15 04 2014

În cauza Radu c. Moldovei, reclamanta Liliana Radu, la momentul evenimentelor era lector la Academia de Poli?ie. La o dat? nespecificat? ea a fost supus? unei îns?mân??ri artificiale la o clinic? de fertilitate pe lâng? Ministerul S?n?t??ii ?i a r?mas îns?rcinat?. Între 4 ?i 20 august 2003 reclamanta a fost internat? în rezultatul unui risc de a pierde sarcina ?i ulterior a fost supravegheat? de doctor ?i a primit tratamentul necesar. Se pare c? starea de s?n?tate a reclamantei o impunea s? lipseasc? de numeroase ori de la serviciu ?i certificatele medicale indicau c? absen?ele sale se datorau sarcinii ?i a riscului de a o pierde.

La 5 noiembrie 2003, angajatorul reclamantei a cerut, de la clinica unde reclamanta primea tratament, informa?ia despre motivele concediului s?u medical. În scrisoarea din 7 noiembrie 2003 clinica a informat angajatorul reclamantei c? ea era îns?rcinat? cu gemeni, ca rezultat al îns?mân??rii artificiale, c? exista riscul de a pierde sarcina ?i c? reclamanta are hepatit? B. Fi?a de observare a reclamantei a fost ata?at? la scrisoare.

Din cele relatate de reclamant?, informa?ia prezentat? de clinic? a devenit rapid cunoscut? staff-ului Academiei de Poli?ie, ?i chiar studen?ilor. Ca rezultat al stresului reclamanta a pierdut sarcina câteva zile mai târziu. So?ul ei, care era de asemenea angajat al Academiei de Poli?ie, a fost nevoit s?-?i schimbe locul de munc?.

La 4 februarie 2004 reclamanta a ini?iat proceduri împotriva clinicii de fertilitate, Academiei de Poli?ie ?i Ministerului Afacerilor Interne solicitând compensa?ii pentru înc?lcarea dreptului la respectul vie?ii private. De asemenea, ea a solicitat compensarea prejudiciului material pentru costul îns?mân??rii artificiale.

La 6 iulie 2004, judec?toria Centru a respins cererea reclamantei motivând c? divulgarea informa?iei de c?tre clinica de fertilitate a fost legal?, deoarece angajatorul reclamantei a pornit o investiga?ie pe cazul dat. Reclamanta a depus apel ?i a argumentat, inter alia, c? potrivit art. 12 al Legii cu privire la ocrotirea s?n?t??ii reproductive ?i planificarea familial?, toat? informa?ia legat? de s?n?tatea reproductiv? a pacien?ilor este confiden?ial?.

La 2 noiembrie 2006 Curtea de Apel Chi?in?u a casat hot?rârea primei instan?e ?i a admis ac?iunea reclamantei. Clinica de fertilitate, Academia de Poli?ie ?i Ministerul Afacerilor Interne au fost obligate la plata prejudiciului moral în m?rime de 20,000 lei, 15,000 lei ?i respectiv 7,000 lei. Prejudiciul material a fost refuzat ca nefondat. ?i reclamanta ?i pârâ?ii au depus recurs.

La 10 mai 2007 Curtea Suprem? de Justi?ie a admis recursul depus de clinica de fertilitate ?i a respins ac?iunea reclamantei. Instan?a a re?inut c? clinica era în drept s? divulge informa?ia despre starea s?n?t??ii a reclamantei deoarece angajatorul trebuia s? stabileasc? dac? concediul medical al reclamantei era justificat.

În fa?a Cur?ii reclamanta s-a plâns de violarea art. 8 CEDO, deoarece Statul respondent nu i-a asigurat dreptul s?u la respectarea vie?ii private, în rezultatul respingerii de Curtea Suprem? de Justi?ie ac?iunii sale împotriva clinicii de fertilitate. Reclamanta s-a mai plâns de violarea art. 6 CEDO invocând c? procedurile na?ionale au fost inechitabile, deoarece decizia Cur?ii Supreme de Justi?ie a fost una arbitrar? ?i pentru c? instan?ele nu i-au acordat compensa?ii pecuniare.

Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 8 CEDO. Ea a notat c? relevarea informa?iei c?tre angajatorul reclamantului a unor detalii senzitive cum este sarcina acesteia, starea s?n?t??ii ?i tratamentul primit constituie o ingerin?? în dreptul la respectul vie?ii private.

În observa?iile sale Guvernul s-a referit la art. 8 din Legea privind accesul la informa?ie, care în opinia acestuia constituia baz? legal? a ingerin?ei. De fapt, Curtea Suprem? de Justi?ie doar a men?ionat c? institu?ia medical? era în drept s? releve informa?ia c?tre angajatorul reclamantului, f?r? a men?iona careva prevedere legal? în acest sens.

Chiar ?i dac? se presupune c? Curtea Suprem? a avut în vedere prevederile respective, Curtea a notat c? potrivit prevederii men?ionate doctoul nu este în drept s? releve informa?ia de caracter personal, chiar ?i c?tre angajator, f?r? consim??mântul reclamantului.

Curtea a notat c?, de fapt, toate prevederile legisla?iei na?ionale ?i interna?ionale interzic expres relevarea informa?iei respective, chiar sub riscul r?spunderii penale. Corespunz?tor ingerin?? denun?at? nu era în conformitate cu legisla?ia în sensul art. 8 CEDO.

Reclamanta a cerut EUR 10,000 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 1,440 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat suma de EUR 4,500 cu titlu de prejudiciu moral ?i EUR 1,440 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.