mearg? la Chi?in?u pentru hemodializ?. La începutul anului 2004, so?ia ?i fiul reclamantului au solicitat ajutorul financiar al consiliului local ?tefan-Vod? pentru cheltuielile de transport. În noiembrie 2004, consiliul a discutat aceast? chestiune. La acea ?edin?? a consiliului a participat ?i reclamantul ?i se pare c? a existat o alterca?ie verbal? între acesta ?i pre?edintele raionului, I.M.

La 27 decembrie 2004, I.M. a cerut sec?iei de poli?ie ?i procuraturii s? ini?ieze proceduri judiciare împotriva reclamantului pentru insultarea consilierilor locali la o ?edin?? din 3 decembrie 2004. La 26 ianuarie 2005, dosarul contraven?ional al reclamantului a fost transmis în instan?a de judecat?. Tot la 26 ianuarie 2005, a avut loc ?edin?a de judecat?, care a durat circa 5 minute, ?i reclamantul a fost condamnat la 5 zile arest administrativ, cu executare imediat?. Potrivit reclamantului, condi?iile de deten?ie erau inumane ?i degradante. La 29 ianuarie 2005, reclamantul a solicitat permisiunea de a merge la biseric? la funeraliile mamei sale, care decedase la 24 ianuarie 2005. Cererea a fost respins?. La 16 februarie 2005, Curtea de Apel Bender a respins cererea de recurs a reclamantului în absen?a acestuia, de?i acesta solicitase amânarea examin?rii cauzei.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii), pe motiv c? condi?iile de deten?ie erau inumane ?i degradante, precum ?i c? scopul real al sanc?iunii a fost nu de a proteja reputa?ia lui I.M., dar de fapt pedepsirea sa pentru criticarea pre?edintelui raionului. Reclamantul a mai pretins violarea art. 10 CEDO (libertatea de exprimare).

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO. Curtea a notat c? descrierea condi?iilor de deten?ie oferit? de reclamant a fost contestat? doar în parte de Guvern, care nu a contestat afirma?iile reclamantului privind m?rimea celulei, num?rul persoanelor de?inute acolo, cu cine reclamantul trebuia s? împart? patul de lemn pentru a dormi, lipsa înc?lzirii, lipsa WC-ului în camer? ?i c? reclamantul a fost expus fumatului pasiv. Mai important este c?, din r?spunsul Guvernului la raportul CPT din 2007, rezulta c? IDP-ul de pe lâng? sec?ia de poli?ie din ?tefan-Vod? urma s? fie închis în 2008, deoarece nu corespundea cerin?elor legale. Curtea s-a mai referit la constat?rile CPT în raportul s?u din 2007, potrivit c?rora în IDP-urile cu asemenea condi?ii ?i facilit??i nu ar trebui s? fie de?inute persoane decât pe perioade foarte scurte, dar nu ?i pe durata nop?ii. Reclamantul, îns?, a fost de?inut 5 nop?i. În plus, reclamantului nu i s-a permis s? mearg? la biseric? dup? moartea recent? a mamei sale ?i nici nu a avut posibilitate s? se întâlneasc? cu membrii familiei sale.

Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 10 CEDO. Curtea a notat c? sanc?iunea impus? reclamantului constituia o ingerin?? în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, îns? aceasta nu era necesar? într-o societate democratic?. Curtea a notat c? reclamantul a fost sanc?ionat dup? ce l-a numit pe I:M. „fascist” ?i dup? „folosirea alte cuvinte insult?toare”, care nu au fost specificate de instan?ele de judecat?. Curtea a considerat c? sanc?ionarea cuiva în baza unor fapte vagi ?i neverificate, cum ar fi „folosirea alte cuvinte insult?toare”, f?r? a determina care au fost acele cuvinte, constituie în sine o violare a art. 10 CEDO.

Curtea a notat c? reclamantul a afirmat c? nu l-a numit pe I.M. „fascist”, solicitând instan?ei s? audieze martorul s?u ?i înregistrarea audio sau a textului ?edin?ei consiliului. Totu?i, instan?ele au refuzat, f?r? a da motive, s? audieze martorul reclamantului ?i s? ia în considera?ie versiunea reclamantului.

