24 01 2012

La 24 ianuarie 2012, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârea Feraru c. Moldovei (cererea 55792/08)/

În cauza Feraru c. Moldovei, reclamantul Mihai Feraru s-a n?scut în 1974 ?i locuie?te în Migie?ti.

Reclamantul este un comerciant specializat în instalarea sistemelor de drenaj. În mai – iunie 2008 el a acceptat bani de la patru persoane diferite în schimbul instal?rii sistemelor de drenaj. Totu?i, el a e?uat s? efectueze lucr?rile necesare ?i a declarat c? nu mai are banii, promi?ând s?-i returneze mai târziu.

Arestarea reclamantului

În diminea?a zilei de 29 septembrie 2008 el a fost re?inut de poli?ie ?i adus la Comisariatul de Poli?ie sectorul Rî?cani din Chi?in?u, pe motiv c? a comis contraven?ie administrativ? de ultragiere a unui ofi?er de poli?ie. Se pretinde c?, el a fost for?at s? întoarc? banii pe care i-a luat de la B.I. pentru instalarea sistemei de drenaj. Potrivit reclamantului, el nu a reu?it s? finalizeze lucr?rile de instalare, iar B.I. a cerut banii înapoi, ?i, de asemenea, a implicat rudele care lucrau în poli?ie pentru a intimida reclamantul ?i pentru a ob?ine returnarea integral? a banilor.

La 1 octombrie 2008 B.I. a scris o plângere la poli?ie, precum c? reclamantul l-a în?elat prin acceptarea banilor ?i refuzând s?-i întoarc?, e?uând s? efectueze careva lucr?ri. La 4 octombrie 2008 a fost pornit? urm?rirea penal? împotriva reclamantului.

La o dat? necunoscut? o rud? a reclamantului a pl?tit lui B.I. suma de 500 Euro, care a semnat o recipis? c? nu mai are preten?ii fa?? de reclamant.

La 6 octombrie 2008 procuratura a cerut eliberarea mandatului de arest în privin?a reclamantului pe un termen de 10 zile, fiind acuzat de în?elarea lui B.I., prin acceptarea sumei de 8,000 MDL ca plat? pentru instalarea sistemului de drenaj, dar e?uând c? efectueze careva lucr?ri. El, de asemenea, a mai fost acuzat de alte dou? infrac?iuni similare, îns? f?r? nici un detaliu. Ședin?a de judecat? a fost fixat? în aceea?i zi.

Avocatul reclamantului nu a putut citi demersul procurorului, decât imediat înainte de ?edin?? ?i nu a primit o copie a acestui demers. El nu a v?zut careva alte documente s? fie prezentate judec?torului de instruc?ie în sus?inerea demersului ?i nici un document nu a fost prezentat ap?r?rii sau discutat de c?tre judec?tor în cadrul ?edin?ei.

În cadrul ?edin?ei din 6 octombrie 2008 avocatul a informat instan?a despre plata lui B.I. a sumei de 500 Euro. Procurorul prezent în ?edin?? a declarat c? nu exist? nici o dovad? a return?rii banilor lui B.I. Atunci avocatul a cerut audierea lui B.I. pentru confirmarea pl??ii. Instan?a nu s-a expus în mod formal în privin?a lui B.I. Tot în cadrul ?edin?ei respective, reclamantul a invocat c? a fost arestat la 29 septembrie 2008, procurorul a confirmat acest fapt, argumentând c? reclamantul a fost arestat, fiind acuzat de comiterea unei contraven?ii administrative ?i ulterior arestat din nou în calitate de b?nuit în cadrul cauzei penale. Avocatul reclamantului a invocat c? din moment ce reclamantul era suspectat de comiterea unei infrac?iuni, el ar fi fost arestat în conformitate cu procedura penal?. Instan?a nu a reac?ionat în nici un fel la acest argument, limitându-se la motivarea deten?iei reclamantului dup? 4 octombrie 2008.

Prin încheierea din 06 octombrie 2008 s-a decis arestarea preventiv? a reclamantului pe un termen de 10 zile.

Avocatul reclamantului a depus recurs, denun?ând c? de arestarea de facto a reclamantului din 29 septembrie 2008 ?i deten?ia ulterioar?, ?i lipsa asisten?ei juridice pân? la 6 octombrie 2008; c? a citit demersul procurorului doar la ?edin?a din 6 octombrie 2008 ?i c? nu a dispus de timp suficient pentru a se preg?ti de ?edin??; lipsa documentelor anex? la demersul procurorului; sau referire la orice alte documente; etc.

