27 04 2010

La 27 aprilie 2010, Marea Camer? a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârea sa în cauza T?nase c. Moldovei (cererea nr. 7/08).

Anterior, la 18 noiembrie 2008, Curtea a decis, în unanimitate, c? a existat violarea art. 3 Protocolul nr. 1 în privin?a dlui T?nase ?i a declarat inadmisibil? cererea din partea dlui Chirtoac?.

La 6 aprilie 2009, la cererea Guvernului Moldovei, cauza a fost deferit? Marii Camere, potrivit art. 43 CEDO. La 16 septembrie 2009, au avut loc audieri la Curte în aceast? cauz?.

Faptele cauzei

În aceast? cauz?, reclamantul, Alexandru TÄ‚NASE, de?ine cet??enia Republicii Moldovei ?i pe cea a României.

Dup? declararea independen?ei Republicii Moldova, cet??enii Moldovei nu aveau dreptul s? de?in? cet??enia altui stat. Totu?i, la 5 iunie 2003, Parlamentul Moldovei a modificat Legea cet??eniei ?i a acordat cet??enilor moldoveni dreptul la pluralitatea de cet??enii. Conform acestor modific?ri, cet??enii cu pluralitate de cet??enii aveau acelea?i drepturi ca ?i persoanele care de?ineau doar cet??enia Republicii Moldova, f?r? existen?a unor excep?ii de la aceast? regul?.

În decembrie 2005, reclamantul a ob?inut pa?aport românesc. Ulterior, el a f?cut public faptul c? de?ine cet??enia român?. Dl T?nase este membru al Partidului Liberal Democrat ?i în prezent de?ine func?ia de ministru al Justi?iei în coali?ia de guvernare. În cadrul alegerilor parlamentare din aprilie 2009 ?i iulie 2009, el a fost ales deputat în Parlament.

La 10 aprilie 2008, Parlamentul Moldovei a adoptat 3 amendamente la legisla?ia electoral?, care presupun: cre?terea pragului electoral de la 4 la 6 procente, interzicerea blocurilor electorale ?i a coali?iilor ?i interzicerea persoanelor de?in?toare de dubl? sau multipl? cet??enie s? devin? membri ai Parlamentului. Anterior, la 11 octombrie 2007, Parlamentul a adoptat în prima lectur? un proiect de lege (Legea nr. 273) pentru modificarea ?i completarea unor acte legislative. Potrivit acestui proiect de lege, doar persoanele care de?ineau exclusiv cet??enia Moldovei puteau ocupa func?ii de conducere în guvern, activa în unele func?ii ale serviciului public ?i puteau fi candida?i la func?ia de deputat în Parlament. La 7 decembrie 2007, proiectul de lege men?ionat a fost adoptat de Parlament în lectur? final?. Totu?i, Pre?edintele ??rii a refuzat s?-l promulge ?i l-a restituit Parlamentului.

Proiectul de lege a suferit ulterior unele modific?ri în sensul c? a fost redus? lista propus? cu func?iile din guvern ?i din serviciul public la care era limitat accesul de?in?torilor de cet??enie multipl?. Prevederile referitoare la alegerile legislative au fost, de asemenea, modificate în sensul c? persoanele cu dubl? sau multipl? cet??enie pot candida la alegeri, totu?i, la momentul înregistr?rii sale în calitate de candidat la func?ia de deputat, ele sunt obligate s? informeze Comisia Electoral? Central? despre de?inerea cet??eniei altui stat ?i, la momentul valid?rii mandatului de deputat de c?tre Curtea Constitu?ional?, s? renun?e la cet??enia altui stat.

La 29 aprilie 2008, Pre?edintele a promulgat Legea nr. 273 ?i, la 13 mai 2008, ea a fost publicat? în Monitorul Oficial, astfel intrând în vigoare. Art. 21 al Legii nr. 273 prevede urm?toarele: "(3) Pentru persoanele domiciliate în localit??ile din stânga Nistrului (Transnistria), incompatibilit??ile stabilite de prezenta lege se vor aplica doar în m?sura în care acestea vor fi stipulate de legisla?ia ce va reglementa statutul juridic special al Transnistriei."

Mai multe organiza?ii interna?ionale, inclusiv Consiliul Europei, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului ?i Intoleran?ei („ECRI”), Comisia de la Vene?ia ?i oficiali interna?ionali ?i-au exprimat îngrijorarea în privin?a amendamentelor referitoare la cet??enia dubl? ?i multipl? ?i au recomandat revizuirea legisla?iei.

Pre?edintele Partidului Liberal Democrat din Moldova a contestat constitu?ionalitatea Legii nr. 273. În mai 2009, Curtea Constitu?ional? a adoptat o hot?râre, prin care a constatat constitu?ionalitatea legii, considerând, în special, c? persoanele cu dubl? cet??enie pot deveni deputa?i, deoarece este posibil? ini?ierea procedurii de renun?are la alte cet??enii.

