14 02 2011

La 9 februarie 2011, la Strasbourg, au avut loc consult?rile Comitetului de Exper?i al Consiliului Europei privind reforma Cur?ii Europene a Drepturilor Omului cu reprezentan?ii societ??ii civile ?i ai institu?iilor na?ionale a drepturilor omului. Societatea civil? ?i institu?iile na?ionale a drepturilor omului au fost reprezentate de 25 de organiza?ii neguvernamentale, care sunt cele mai active în domeniul ap?r?rii drepturilor omului. Din partea Moldovei la reuniune a participat ONG-ul “Juri?tii pentru Drepturile Omului” reprezentat de domnul Vitalie Nagacevschi, pre?edinte al organiza?iei.

 Principala tem? a discu?iilor a constituit elaborarea unui raport final de c?tre Comitetul Director al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului cu privire la m?surile ce rezult? din Declara?ia de la Interlaken[1], care dispune operarea unor modific?ri în vederea eficientiz?rii activit??ii Cur?ii Europene a Drepturilor Omului pe motiv c? punerea în aplicare a Protocolului 14 la Conven?ie nu a solu?ionat problema suprasolicit?rii Cur?ii ?i a stocului de plângeri, care urmeaz? a fi examinate de c?tre forul de la Strasbourg.

 În cadrul consult?rilor au fost discutate urm?toarele probleme:

 -         crearea unui eventual nou mecanism de filtrare pentru Curte, care ar fi fost responsabil de examinarea cererilor v?dit inadmisibile, precum ?i, posibil, a cererilor repetitive;

-         o eventual? simplificare a procedurii de modificare a Conven?iei pentru Ap?rarea Drepturilor Omului ?i Libert??ilor Fundamentale;

-         o eventual? introducere a unui sistem de taxe de judecat? pentru reclaman?ii, care se adreseaz? la Curte.

 Crearea unui eventual nou mecanism de filtrare pentru Curte

În cadrul discut?rii acestei probleme s-a constatat c? dup? intrarea în vigoare a Protocolului 14 la Conven?ie ?i începerea examin?rii admisibilit??ii cererilor de c?tre un singur judec?tor, num?rul de cereri restante nu c? nu a sc?zut, dar din contra, a crescut ?i aceast? cre?tere a fost mai rapid? decât anterior. Pentru dep??irea situa?iei create, la Conferin?a de la Interlaken, s-a propus crearea unui mecanism de filtrare, care s-ar ocupa de cererile v?dit inadmisibile ?i, eventual, de cererile repetitive.

În cadrul consult?rilor au fost discutate 2 solu?ii pentru crearea mecanismului de filtrare:

-         filtrarea s? fie f?cut? de c?tre Gref?;

-         filtrarea s? fie f?cut? de c?tre un nou tip de judec?tori.

 Majoritatea participan?ilor la consult?ri s-a pronun?at împotriva filtr?rii cererilor de c?tre Gref? pe motiv c? respectiva filtrare are ca ?i finalitate pronun?area unor decizii de inadmisibilitate a cererilor care v?dit nu întrunesc condi?iile stabilite de Conven?ie, or, aceste decizii sunt acte jurisdic?ionale ?i în asemenea circumstan?e ele ar trebui s? fie adoptate în exclusivitate de c?tre judec?tori.

În ceea ce prive?te filtrarea cererilor de c?tre judec?tori, în principal, au fost discutate 2 solu?ii:

 -         filtrarea de c?tre judec?tori ad litem;

-         filtrarea de c?tre judec?tori de tip nou.

Judec?torii ad litem au fost introdu?i în sistemul Tribunalului Penal Interna?ional pentru ex-Iugoslavie prin Rezolu?ia 1329(2000) a Consiliului de Securitate al ONU. Ace?ti judec?tori au acelea?i drepturi, obliga?ii, calificare ca ?i judec?torii permanen?i, îns? sunt numi?i pentru o perioad? limitat? de timp ?i pentru o sarcin? specific?, scopul fiind cre?terea capacit??ii juridice a Cur?ii.