La 10 octombrie 2008 Curtea de Apel Chi?in?u a respins recursul ca nefondat, re?inând motivele invocate de c?tre instan?a de fond.

La 13 octombrie 2008 procuratura a cerut prelungirea mandatului de arest pe un termen de 30 de zile, referindu-se la trei situa?ii diferite în care reclamantul era acuzat de acceptare a banilor pentru instalarea sistemei de drenaj, îns? e?uând s? le fac?, inclusiv situa?ia lui B.I. În aceea?i zi judec?tora Rî?cani a admis demersul procurorului.

Avocatul reclamantului a înaintat recurs, invocând, în principal, argumentele din recursul anterior. La 21 octombrie 2008 Curtea de Apel Chi?in?u a respins recursul avocatului, re?inând motivele invocate de c?tre instan?a de fond.

La 11 noiembrie 2008 judec?toria Rî?cani a dispus eliberarea reclamantului de sub arest.

La 8 mai 2009 judec?toria Rî?cani l-a g?sit vinovat pe reclamant de infrac?iunea imputat?, condamnându-l la 3 ani priva?iune de libertate, cu suspendare. Instan?a a constatat c? reclamantul a luat bani de la alte trei persoane în mai – iunie 2008 ?i a e?uat s? efectueze lucr?rile asumate.

Condi?iile de deten?ie

Reclamantul a descris condi?iile de deten?ie în Comisariatul de poli?ie sector Rî?cani ca fiind urm?toarele: el a fost ?inut într-o celul? f?r? pat sau alt? mobil?, nu exista ventilare, veceu sau ap?, nu a primit hran? ?i era nevoit s? o cear? de la al?i de?inu?i, celula era supraaglomerat?, etc.

Potrivit reclamantului, în Comisariatul General de Poli?ie, el era plasat într-o celul? de ?apte metri p?tra?i împreun? cu alte ?apte persoane; nu exista mobil? în celul?, fiind nevoi?i s? doarm? direct pe podea, era frig; iluminarea era proast?, era un miros urât de la veceu, hran? insuficient?, etc.

În fa?a Cur?ii reclamantul s-a plans, în temeiul Articolului 3 din Conven?ie, c? a fost de?inut în condi?ii inumane ?i degradante. De asemenea, reclamantul s-a plâns, în temeiul Articolului 5 din Conven?ie, c? a fost arestat în lipsa unei b?nuieli rezonabile c? ar fi comis o infrac?iune; c? instan?ele na?ionale nu au re?inut motive suficiente ?i relevante pentru dispunerea ?i prelungirea arest?rii reclamantului; ?i c? el ?i avocatul lui nu au avut acces la careva materiale pe care s-au bazat instan?ele na?ionale ?i c? nu a fost audiat un martor.

Curtea a constatat în unanimitate violarea Articolului 3 din Conven?ie, observând c? reclamantul s-a aflat în deten?ie 43 de zile, dintre care 6 zile în Comisariatul de Poli?ie sector Rî?cani. Curtea fiind con?tient? de faptul, c? este foarte dificil, dac? nu chiar imposibil, pentru un de?inut s? prezinte dovezi a condi?iilor de deten?ie, avându-se în vedere interdic?ia utiliz?rii echipamentului foto/video în deten?ie ?i în asiguarea acestor probe prin alte mijloace. O abordare poate fi prin descrierea în detalii a condi?iilor de deten?ie ?i prin înaintarea plângerilor autorit??ilor. Un alt important mijloc este referirea la constat?rile observatorilor independen?i cum sunt CPT sau alte organiza?ii na?ionale sau interna?ionale de monitorizare. În spe??, avocatul reclamantului s-a plâns de 2 ori în privin?a condi?iilor de deten?ie, f?când referire expres? la Articolul 3 din Conven?ie, îns? f?r? nici un r?spuns.

De asemenea, Curtea a notat constat?rile CPT în privin?a institu?iilor de deten?ie din Moldova în general ?i izolatorul Comisariatului General de Poli?ie în special. Este cert din raportul respectiv c? condi?iile de deten?ie în izolatoarele aflate în subordinea MAI sunt substandard, chiar ?i în opinia autorit??ilor na?ionale. CPT-ul a notat c? „izolatoarele niciodat? nu vor fi capabile s? asigure condi?ii de deten?ie adecvate pentru ?inerea în deten?ie a persoanelor”.