În urma alegerilor din aprilie 2009, reclamantul a ini?iat o procedur? de renun?are la cet??enia României ?i Curtea Constitu?ional? i-a validat mandatul de deputat. Dup? alegerile din iulie 2009, mandatul s?u de deputat a fost iar??i validat în urma prezent?rii dovezii c? dosarul de renun?are la cet??enia român? este pendinte.

Potrivit statisticilor, între 95,000 ?i 300,000 de moldoveni au ob?inut cet??enie român? între 1991 ?i 2001, iar în februarie 2007, circa 800,000 de moldoveni aveau cereri pendinte pentru cet??enia român?.

Plângeri

În fa?a Cur?ii, reclamantul s-a plâns, în temeiul art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO, c? dreptul s?u de a candida la alegeri a fost înc?lcat. Potrivit lui, nu a existat un interes public de a limita accesul în Parlament a unui num?r foarte mare de cet??eni moldoveni ce de?in cet??enia altor state ?i, în acela?i timp, în limitarea drepturilor aleg?torilor de a-?i exprima liber opinia în procesul de alegere a corpului legislativ. De asemenea, reclamantul s-a plâns, în temeiul art. 14 CEDO combinat cu art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO, c? a fost discriminat în compara?ie cu al?i cet??eni moldoveni cu dubl? cet??enie care locuiesc în Transnistria.

Admisibilitatea

În ceea ce prive?te statutul de victim?, Curtea a notat c? reclamantul este direct afectat de Legea nr. 273, deoarece el a fost obligat s? ini?ieze o procedur? care îl pune în situa?ia de risc de a pierde cet??enia român?. Astfel, în urma alegerilor din aprilie 2009, el a fost obligat s? ini?ieze procedura de renun?are la cet??enia român? pentru ca mandatul s?u de deputat s? fie validat de c?tre Curtea Constitu?ional?. Dup? alegerile din iulie 2009, pentru ca mandatul s?u s? fie validat, el a prezentat dovada c? dosarul de renun?are la cet??enia român? era pendinte. El risca s? piard? voturi ale aleg?torilor, deoarece electoratul con?tientiza c? exist? ?ansa ca reclamantul s? renun?e la func?ia de deputat pentru a-?i p?stra dubla cet??enie.  

În ceea ce prive?te chestiunea epuiz?rii c?ilor de recurs interne, Guvernul Moldovei a sus?inut c? dl T?nase putea s? solicite dlui Filat, care era deputat la acel moment, s? sesizeze Curtea Constitu?ional?. Curtea a notat c? acest argument a fost prezentat doar în fa?a Marii Camere ?i c? remediul propus de Guvern nu era direct accesibil dlui T?nase, care nu intra în categoria subiectelor cu drept de sesizare direct? a Cur?ii Constitu?ionale, ci dlui Filat, iar aceast? cale de atac a fost considerat? ineficient?. În orice caz, între timp, Curtea Constitu?ional? a declarat constitu?ional? Legea nr. 273 ?i, prin urmare, aceast? cale de recurs a fost epuizat?, iar obiec?ia Guvernului a fost respins?.

În observa?iile prezentate Marii Camere, Guvernul s-a referit pentru prima dat? la obiec?ia ratione materiae, în urma referirii în hot?rârea Camerei la Conven?ia European? cu privire la Cet??enie. Guvernul a considerat c? Camera s-a referit nu la dreptul de a candida la alegeri, ci la dreptul a ob?ine ?i a de?ine cet??enie multipl?, care nu sunt drepturi garantate de CEDO. Guvernul a sus?inut c? Moldova poate s? denun?e Conven?ia European? cu privire la Cet??enie ?i s? o ratifice din nou, f?când o rezerv? în privin?a art. 17. Curtea a considerat c? aceast? obiec?ie are o conexiune cu fondul cauzei ?i c? o va examina împreun? cu fondul cererii.

Hot?rârea Marii Camere

Curtea a notat c? reclamantul a fost obligat s? ini?ieze o procedur? de renun?are la cet??enia român? pentru ca mandatul s?u de deputat s? fie validat ?i a conchis c? aceasta reprezint? o ingerin?? în dreptul garantat de art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO. O ingerin?? în acest drept constituie o violare a Conven?iei, cu excep?ia cazurilor dac? este prev?zut? de lege, urm?re?te un scop legitim ?i este propor?ional? scopului legitim urm?rit.

În ceea ce prive?te „legalitatea” ingerin?ei, Curtea a notat c? aceasta a fost examinat? concomitent cu „propor?ionalitatea” acesteia.

Curtea a observat c? „scopul legitim” invocat de autorit??i a fost asigurarea loialit??ii membrilor Parlamentului fa?? de statul Republica Moldova. Curtea a notat c? exist? o distinc?ie între loialitatea fa?? de stat ?i loialitatea fa?? de Guvern. În timp ce necesitatea de a asigura loialitatea fa?? de stat constituie un scop legitim ?i poate justifica restric?ii în drepturile electorale, cea din urm? nu poate. Într-un stat de drept, este clar c? membrii Parlamentului, în special membrii partidelor de opozi?ie, au rolul de a reprezenta electoratul asigurând responsabilitatea Guvernului la putere ?i de a evalua politicile lor.