Curtea a opinat c?, chiar admi?ând c? reclamantul l-a numit pe I.M. „fascist”, instan?ele na?ionale nu au determinat dac? aceasta putea s? constituie o judecat? de valoare, veridicitatea c?reia nu este susceptibil? a fi demonstrat?. Curtea a reamintit c? ea a constatat anterior c? expresiile „neo-fascist” ?i „Nazi” nu justific? automat o condamnare pentru def?imare pe motiv de un stigmat specific ata?at acestor expresii (a se vedea Scharsach and News Verlagsgesellschaft v. Austria, cererea nr. 39394/98, § 43, ECHR 2003‑XI). În cauza Bodrožić v. Serbia (cererea nr. 32550/05, § 51, 23 iunie 2007), Curtea a reiterat opinia sa c? expresiile ofensatoare, cum ar fi „idiot” ?i „fascist”, pot fi considerate a fi critic? acceptabil? în anumite circumstan?e (a se vedea Oberschlick v. Austria (no. 2), hot?râre din 1 iulie 1997, Reports of Judgments and Decisions 1997‑IV; Feldek v. Slovakia, cererea nr. 29032/95, ECHR 2001‑VIII).

Curtea a considerat c? trebuie s? fie examinate circumstan?ele cauzei ca un tot întreg pentru a putea stabili dac? condamnarea reclamantului poate fi considerat? propor?ional? cu scopul legitim urm?rit. Curtea a notat c?, chiar dac? reclamantul a folosit acele cuvinte, acestea au fost în mod evident ca r?spuns la declara?iile lui I.M., rostite în urma unei animozit??i de lung? durat? dintre cei doi. Luând în considera?ie faptul c? reclamantul a participat la ?edin?? ?i a v?zut c? familia sa risca s?-i fie refuzat? din nou asisten?a financiar? foarte necesar?, în pofida faptului c? au fost îndeplinite toate cerin?ele pentru aceasta, este evident c? reclamantul era într-o stare de disperare ?i furie. Aceste chestiuni nu au fost examinate de instan?ele de judecat?.

În acela?i timp, instan?ele de judecat? nu au luat în considera?ie faptul c? cuvintele folosite de c?tre reclamant erau îndreptate împotriva unei persoane oficiale, la o ?edin?? a consiliului, într-un context politic în care exprimarea judec??ilor de valoare merit? o protec?ie special?. Curtea a reamintit c? limitele acceptabile de criticism privind un politician sunt mai largi decât privind persoane individuale.

Curtea a reiterat c? impunerea unei sanc?iuni penale unei persoane care ?i-a exercitat dreptul la libera exprimare poate fi considerat? compatibil? cu art. 10 CEDO doar în circumstan?e excep?ionale, atunci când alte drepturi fundamentale au fost serios afectate (a se vedea, mutatis mutandis, Cump?n? and Maz?re v. Romania [GC], cererea nr. 33348/96, § 115, ECHR 2004‑XI). În aceast? cauz?, instan?ele nu s-au referit la careva circumstan?e excep?ionale ?i nu au stabilit dac? dauna adus? lui I.M. a fost de o a?a gravitate, încât s? necesite 5 zile de arest al reclamantului.  

Curtea a acordat reclamantului EUR 6,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 2,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

În fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre Vladislav GRIBINCEA, avocat din Chi?in?u.

*  *  *

În cauza Leva c. Moldovei, reclaman?ii, Simion LEVA (fostul director al SA Aroma) ?i Octavian LEVA (fiul primului reclamant), au fost aresta?i în noiembrie 2004, fiind acuza?i de fraud?.

