|
|
|||||||
Despre noi Curtea European? Procedura în fa?a Cur?ii Executarea hot?rârilor CtEDO Cauze moldovene?ti DO în Moldova Proiecte curente Proiecte implementate | ||||||||
|
Hot?rârea Avram ?i al?ii c. Moldovei (cererea nr. 41588/05). 06 07 2011 La data de 05 iulie 2011 CtEDO a adoptat hot?rârea Avram ?i al?ii c. Moldovei (cererea nr. 41588/05). *** În cauza Avram ?i al?ii c. Moldovei , reclaman?ii sunt Ala Avram, Elena Vrabie, Eugenia Buzu, Ana Moraru ?i Alina Frumusachi. Trei din reclaman?i sunt jurnali?ti, unul profesor de limb? francez?, iar ultimul bibliotecar. În perioada de referin??, primii doi reclaman?i erau angaja?i la o publica?ie periodic? specializat? în jurnalism de investiga?ie. Publica?ia era implicat? în numeroase scandaluri ?i litigii. În octombrie 2002 redactorul-?ef a fost arestat, fiind acuzat de corup?ie. Potrivit reclaman?ilor, dup? evenimentele respective, doi din reclaman?i au dezv?luit rela?ii apropiate cu ofi?eri de poli?ie implica?i în re?inerea redactorului-?ef, iar unul din ei având chiar o rela?ie romantic? cu unul dintre ofi?erii de poli?ie respectivi. Potrivit reclaman?ilor, ofi?erii de poli?ie respectivi furnizau material pentru activitatea jurnalistic? în publica?ie. Guvernul a disputat circumstan?ele de fapt cu privire la rela?ia strâns? dintre reclaman?i ?i ofi?erii de poli?ie. În ianuarie 2003 o persoan?, care se auto-intitula Petrus a venit la sediul publica?iei, abordând primii doi reclaman?i, a propus s? cumpere un material video ce con?inea imagini video explicite a unui preot implicat în comportament compromi??tor. Ulterior s-a aflat c? acest Petrus este membru a unei grup?ri criminale, iar înregistrarea video respectiv? a fost utilizat? pentru ?antajarea preotului. Informa?ia a fost retransmis? celor patru ofi?eri ?i la 25 ianuarie 2003 trei din reclaman?i au ajutat ofi?erii de poli?ie s?-l re?in? pe Petrus. Unul din reclaman?i a fost remunerat pentru asisten?a acordat?, scriind recipis? pe numele Ministerului Afacerilor Interne. Guvernul a disputat alega?iile reclaman?ilor privind arestarea lui Petrus ?i implicarea reclaman?ilor, confirmând faptul c? unul din reclaman?i a primit bani de la Ministerul Afacerilor Interne, îns?, f?r? a specifica destina?ia pl??ii. De asemenea în ianuarie 2003 unul din primii doi reclaman?i a fost abordat de c?tre o persoan? pe nume S.D., care era implicat într-un litigiu cu Consiliul Municipal, despre care reclamantul a publicat un articol. La 31 ianuarie 2003 to?i reclaman?ii, patru ofi?eri de poli?ie ?i S.D. au petrecut o sear? într-o saun? în apropiere de Chi?in?u. Guvernul a disputat alega?ia precum c? patru ofi?eri de poli?ie au petrecut timpul într-o saun?, împreun? cu reclaman?ii ?i S.D. La data de 07 mai 2003 sa pretins c? primul reclamant a fost contactat de c?tre unul din cei patru ofi?eri de poli?ie ?i i s-a cerut s? nu publice, pân? în ziua urm?toare, un articol despre ilegalit??ile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Ofi?erul de poli?ie a dus reclamantul la un magazin, aparent specializat în electronic?, unde acesta a ar?tat o înregistrare video cu ea ?i reclaman?ii, realizat la 31 ianuarie 2003, în saun? ?i a amenin?at c? va face publice înregistr?rile la televiziunea public?, dac? nu vor fi întrunite condi?iile impuse de acesta ?i a ad?ugat c? copiile materialului video vor fi expediate la p?rin?ii reclaman?ilor. De asemenea se pretinde c? acesta a amenin?at-o cu închisoare ?i violen??, ?i a aten?ionat-o c? va fi f?cut? public? colaborarea acesteia cu poli?ia. Primul reclamant a informat ofi?erul de poli?ie c? este prea târziu de a opri publicarea articolului, deoarece materialul deja a fost expediat tipografiei. La data de 8 mai 2003 articolul respectiv a fost publicat. La data de 10 mai 2003 la 19.30 televiziunea na?ional? a difuzat o emisiune dedicat? fenomenului corup?iei ?i caracterului moral al jurnali?tilor de la publica?ia periodic? a reclaman?ilor. Emisiunea a fost prezentat? de c?tre pre?edintele televiziunii na?ionale, iar S.D. a fost în calitate de invitat. Invitatul a fost prezentat ca un om de afaceri, care se pretinde c? a mituit cel de al doilea reclamant pentru