Curtea a respins referirea Guvernului la cauza Gorea v. Moldova, pe motiv c? cauzele sunt diferite sub câteva aspecte importante, durata deten?iei, 14 zile în cauza Gorea ?i lipsa plângerilor acestuia în privin?a condi?iilor de deten?ie.

Mai mult ca atât, Curtea a luat not? de avizul pronun?at a CPT-ului c? persoanele nu urmeaz? a fi de?inute în izolatoarele MAI, or avându-se în vedere condi?iile de deten?ie în Comisariatele de Poli?ie, deten?ia pentru câteva zile este suficient? pentru înc?lcarea standardelor Conven?iei.

Curtea a constatat în unanimitate c? nu a existat violarea Articolului 5 § 1 din Conven?ie, notând c? reclamantul a fost ini?ial arestat pentru comiterea contraven?iei administrative de ultragiere a ofi?erului de poli?ie. Chiar ?i dac? reclamantul a pledat c? întreaga perioada de deten?ie a fost ilegal?, el nu a furnizat nici un detaliu în privin?a arest?rii ?i deten?iei administrative. Curtea a considerat c? utilizarea arestului administrativ ca m?sur? pentru de?inerea ?i audierea b?nuitului într-o cauz? penal? este contrar? Articolului 5 din Conven?ie ?i legisla?iei na?ionale (a se vedea cauza Gr?dinar c. Moldovei, nr. 7170/02, § 20, 8 aprilie 2008).

Totu?i nu este exclus c? o persoan? arestat? pentru contraven?ie administrativ? este identificat?, în cadrul deten?iei administrative, ca fiind suspectat? de comiterea unei infrac?iuni, ?i c? ambele deten?ia administrativ? ?i deten?ia subsecvent? în cadrul urm?ririi penale s? fie bona fidae. Curtea urmând s? decid? dac? deten?ia administrativ? a fost cu adev?rat determinat? de contraven?ia administrativ? comis? de reclamant sau dac? aceast? deten?ie este doar un pretext pentru poli?ie de a-l ?ine mai mult timp în custodie, înainte de a-l aduce în fa?a judec?torului de instruc?ie.

În spe??, reclamantul nu a argumentat în mod expres c? a fost supus arestului administrativ cu scopul real de investigare a cauzei penale împotriva sa. Chiar ?i asumând o implicit? plângere în acest sens, el nu a prezentat o copie relevant? a deciziei instan?ei administrative, sau instan?ei de recurs sau orice alte documente relevante pentru a ar?ta c? scopul arestului a fost altul decât cel declarat oficial.

În aceste circumstan?e, Curtea nu a avut nici un motiv s? constate c? deten?ia administrativ? a reclamantului a fost într-o manier? legat? de procedurile penale împotriva lui sau c? a fost „ilegal?” în sensul Articolului 5 din COnven?ie, astfel urmând s? examineze deten?ia începând cu 4 octombrie 2008, când a fost arestat oficial în cadrul urm?ririi penale.

Curtea a notat c? la 1 octombrie 2008 B.I. a înaintat o plângere în care l-a identificat pe reclamant în calitate de persoan? care se pretindea c? l-a în?elat prin acceptarea banilor ?i e?uând s? efectueze lucr?rile asumate. Acuzarea dispunea de materaiel privind alte trei cazuri de pretinse infrac?iuni similare. Curtea a considerat c?, în circumstan?ele din spe??, autorit??ile au avut o „b?nuial? rezonabil?” c? reclamantul ar fi comis una sau câteva infrac?iuni, cu atât mai mult având în vedere c? el nu a negat c? a luat banii ?i faptul c? nu a efectua lucr?rile pentru care a fost pl?tit.

Mai mult ca atât, este aparent din materialele dosarului c? nu a fost cazul unui comerciant care pur ?i simplu nu a fost în stare s?-?i onoreze obliga?iile contractuale. A fost stabilit de instan?ele na?ionale c? el continua s? i-a bani de la alte persoane, dup? ce a comunicat primului client c? nu mai este în stare s? efectueze lucr?rile din motive personale.

