08 09 2011

În luna august 2011 CtEDO a f?cut publice urm?toarele decizii: Dimitrov c. Moldovei (cererea nr. 22254/08) ?i Galu?chin c. Moldovei, (cererea nr. 29568/06).

***

În cauza Dimitrov, reclamantul Andrei Dimitrov este n?scut în 1968 ?i locuie?te în Chi?in?u.

Cererea reclamantului, în temeiul Articolului 5 din Conven?ie, a fost comunicat? Guvernului, care a expediat observa?iile privind admisibilitatea ?i fondul cauzei. Observa?iile au fost expediate reclamantului, care a fost invitat s? prezinte observa?iile sale. Sec?ia Gref? nu a primit nici un r?spuns.

Printr-o scrisoarea recomandat? din 28 aprilie 2011 reprezentan?ii reclamantului au fost notifica?i despre expirarea termenului pentru prezentarea observa?iilor ?i despre lipsa cererii de extindere a acestui termen. Reprezentan?ilor reclamantului i s-a adus la cuno?tin?? faptul c? Curtea poate radia o cerere de pe rolul s?u dac? circumstan?ele indic? c? reclamantul nu inten?ioneaz? s? men?in? cererea. Totu?i, nu a fost primit nici un r?spuns.

Curtea a considerat c?, în aceste circumstan?e, poate fi considerat c? reclamantul nu mai dore?te men?inerea cererii, astfel Curtea a decis s? scoat? cererea de pe rolul s?u.

În fa?a Cur?ii reclamantul au fost reprezentat de c?tre V. Jereghi ?i N. Bayram, avoca?i din Chi?in?u ?i membrii Asocia?iei „Institutul pentru Drepturile Omului”.

***

În cauza Galu?chin, reclamantul Nicolae Galu?chin este n?scut în 1975 ?i locuie?te în Br?ne?ti.

Reclamantul a fost acuzat de ac?iuni indecente comise în raport cu o fat? de cinci ani, în rezultatul unei declara?ii a mamei acesteia din 07 aprilie 2003.

La data de 30 octombrie 2003 Judec?toria Criuleni l-a achitat pe reclamant pe toate capetele de acuza?ie, constatând c? nu exist? probe c? ar fi comis infrac?iunea. Instan?a a notat c? mama fetei a declarat c? a avut o disput? cu reclamantul în diminea?a zilei respective ?i a înaintat plângerea împotriva acestuia ca r?zbunare, ?i nu din cauza c? el ar fi comis vreo infrac?iune. De asemenea, ea înv??at fiica sa cum s? m?rturiseasc?, pentru al incrimina pe reclamant. Totu?i, instan?a a notat c? mama ?i fiica au retras ulterior declara?iile sale.

La data de 26 februarie 2004 Curtea de Apel Chi?in?u a men?inut sentin?a instan?ei de fond. Instan?a a notat discrepan?ele dintre declara?iile f?cute de fat? ?i mama sa la 07 aprilie 2003 ?i ulterioara schimbare a declara?iilor. De asemenea a notat raportul psihiatric precum c? copilul este predispus influen?ei din partea adul?ilor, pe când declara?iile date de aceasta autorit??ilor de investiga?ie au încetat dup? ce pedagogul prezent a notat dificultatea în formularea frazelor ?i explicarea logic? a gândurilor sale, ceea ce f?cea inutil? continuarea interog?rii. Declara?iile a doi martori audia?i la urm?rire penal? au confirmat tendin?a fetei de a fi influen?at? de adul?i, îns? procurorul nu a cerut prezen?a acestora în ?edin?? ?i nu a fost posibil? audierea lor.

La data de 1 iunie 2004 Curtea Suprem? de Justi?ie a anulat decizia din 26 februarie 2004 ?i a dispus rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Chi?in?u. Motivul rejudec?rii a fost c? instan?a inferioar? a e?uat s? examineze în mod direct toate probele relevante, cum ar fi audierea victimei, reprezentantului acesteia ?i al?i martori, ci doar a f?cut trimitere la materialele dosarului.

Victima ?i mama acesteia au fost cita?i la ?edin?a Cur?ii de Apel Chi?in?u din 22 septembrie 2004, îns? nu s-au prezentat. Între timp, la 09 septembrie 2004, mama a expediat o scrisoare instan?ei men?ionând c? sus?ine declara?iile sale ?i a copilului date la urm?rire penal?. Ea nu a cerut examinarea cauzei în lipsa sa.

La data de 22 septembrie 2004 Curtea de Apel Chi?in?u l-a g?sit vinovat pe reclamant de infrac?iunea imputat?. Reclamantul nu a fost prezent în ?edin??, de?i a fost citat. El pretinde c? nu a primit cita?ie. Un avocat numit din oficiu a fost prezent.