În ceea ce prive?te judec?torii de tip nou, este vorba de o nou? categorie de judec?tori, care ar trebui s? posede calificarea necesar? pentru a fi numi?i în func?ii judiciare ?i s? corespund? acelora?i exigen?e în ceea ce prive?te impar?ialitatea ca ?i judec?torii permanen?i. Totodat?, având în vedere sarcina care le va reveni, ace?tia ar trebui s? fie la stadiul carierei mai pu?in avansat decât judec?torii permanen?i. Modul de a-i desemna ar trebui s? fie diferit, mai simplu, decât cel pentru judec?torii permanen?i – de exemplu ace?ti judec?tori ar putea fi selecta?i de Curte sau de c?tre Adunarea Parlamentar?, dar dup? consultarea Cur?ii, în baza unei liste prezentate de c?tre stat.

Ace?ti judec?tori, fie ad litem, fie de tip nou, ar putea examina inclusiv ?i cererile repetitive.

În cadrul consult?rilor sau adus argumente pro ?i contra pentru fiecare din solu?iile enumerate mai sus, urmând ca ele s? fie incluse în textul raportului.

Simplificarea procedurii de modificare a Conven?iei

Având în vedere problemele de care se confrunt? Curtea, la Conferin?a de la Interlaken s-a propus studierea oportunit??ii simplific?rii procedurii de modificare a Conven?iei, de exemplu similar celei care figureaz? în articolul 41 litera d din Statutul Consiliului Europei, pentru a permite adaptarea rapid? a acesteia la cerin?ele zilei.

În cadrul discut?rii respectivei probleme au fost abordate 2 solu?ii:

 -         simplificarea procedurii de modificarea a Conven?iei, care ar trebui s? fie precedat? de selectarea prevederilor conven?ionale ce nu cad sub inciden?a noilor reguli (de exemplu normele care garanteaz? drepturi ?i libert??i), precum ?i de un studiu privind normele, ce ar c?dea sub inciden?a noilor reguli;

-         elaborarea ?i adoptarea Statutului Cur?ii, care ar include în sine reguli de procedur? în fa?a Cur?ii ?i care ar putea fi modificat mai u?or decât Conven?ia. În statut ar trebui s? fie incluse norme din Regulamentul Cur?ii, care necesit? a fi „avansate” în gradul de importan??, dar unele norme din Conven?ie. Astfel, activitatea Cur?ii ar putea fi reglementat? de 3 documente: Conven?ie, Statutul Cur?ii ?i Regulamentul Cur?ii.

 Majoritatea participan?ilor la consult?ri au pledat pentru a doua variant?.

 Introducerea unui sistem de taxe de judecat? pentru reclaman?i

Aceast? propunere de asemenea se con?ine în Declara?ia de la Interlaken.

To?i reprezentan?ii societ??ii civile s-au pronun?at împotriva introducerii oric?ror taxe, invocând c? acestea ar putea împiedica realizarea dreptului de adresare nestingherit? la Curte. Întru argumentarea pozi?iei, au fost invocate mai multe argumente cum ar fi: imposibilitatea achit?rii taxei de c?tre persoanele arestate sau aflate în spitale psihiatrice, lipsa în unele state a unui sistem bancar bine pus la punct, care ar permite virarea taxelor, pauperizarea popula?iei etc.

Totu?i, dac? taxele vor fi introduse, s-a insistat asupra diferen?ierii acestora în dependen?? de stat ?i dezvoltarea economic? a acestuia.

Una din propunerile de taxare a reclaman?ilor a fost ca respectiva taxare s? nu fie automat?. Astfel, dac? Grefa constat? c? cererea este v?dit inadmisibil?, reclamantului se expediaz? o scrisoare, cu propunerea, în cazul în care insist? asupra examin?rii cererii, s? achite o anumit? tax?. În caz de neachitare a taxei cererea nu va fi examinat?.

Toate aceste propuneri urmeaz? a fi incluse în raport, pe baza c?ruia se va decide ce reforme urmeaz? a fi operate pentru eficientizarea activit??ii Cur?ii Europene a Drepturilor Omului.