Curtea a observat c? Legea nr. 273 ?i alte m?suri ale reformei electorale au avut un efect nociv asupra partidelor de opozi?ie ?i c? to?i deputa?ii care au fost afecta?i negativ de Legea nr. 273, pe motiv c? de?ineau înc? o cet??enie, f?ceau parte din partidele de opozi?ie. Prin urmare, obliga?ia Guvernului de a demonstra c? amendamentele au fost introduse în scopuri legitime a devenit cu atât mai mult presant?. Totu?i, Guvernul nu a fost capabil s? prezinte un exemplu când vreun deputat cu dubl? cet??enie ar fi demonstrat lipsa de loialitate fa?? de stat. Prin urmare, Curtea nu a fost pe deplin satisf?cut? de argumentul c? scopul m?surii era s? asigure loialitatea deputa?ilor fa?? de stat.

În ceea ce prive?te propor?ionalitatea m?surii, a fost notat c? în statele membre la Consiliul Europei se permite dubla cet??enie ?i c? de?inerea dublei cet??enii nu trebuie s? fie temei pentru imposibilitatea de a fi ales deputat în Parlament. Totu?i, Curtea a considerat c? o practic? mai restrictiv? ar putea fi justificat?, în special din ra?iuni istorice sau politice. În Moldova, la momentul declar?rii independen?ei, exista un interes particular de a lua m?suri pentru a limita orice pericole asupra independen?ei ?i securit??ii statului. Totu?i, interdic?ia deputa?ilor de a de?ine multipl? cet??enie a fost aplicat? dup? 17 ani de la declararea independen?ei ?i dup? 5 ani de la adoptarea legii cet??eniei care permitea dubla ?i multipla cet??enie. Astfel, Curtea a constatat c? argumentul precum c? aceast? m?sur? era necesar? pentru a proteja legile, institu?iile ?i securitatea na?ional? ale Moldovei este mult mai pu?in conving?tor. Guvernul nu a explicat de ce preocup?rile privind loialitatea cet??enilor dubli a ap?rut recent ?i de ce acestea nu au fost prezente la adoptarea legii care prevedea permiterea de?inerii dublei cet??enii.

Curtea a recunoscut c? un num?r semnificativ de deputa?i de?in sau sunt pe cale s? ob?in? a doua cet??enie, îns? ea nu a fost convins? c? acest num?r justific? m?surile luate. Având în vedere c? un num?r mare de persoane de?in dubl? cet??enie, acestea au dreptul s? fie reprezentate de deputa?i care le împ?rt??esc preocup?rile. Curtea a considerat c? existau alte m?suri, mult mai specifice, pentru a proteja legile, institu?iile ?i securitatea na?ional? a Moldovei, cum ar fi sanc?iuni pentru un comportament care amenin?? institu?iile ?i securitatea na?ional? ?i autorizarea de securitate pentru accesul la documentele confiden?iale.

Curtea a respins obiec?ia Guvernului precum c? dreptul la cet??enie multipl? ?i dreptul de a ob?ine o cet??enie nu sunt drepturi garantate de CEDO ?i c? Camera Cur?ii în hot?rârea sa a acordat o importan?? prea mare obliga?iei Moldovei prin prisma Conven?iei Europene cu privire la Cet??enie. Curtea a subliniat c? ea nu a examinat dreptul reclamantului de a de?ine dubla cet??enie, dar mai degrab? dreptul Moldovei de a introduce restric?ii în dreptul reclamantului de a deveni deputat dup? alegerea sa, ca rezultat al dublei sale cet??enii, ?i compatibilitatea oric?rei astfel de restric?ii în sensul CEDO. În ceea ce prive?te referirea la Conven?ia European? cu privire la Cet??enie ?i la activit??ile altor institu?ii ale CoE, Curtea a subliniat c? ea a sus?inut în mod constant c?, în scopul interpret?rii CEDO ?i stabilirii unui standard european comun în domeniu, trebuie de luat în considera?ie instrumentele ?i rapoartele interna?ionale relevante, în speciale pe cele ale CoE.

Curtea a subliniat c? rapoartele interna?ionale, în special cele ale ECRI ?i ale Comisiei de la Vene?ia, au fost unanime în critica lor, exprimând îngrijor?ri privind impactul discriminatoriu al legii. Curtea a mai reamintit c?, potrivit jurispruden?ei sale, nicio restric?ie asupra drepturilor electorale nu trebuie s? aib? ca efect excluderea grupurilor de persoane de la participarea în via?a politic? a ??rii.

În lumina acestor considera?ii, Marea Camer? a Cur?ii a constatat c? prevederile care interzic deputa?ilor ale?i, care de?in cet??enie multipl?, s? fie membri ai Parlamentului, sunt dispropor?ionate ?i a considerat, în unanimitate, c? a existat violarea art. 3 Protocolul nr. 1 la CEDO.

Având în vedere violarea constatat?, Curtea nu a considerat necesar de a examina separat preten?ia reclamantului privind violarea art. 14 CEDO.

Curtea a acordat reclamantului EUR 8,881.83 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre Janeta HANGANU, avocat din Chi?in?u.