28 04 2010

La 27 aprilie 2010, Curtea European? a Drepturilor Omului a f?cut public? hot?rârea sa în cauza Ciubotaru c. Moldovei (cererea nr. 27138/04).

În aceast? cauz?, reclamantul, Mihai CIUBOTARU, este scriitor ?i profesor de limb? francez?. P?rin?ii reclamantului s-au n?scut în 1927 ?i 1928, în provincia Basarabia, România, iar actele lor de stare civil? nu con?ineau indicii despre apartenen?a etnic?. În certificatul lor de c?s?torie de tip sovietic apartenen?a etnic? nu era indicat?. În pa?apoartele de tip sovietic eliberate reclamantului ?i p?rin?ilor acestuia era indicat? etnia de moldovean. În 2002, reclamantul a depus cerere pentru eliberarea buletinului de identitate de tip nou, indicând „român” la apartenen?a etnic?. Totu?i, lui i s-a spus c? cererea sa nu va fi acceptat? decât dac? va scrie c? este „moldovean”. Reclamantul s-a conformat.

În scurt timp dup? aceasta, reclamantul s-a adresat oficiului de stare civil?, solicitând ca în actele sale s? fie indicat? etnia de „român” în loc de „moldovean”. Cererea sa a fost respins? pe motiv c? p?rin?ii s?i nu au fost înregistra?i în calitate de etnici români în actele lor de na?tere ?i c?s?torie ?i, astfel, era imposibil s? fie înregistrat ca apar?inând etniei române. Reclamantului i s-a sugerat s? caute în Arhiva Republican? dovezi ale originii române ale buneilor ?i str?mo?ilor s?i.

Reclamantul a ini?iat proceduri judiciare, solicitând modificarea apartenen?ei sale din „moldovean” în „român” în actele sale de stare civil?. Cererea reclamantului a fost respins? de c?tre instan?ele judec?tore?ti na?ionale, procedura culminând cu decizia Cur?ii Supreme de Justi?ie din 6 aprilie 2005, instan?ele reluând argumentele autorit??ilor de stare civil?.   

Reclamantul a invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vie?ii private ?i familiale) pe motiv de refuz al autorit??ilor de a înregistra etnia sa român? în actele de identitate; precum ?i violarea art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil) pe motiv c?, potrivit legisla?iei moldovene?ti, el nu putea s? aduc? probe în sus?inerea preten?iei sale de a schimba etnia din „moldovean” în „român”.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO.

Curtea a notat c?, apartenen?a etnic? a persoanei, concomitent cu astfel de aspecte ca numele, sexul, religia ?i orientarea sexual?, constituie un aspect esen?ial al vie?ii private ?i identit??ii persoanei ?i, prin urmare, cade sub inciden?a art. 8 CEDO.

Fiind con?tient? de natura sensibil? a subiectului în discu?ie, Curtea se distan?eaz? de la dezbaterile din cadrul societ??ii moldovene?ti privind identitatea etnic? a grupului etnic principal. Ea s-a bazat pe legisla?ia Moldovei ?i pozi?ia oficial? a autorit??ilor moldovene?ti atunci când se refer? la moldoveni ?i români.

În ceea ce prive?te cerin?a autorit??ilor moldovene de a dovedi originea etnic? a p?rin?ilor reclamantului, Curtea nu a disputat dreptul Guvernului de a solicita existen?a probelor obiective a etniei pretinse. De asemenea, Curtea a notat c? este gata s? accepte c? autorit??ile pot refuza o cerere de înregistrare oficial? ca apar?inând unei anumite etnii, dac? o astfel de cerere este bazat? pe motive subiective ?i nefondate.

Totu?i, se pare c? dl Ciubotaru s-a confruntat cu o cerin?? legal? care i-a f?cut imposibil? sus?inerea preten?iilor sale. Dreptul ?i practica interne relevante privind înregistrarea apartenen?ei etnice a creat bariere de nedep??it pentru persoanele care doresc s? le fie înregistrat? o etnie diferit? de cea a p?rin?ilor lor, care a fost înregistrat? de c?tre autorit??ile sovietice în trecut. Potrivit legii, reclamantul putea s?-?i modifice apartenen?a etnic? doar dac? ar fi demonstrat c? unul dintre p?rin?ii s?i a fost înregistrat oficial în calitate de etnie român?. Totu?i, în perioada sovietic?, popula?ia Moldovei a fost înregistrat? în mod sistematic fiind de etnie moldoveneasc?, cu foarte pu?ine excep?ii, nefiind clare criteriile pentru aceasta. Astfel, solicitându-i dlui Ciubotaru s? demonstreze c? p?rin?ii s?i au fost înregistra?i în calitate de etnici români, autorit??ile au impus reclamantul s? suporte o povar? dispropor?ionat?, având în vedere realit??ile istorice ale Republicii Moldova.

În continuare, Curtea a observat c? preten?ia dlui Ciubotaru a fost bazat? pe alte elemente decât percep?ia sa subiectiv? asupra originii sale etnice. Era clar c? el putea furniza referin?e obiective la originea sa român? care puteau fi obiectiv verificate, cum ar fi limba, numele, empatia ?i al?i factori. Totu?i, astfel de probe obiective nu puteau fi invocate potrivit legisla?iei moldovene?ti. Astfel, reclamantul nu a avut posibilitatea de a avea examinate preten?iile sale, precum c? apar?ine ului alt grup etnic, în lumina probelor obiectiv verificabile, prezentate în sus?inerea acestor preten?ii.

Având în vedere toate circumstan?ele cauzei, Curtea a conchis c? procedura de care dispunea dl Ciubotaru pentru a-?i modifica originea etnic? nu era conform? cu obliga?iile Moldovei potrivit Conven?iei privind respectarea vie?ii private. Astfel, a avut loc violarea art. 8 CEDO.

Având în vedere violarea constatat?, Curtea nu a considerat necesar de a examina separat preten?ia reclamantului privind violarea art. 6 CEDO.

Reclamantul a solicitat EUR 3,000 pentru compensarea daunelor morale ?i EUR 6,280 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. Curtea a acordat reclamantului EUR 1,500 cu titlu de daune morale ?i EUR 3,500 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre Al. T?nase ?i V. Maximov.