Instan?a nu a audiat martorii, inclusiv fata ?i mama acesteia. Dup? condamnarea reclamantului, mama fetei a scris la Curtea Suprem? de Justi?ie sus?inând c? ea nu primit cita?ii pentru ?edin?a din 22 septembrie 2004 ?i c? ea retrage declara?ia din 09 septembrie 2004. Reclamantul a pretins c? scrisoarea din 09 septembrie 2004 a fost scris? de altcineva, deoarece mama fetei nu putea s? scrie în grafie latin?, pe când scrisoarea era scris? în grafie latin?. Nu a fost dispus? o expertiz? pentru a verifica dac? ea a scris scrisoarea respectiv?.

La data de 06 decembrie 2004 avocatul reclamantului a depus o cerere de recurs. În recurs avocatul a aten?ionat instan?ei motivul pentru care Curtea Suprem? a expediat dosarul la rejudecare, ?i anume e?uarea Cur?ii de Apel de a examina în mod direct toate probele. Totu?i instan?a la condamnarea reclamantului a admis aceea?i înc?lcare. El de asemenea a invocat c? absen?a victimei, mamei ?i altor martori, inclusiv a reclamantului, la ?edin?a din 22 septembrie 2004 a prevenit ap?rarea de a contesta adecvat probele acuz?rii. Procurorul doar a citit declara?iile diferitor participan?i de la urm?rire penal?, ?i instan?a a ignorat declara?iile date de mama ?i fiica în fa?a instan?ei de fond prin care au renun?at declara?iile sale anterioare. Avocatul a pus la îndoial? autenticitatea scrisorii din 09 septembrie 2004 ?i în final a f?cut trimitere la articolul 6 din Conven?ie.

La data de 01 februarie 2006 Curtea Suprem? de Justi?ie a men?inut decizia instan?ei inferioare, constatând examinarea corespunz?toare a cauzei. Instan?a s-a referit la acelea?i probe care au fost examinare de instan?a de apel la 22 septembrie 2004. P?r?ile au fost citate, îns? au e?uat s? se prezinte. Totu?i, absen?a lor nu a împiedicat continuarea examin?rii cauzei. Mai mult ca atât, la data de 16 aprilie 2003 mama a semnat o declara?ie în grafie latin?, care demonstreaz? c? ea putea scrie în aceast? grafie ?i astfel putea fi autorul scrisorii din 09 septembrie 2004.

La data de 12 iunie 2008 reclamantul a fost eliberat condi?ionat, cu 17 luni ?i 17 zile înainte de expirarea termenului.

Dup? comunicarea prezentei cereri Guvernului respondent, la data de 10 aprilie 2009 Procuratura General? a cerut Cur?ii Supreme redeschiderea procedurilor în cauza reclamantului.

La data de 11 mai 2009 Curtea Suprem? a admis cererea respectiv?, constatând c? Curtea de Apel Chi?in?u ?i Curtea Suprem? de Justi?ie în deciziile sale din 22 septembrie 2004 ?i 01 februarie 2006 au înc?lcat drepturile reclamantului garantate de articolul 6 din Conven?ie, ?i cele de legisla?ia na?ional?, prin e?uarea de a examina în mod direct martorii ?i probele, înainte de a inversa solu?a instan?ei de fond. Mai mult ca atât, ei au examinat cauza în lipsa reclamantului în pofida absen?ei dovezii c? acesta a fost citat în mod corespunz?tor ?i c? au fost luate toate m?surile rezonabile pentru a asigura prezen?a acestuia în instan?? ?i s-a procedat în acest fel în lipsa unei declara?ii clare de renun?are a dreptului reclamantului de a fi audiat de instan?e. Mai mult ca atât, instan?a de apel a e?uat s? urmeze indica?iile Cur?ii Supreme în decizia din 01 iunie 2004, care au urm?rit asigurarea respect?rii normelor procedurale ?i asigurarea dreptului acuzatului la un proces echitabil. Instan?a a anulat deciziile din 22 septembrie 2004 ?i 01 februarie 2006 ?i a dispus rejudecarea cauzei.

La data de 10 noiembrie 2009 Curtea de Apel Chi?in?u l-a g?sit vinovat pe reclamant. Instan?a a audiat reclamantul ?i avocatul acestuia, victima ?i mama sa, de asemenea pedagogul ?i a examinat raportul psihiatric privind dezvoltarea intelectual? a victimei.

La data de 18 ianuarie 2011 Curtea Suprem? de Justi?ie a declarat ca inadmisibil recursul reclamantului pe motivul omiterii termenului de dou? luni pentru depunerea acestuia.