a asigura publicarea materialului. De asemenea el a descris seara petrecut? împreun? cu primul reclamant în saun? la data de 31 ianuarie 2003, ?i a sus?inut c? unul din reclaman?i ar fi furat bani din buzunarul de la pantalonii s?i ?i c? reclaman?ii inten?ionau s? r?peasc? copilul s?u pentru r?scump?rare. De asemenea, S.D. a pretins c? publica?ia periodic?, la care erau angaja?i reclaman?ii, apar?inea unui lider din opozi?ie. Emisiunea a continuat cu prezentarea unui video în alb-negru filmat în saun?. Reclaman?ii erau v?zu?i în lenjerie de corp, aparent intoxica?i, folosind un limbaj obscen. Doi din reclaman?i s?rutau ?i atingeau un b?rbat, iar unul executa un dans erotic. Fa?a b?rbatului era acoperit?, pe când cea a reclaman?ilor nu era, iar înregistrarea era periodic oprit? pentru a recunoa?te mai u?or fe?ele. Aparent înregistrarea a fost realizat? cu o camer? static? ?i cel pu?in unul din participan?ii de gen masculin era con?tient de filmare, din moment ce f?cea semne cu degetul camerei, când nici un reclamant nu se uita. În emisiune a fost prezentat? a copie a recipisei eliberate Ministerului Afacerilor Interne, când ap?reau secven?e cu reclaman?ii erau utiliza?i termeni ponegritori cum ar fi „prostituate de clas? inferioar?”. Emisiunea a continuat cu prezentarea unei secven?e a înregistr?rii video a arest?rii redactorului-?ef a publica?iei periodice, unde erau angaja?i reclaman?ii. Potrivit reclaman?ilor, acest video este parte component? a unui dosar penal ?i nu era pentru uz public. Aceast? informa?ie nu a fost disputat? de c?tre Guvern. La data de 13 mai 2003 televiziunea na?ional? a difuzat din nou emisiunea respectiv?. În mai 2003 primul reclamant a depus plângere penal? pentru ?antaj ?i pentru abuz de putere din partea ofi?erilor de poli?ie, sus?inând c? ofi?erii de poli?ie i-au invitat la saun? ?i i-au filmat pe ascuns, ulterior încercând s?-i ?antajeze. Plângerea reclamantei de instituire a urm?ririi penale nu s-a soldat cu succes. Între timp, to?i reclaman?ii au înaintat o ac?iune civil? cerând compensa?ii pentru înc?lcarea articolului 8 din Conven?ie de c?tre Ministerul Afacerilor Interne ?i televiziunea na?ional?, pretinzând filmarea secret? ilegal? în saun? de c?tre poli?ie, mediatizarea colabor?rii cu poli?ia ?i difuzarea înregistr?rii video din saun? la televiziunea na?ional?. Reclaman?ii pretindeau în calitate de desp?gubiri sume între 9,000 ?i 45,000 Euro. Prin decizia Cur?ii Supreme de Justi?ie din 01 august 2008 s-a decis încasarea în beneficiul fiec?rui reclamant a sumei de 3,600 MDL prejudiciu moral pentru difuzarea înregistr?rii video din saun? la televiziunea na?ional?, S.D. fiind obligat s? pl?teasc? celui de al doilea reclamant suma de 1,800 MDL pentru def?imare, iar MAI fiind obligat s? pl?teasc? suma de 3,600 MDL primului reclamant pentru mediatizarea colabor?rii cu poli?ia ?i 42,697 MDL cu titlu de costuri ?i cheltuieli. La justificarea cuantumului prejudiciului moral instan?a suprem? a f?cut trimitere la plafonul stabilit de art. 7/1 Cod civil. În fa?a Cur?ii reclaman?ii au pretins înc?lcarea articolului 8 din Conven?ie, invocând c? filmarea secret? în saun? a constituit o ingerin?? în respectul vie?ii private, contrar? legii ?i care nu era necesar? într-o societate democratic?. Reclaman?ii au invocat, printre altele, c? compensa?ia adjudecat? de instan?a suprem? pentru difuzarea înregistr?rii video din saun? la televiziunea na?ional? ?i pentru def?imare nu era adecvat? ?i propor?ional? severit??ii înc?lc?rilor dreptului la respectul vie?ii private. Guvernul a invocat c? Curtea Suprem? de Justi?ie nu a avut alt? solu?ie decât s? aplice prevederile art. 7/1 din Codul civil ?i c? a fost adjudecat? compensa?ia maxim? prev?zut? de acest articol. În aceast? privin?? Curtea a subliniat c? Statul care acord? compensa?ie pentru înc?lcarea unui drept din Conven?ie nu poate s? se mul?umeasc? cu faptul c? suma adjudecat? reprezint? maximul potrivit legii na?ionale. Dac? statul alege s? aplice legisla?ia na?ional? la examinarea pretinselor înc?lc?ri a drepturilor din Conven?ie, acesta trebuie s? se asigure c? legisla?ia respectiv? este compatibil? cu Conven?ia ?i