Reclaman?ii au invocat în fa?a Cur?ii c? au fost aresta?i în absen?a unor motive verosimile de a b?nui c? au s?vâr?it o infrac?iune, c? nu au fost informa?i despre motivele arest?rii ?i c? nu au dispus de suficient timp ?i facilit??i pentru a-?i preg?ti ap?rarea. Simion

Curtea, în unanimitate, a declarat inadmisibil? preten?ia privind violarea art. 6 § 1 CEDO ?i a constatat violarea art. 5 § 1 CEDO în privin?a ambilor reclaman?i; a art. 5 § 2 CEDO în privin?a ambilor reclaman?i; a art. 5 § 4 CEDO în privin?a primului reclamant privind peretele de sticl? la CCCEC ?i c? nu a existat violarea art. 5 § 4 CEDO privind pretinsa lips? a reprezent?rii legale în timpul primelor audieri la poli?ie,  c? nu a existat violarea art. 5 § 4 CEDO în privin?a celui de-al doilea reclamant; precum ?i  c? nu a existat violarea art. 13 CEDO în privin?a ambilor reclaman?i.

Curtea a acordat reclaman?ilor EUR 4,000 pentru fiecare dintre ei cu titlu de daune morale. 

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre Andrei CHIRIAC, avocat stabilit la Strasbourg.

*  *  *

În cauza Fedotov c. Moldovei, reclamantul, Eduard FEDOTOV, era beneficiarul unei hot?râri judec?tore?ti definitive din 22 octombrie 2001, prin care Curtea de Apel Chi?in?u a obligat Ministerul Afacerilor Interne („Ministerul”) s? recalculeze pensia reclamantului începând cu 1 iulie 1993, potrivit Legii asigur?rii cu pensii a militarilor ?i a persoanelor din corpul de comand? ?i din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993.

La 17 aprilie 2003, Ministerul a informat reclamantul c? hot?rârea în favoarea lui a fost executat?. Reclamantul s-a plâns diferitor autorit??i c? hot?rârea în favoarea sa nu a fost executat?.

Printr-o nou? hot?râre din 11 octombrie 2004, Curtea de Apel Chi?in?u a constatat c? hot?rârea din 22 octombrie 2001 a fost executat? par?ial ?i a obligat Ministerul s? achite reclamantului MDL 7,245. La 8 decembrie 2004, Ministerul a transferat aceast? sum? la Banca de Economii pentru a fi pl?tit? reclamantului.

Reclamantul a invocat violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil), a art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv) ?i a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protec?ia propriet??ii) în urma neexecut?rii hot?rârii definitive în favoarea sa în termen rezonabil, precum ?i violarea art. 14 CEDO (interzicerea discrimin?rii), deoarece nu i s-a oferit traducerea unor documente, inclusiv a unei hot?râri judec?tore?ti din 8 decembrie 2003.

Guvernul a afirmat c? reclamantul a abuzat de dreptul s?u la cererea individual?, deoarece, la 8 decembrie 2004, acesta a fost informat c? banii pentru executarea hot?rârii din 11 octombrie 2004 erau disponibili într-un cont bancar, dar a preferat s? depun? cerere la Curte la 21 decembrie 2004 ?i s? ridice banii dou? zile mai târziu. Curtea a notat c?, din materialele pe care le are în posesie, ea nu poate s? ajung? la concluzia c? reclamantul s-a bazat pe informa?ie despre care ?tia cu siguran?? c? nu este veridic? ?i c? reclamantul putea s? pretind?, în continuare, de executarea tardiv? a hot?rârii. Prin urmare, aceast? obiec?ie a fost respins?.

Reclamantul a invocat, printre altele, violarea art. 14 CEDO, pe motiv c? nu i s-a oferit traducerea unei hot?râri judec?tore?ti din 8 decembrie 2003 ?i a unor documente. Curtea a notat c? aceast? preten?ie a fost prezentat? Cur?ii la 21 decembrie 2004, prin urmare, mai mult de un an dup? ce au avut loc evenimentele invocate. Astfel, a fost înc?lcat termenul de ?ase luni ?i preten?ia a fost respins? ca inadmisibil? potrivit art. 35 § 4 CEDO.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 CEDO ?i a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO în urma execut?rii tardive a hot?rârii din 22 octombrie 2001, care a fost executat? în totalitate la 23 decembrie 2004.

Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 13 CEDO în corela?ie cu art. 6 § 1 CEDO, deoarece reclamantul nu a dispus de remedii efective pentru a preveni neexecutarea sau s? ob?in? compensa?ii.