În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plâns, în privin?a setului ini?ial de proceduri, de înc?lcarea Articolului 6 din Conven?ie, pe motiv c? instan?ele superioare nu au motivat deciziile sale; c? nu au fost audia?i el, avocatul s?u, victima, reprezentantul acesteia, etc., înainta de inversarea solu?iei instan?ei de fond. În final s-a plâns de înc?lcarea Articolului 6.3 din Conven?ie, deoarece a fost privat de posibilitatea de a audia martorii acuz?rii.

Guvernul a invocat c? urmare a redeschiderii procedurilor de c?tre Curtea Suprem? cauza a fost trimis? la rejudecare în Curtea de Apel Chi?in?u. Prin urmare, toate omisiunile procedurale au fost remediate ?i în consecin?? reclamantul se afl? în aceea?i pozi?ie în care se afla pân? la violare. Corespunz?tor, reclamantul nu poate pretinde statutul de victim?.

Cu titlu alternativ, Guvernul a invocat c? reclamantul putea pretinde compensa?ie pentru pretinsele înc?lc?ri a drepturilor sale instan?elor na?ionale în temeiul Legii nr. 1545, ?i a f?cut referire la cauza Duca. E?uând c? conteste decizia Cur?ii de Apel din 10 noiembrie 2009, reclamantul a deprivat instan?ele na?ionale de la posibilitatea de a remedia prejudiciul cauzat. Astfel el a e?uat s? epuizeze c?ile interne de recurs.

Reclamantul a pretins c? redeschiderea procedurilor nu a putut remedia faptul c? el deja a executat sentin?a. Mai mult ca atât, el nu a putut cere compensa?ii, deoarece Legea nr. 1545 este aplicabil? doar dac? persoana este achitat?.

Curtea a notat c? redeschiderea procedurilor în cauza reclamantului a fost motivat? de necesitatea a redresa omisiunile procedurale care au rezultat în violarea drepturilor reclamantului în temeiul Articolului 6 din Conven?ie. Astfel a avut loc recunoa?terea expres? a viol?rii drepturilor reclamantului ?i violarea a fost par?ial remediat? prin trimiterea la rejudecare.

Reclamantul nu i-a fost acordat? o compensa?ie pentru prejudiciul cauzat. Totu?i, Curtea a notat c? el niciodat? nu a cerut aceast? compensa?ie. Este adev?rat c? Legea nr. 1545 este inaplicabil? situa?iei reclamantului, deoarece acesta a fost condamnat. Totu?i, Curtea Suprem? de Justi?ie putea acorda compensa?ie chiar în cazul lipsei unei prevederi exprese în legisla?ia na?ional?, bazându-se direct pe prevederile Conven?iei. Corespunz?tor, în cazurile când violarea drepturilor din Conven?ie este recunoscut? pe deplin de c?tre instan?ele na?ionale, reclaman?ii au ?anse clare de succes pentru a pretinde compensa?ii la nivel na?ional.

Curtea de asemenea a notat c? termenul general de prescrip?ie in Moldova pentru ap?rarea unui drept, inclusiv preten?iile de compensa?ii, este de 3 ani din momentul apari?iei acestui drept. În cazul reclamantului aceast? perioad? a început de la decizia Cur?ii Supreme de Justi?ie din 11 mai 2009. Corespunz?tor, el înc? poate cere compensa?ii la nivel na?ional.

Curtea nu a fost convins? de argumentul reclamantului c? compensa?ia monetar? nu-l depriva de statutul de victim? pe motiv c? el deja a executat sentin?a. Ea a notat c? pe durata procedurilor penale instan?ele au stabilit suficiente dovezi pentru condamnarea reclamantului ?i nimic din dosar nu sugereaz? careva arbitrarietate în deciziile respective. Chestiunea în fa?a Cur?ii a fost dac? omisiunile procedurale admise în setul ini?ial de proceduri au fost suficient de serioase pentru a afecta echitabilitatea procesului în ansamblu. Totu?i, dup? eliminarea acestor omisiuni instan?ele din nou l-au condamnat pe reclamat, confirmând c? condamnarea ?i sentin?a au fost legale, ?i deten?ia în conformitate cu principiile Conven?iei.

Din motivul c? reclamantul a e?uat s? cear? compensa?ii în cazul de fa??, Curtea a concluzionat c? cererea urmeaz? a fi respins? în temeiul prevederilor Articolului 35 §§ 1 ?i 4 din Conven?ie pentru omisiunea de a epuiza c?ile interne de recurs (a se vedea, mutatis mutandis, M?t?saru and Savi?chi v. Moldova, nr. 38281/08, § 76, 2 noiembrie 2010).

În fa?a Cur?ii reclamantul au fost reprezentat de c?tre S. Burduja, avocat din Chi?in?u.