Curtea a constatat în unanimitate violarea Articolului 5 § 3 din Conven?ie, notând c? reclamantul a prezentat în fa?a instan?elor na?ionale argumente substan?iale împotriva deten?iei sale, cum ar fi domiciliu permanent, aflarea la între?inere a copiilor minori, etc. În continuare, Curtea a notat c? instan?ele na?ionale nu a acordat nici o aten?ie acestor argumente în deciziile sale, aparent tratându-le ca irelevante chestiunii legalit??ii arestului preventiv. Ceea ce este frapant, având în vedere faptul c? la 14 noiembrie 2008 instan?a a considerat factori similari, care au existat la momentul emiterii deciziilor anterioare, au fost determinante împotriva deten?iei reclamantului. Alte instan?e nici nu au notat argumentele invocate de reclamant ?i nici nu le-au considerat. În deciziile sale, ei s-au limitat la repetarea motivelor formale pentru deten?ie prev?zute de lege într-o form? abstract? ?i stereotipic?, fiind re?inute f?r? o încercare de a ar?ta cum acestea se aplic? în spe??.

De asemenea, Curtea a notat c?, instan?ele care au dispus arestarea ini?ial? a reclamantului au caracterizat infrac?iunea imputat? acestuia ca una minor?. Mai mult ca atât, la momentul ?edin?ei reclamantul deja a pl?tit întreaga suma victimei, fapt despre care a fost informat? instan?a, îns? f?r? nici o considerare din partea instan?ei.

Suplimentar, în recursul avocatului s-a indicat c? el nu a v?zut nici un material în ?edin??, altul decât demersul procurorului sau alte materiale prezentate în instan??. Procesele-verbale a ?edin?ei nu men?ioneaz? vreo discu?ie în privin?a documentelor suplimentare.

Curtea a considerat c?, dispunerea deten?iei persoane doar în baza demersului procuraturii ?i absen?a c?rorva materiale în sprijinul cerin?elor respective, este contrar? exigen?elor Articolului 5 § 3 din Conven?ie.

Curtea a constatat în unanimitate violarea Articolului 5 § 4 din Conven?ie, notând c? de?i acuzarea s-a referit la câteva investiga?ii împotriva reclamantului, arestul acestuia s-a bazat în mod express pe pretinsa în?elare a lui B.I. Avocatul reclamantului a invocat în fa?a instan?ei c? pretinsul prejudiciu cauzat lui B.I. a fost remediat prin returnarea sumei de 500 Euro. Curtea a considerat c? chestiunea privind repararea de c?tre reclamant a prejudiciului a fost relevant? pentru evaluarea riscurilor eliber?rii reclamantului sau aplic?rii altor m?suri preventive, ?i astfel o chestiune a legalit??ii arest?rii preventive continui. Mai mult ca atât, exista o distonan?? factual? dintre acuzare ?i ap?rare, acuzarea negând informa?ia privind careva pl??i din partea reclamantului. În aceste circumstan?e, avocatul ap?r?rii a cerut audierea lui B.I. în aceast? privin??. Aparent instan?a nu s-a expus în aceast? privin?? sau în cel mai bun caz a respins implicit demersul, f?r? a stabili dac? pretinsul prejudiciu a fost remediat.

În continuare Curtea a notat, c? este în primul rând pentru instan?ele na?ionale s? decid? ce pondere s? acorde dovezilor la care se refer? reclamantul, totu?i omisiunea de a considera adecvat demersul ap?r?rii de a-l audia pe B.I. ?i de a clarifica chestiunea return?rii datoriei, a deprivat ap?rarea de posibilitatea de a convinge instan?a de a absen?a unui risc particular anume la eliberarea mandatului de arest, decât la prelungirea deten?iei.

Astfel, refuzul, f?r? nici o explica?ie, de a-l audia pe B.I. în privin?a chestiunii return?rii datoriei, este o înc?lcare a drepturilor reclamantului garantate de Articolul 5 § 4 din Conven?ie.

Referindu-se la constatarea sa c?, instan?a care a dispus arestarea ini?ial? a reclamantului nu a examinat nici un material în afar? de demersul procurorului, Curtea a considerat c? preten?ia, în partea în care se refer? la omisiunea de a acorda accesul ap?r?rii la materialele relevante motivelor deten?iei, este de prisos.

Reclamantul a solicitat 7,000 Euro cu titlu de daune morale ?i 1,500 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantului 7,000 Euro cu titlu daune morale ?i având în vedere asisten?a acordat? de Consiliul Europei ?i calitatea presta?iei avocatului s?u, nu a acordat nici o sum? suplimentar? cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Reclamantul a fost reprezentat în fa?a Cur?ii de R. Zadoinov, avocat din Chi?in?u.