jurispruden?a Cur?ii. În spe??, Curtea reaminte?te c? nu este pentru prima dat? când instan?a suprem? este chemat? s? examineze situa?ii când legisla?ia na?ional? nu prevede un remediu pentru înc?lcarea unui drept din Conven?ie. În particular, Curtea a reamintit c? în decizia din 21 noiembrie 2007 Curtea Suprem? de Justi?ie a constatat înc?lcarea articolului 3 din Conven?ie ?i a constatat c? de?i legisla?ia na?ional? nu prevede dreptul la compensa?ie, astfel Conven?ia urmeaz? s? fie aplicat? direct ca o parte component? a sistemului de drept ?i c? are preceden?? fa?? de legisla?ia na?ional? (a se vedea Ciorap v. Moldova (no. 2), no. 7481/06, § 13, 20 iulie 2010). Situa?ii similare au avut loc în câteva alte cauze privind anularea deciziilor finale contrare principiului certitudinii juridice. În aceste cauze Curtea Suprem? a aplicat direct articolul 6 din Conven?ie ?i articolul 1 Protocolul 1 la Conven?ie ?i a adjudecat prejudicii comparabile cu cele adjudecate de Curte. În aceste circumstan?e, Curtea nu este convins? c? în aplicarea direct? a prevederilor articolului 8 din Conven?ie, la solu?ionarea chestiunii compensa?iei Curtea Suprem? nu a dispus de instrumente altele decât art. 7/1 Cod civil. Dimpotriv?, atare abordare este contrar? jurispruden?ei na?ionale unde Curtea Suprem? s-a bazat direct pe practica Cur?ii în privin?a compensa?iilor pentru înc?lcarea drepturilor din Conven?ie. Curtea a considerat c? sumele adjudecate reclaman?ilor de c?tre Curtea Suprem? de Justi?ie erau prea mici pentru a fi considerate propor?ionale gravit??ii ingerin?ei în respectul vie?ii private. În concluzie a avut loc înc?lcarea articolului 8 din Conven?ie. În fa?a Cur?ii, primul ?i al doilea reclamant au solicitat 40,000 Euro ?i respectiv 50,000 Euro, restul reclaman?ilor au solicitat 15,000 Euro cu titlu de prejudiciu moral ?i 1,573.63 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli, la nivel na?ional, ?i 7,789.6 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli, în fa?a Cur?ii. Curtea a acordat primului reclamant suma de 5,000 Euro, celui de al doilea 6,000 Euro ?i câte 4,000 Euro restul reclaman?ilor ?i 1,500 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli. În fa?a Cur?ii reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre V. Gribincea, avocat din Chi?in?u. Judec?torul Mihai Poalelungi a formulat o opinie separat?, în care ?i-a exprimat regretul c? Curtea nu a examinat cap?tul din cerere precum c? autorit??ile na?ionale au e?uat s?-?i onoreze obliga?ia procedural? pozitiv? în temeiul articolului 8 din Conven?ie, prin omisiunea de a investiga adecvat preten?iile c? au fost filmate pe ascuns de poli?ie. Astfel Camera urma s? abordeze chestiunea respectiv? ?i s? vin? cu un r?spuns clar dac? Guvernul a avut obliga?ia pozitiv? s? investigheze alega?iile de filmare secret? ?i dac? da, dac? Guvernul ?i-a onorat aceast? obliga?ie. În continuare judec?torul a men?ionat c?, acest caz era unul foarte serios din moment ce reclaman?ii erau jurnali?ti care lucrau într-o publica?ie care a exprimat opinii critice fa?? de Guvern. Mai mult ca atât, sunt dovezi clare c? filmarea secret? a fost organizat? de agen?ii statului. Înregistrarea video a fost difuzat? de televiziunea na?ional? într-o emisiune prezentat? de pre?edintele televiziunii, etc. Faptele respective sugerau clar c? autorit??ile erau implicate direct în acest caz ?i c? acestea nu doar au e?uat s? investigheze preten?iile reclaman?ilor, ba dimpotriv?, au creat obstacole ?i au împiedicat în orice mod posibil investiga?ia. În acest context, judec?torul a reiterat ideea c? preten?ia reclaman?ilor privind omisiunea statului de a investiga circumstan?ele film?rii secrete urmau a fi tratate nu ca un simplu caz de voyeurism, ci mai degrab? ca un atac serios la libertatea de exprimare. Judec?torul ?i-a exprimat regretul c? reclaman?ii nu s-au plâns în temeiul articolului 10 din Conven?ie, de?i principiile aplicabile acestui articol puteau fi abordate la examinarea cererii în temeiul articolului 8. |
|||||||
Toate drepturile rezervate Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2006-2017 |
e-mail: info@lhr.md, design de UseMouse |