15 03 2016

La data de 15 martie 2016 Curtea a f?cut public? hot?r�rea �n cauza Ciorap c. Moldova (cererea nr. 7232/07) ?i hot?r�rea �n cauza Savca c. Moldovei (cererea nr. 17963/08).

***

�n cauza Ciorap c. Moldova, reclamantul este Tudor Ciorap, cet??ean al Republicii Moldova, n?scut �n 1965 ?i locuie?te �n Chi?in?u. Reclamantul sufer? de o tulburare de personalitate.

Potrivit reclamantului, care la data de 28 octombrie 2006 �?i isp??ea pedeapsa cu �nchisoarea pentru 11 ani �n Penitenciarul nr.13 din municipiul Chi?in?u, un grup de ofi?eri masca?i, �narma?i cu bastoane de cauciuc ?i cu scuturi metalice l-au for?at, at�t pe el c�t ?i pe colegii de celul? s? ias? �n coridor ?i s? se alinieze cu fa?a la perete, pentru a se efectua o perchezi?ie �n celul?.

Reclamantul a sus?inut c? v?z�nd toate bunurile sale ?i ale colegilor s?i de celul?, inclusiv alimentele ?i medicamentele �mpr??tiate peste tot, a refuzat s? se supun? ordinului de a intra �napoi �n celul? ?i a cerut ca procurorul sau colaboratorii penitenciarului s? �ntocmeasc? un raport cu privire la incident. Ca urmare, reclamantul a fost b?tut ?i lovit �n stomac, �n acela?i timp fiind for?at de a intra �n celula sa. �n timpul alterca?iei i-au fost distru?i ochelarii, iar piciorul care fusese lovit de u?a celulei ?i peretele de sprijin al acesteia, a fost grav r?nit. �n aceea?i zi reclamantul a fost dus la spital ?i diagnosticat cu suspiciune de os fracturat, astfel fiindu-i aplicat un bandaj la picior.

Potrivit Guvernului, nu a fost ultilizat? nici o for?? at�t �n timpul precum ?i dup? perchezi?ie, iar celula a fost l?sat? �n stare bun?.

La data de 31 octombrie 2006, dl Ciorap a scris o pl�ngere autorit??ilor privind matratarea sa. Pe marginea acestei pl�ngeri, la 08 decembrie 2006, s-a �nceput urm?rire penal?. �n cadrul acestei investiga?ii, au fost luate declara?ii at�t de la dl Ciorap, c�t ?i de la al?i de?inu?i, de la personalul penitenciarului precum ?i de la personalul medical. To?i au confirmat faptul c?, �n esen??, a existat o alterca?ie, c? celula �n care se afla dl Ciorap a fost adus? �n dezordine ?i c? reclamantul a fost r?nit la picior.

�n februarie 2008 urm?rirea penal? a fost �ncetat?, fiind re?inut?  �nregistrarea video cu o durat? de 6 minute prezentat? de administra?ia penitenciarului ?i realizat? de c?tre unul dintre ofi?erii ce au participat la perchezi?ie �n timpul alteraca?iei iscate. S-a constatat c? potrivit acestei �nregistr?ri nu a fost dovedit? aplicarea violen?ei, �nsu?i reclamantul a fost cel ce a ac?ionat �n mod provocator, prin refuzul de a se supune voin?ei personalului �nchisorii.

Urm?rirea penal? a fost reluat?, �ns? �n cele din urm?, �n august 2008 a fost iar??i �ncetat?. Cererea sa de recurs, direct la Curtea Suprem? de Justi?ie a fost respins? �n octombrie 2009.

�n fa?a Cur?ii, invoc�nd articolul 3 din Conven?ie, interzicerea tratamentului inuman ?i degradant, ?i articolul 13, dreptul la un recurs efectiv, reclamantul s-a pl�ns c? el a fost maltratat �n deten?ie ?i c? urm?rirea penal? desf??urat? �n baza pl�ngerilor sale de maltratare a fost ineficient?.

El a sus?inut c? materialul video oferit organelor de urm?rire penal? a fost editat, or acesta include doar ?ase minute din procesul de perchezi?ie, care de fapt a durat 30 de minute.

Curtea a constatat, �n unanimitate, violarea articolului 3 din Conven?ie, at�t sub aspect material c�t ?i procedural, not�nd c? potrivit unui colaborator al penitenciarului, �nainte de efectuarea perchezi?iei, reclamantul nu s-a pl�ns de probleme de s?n?tate, �ns? imediat dup? ce a fost efectuat? acea perchezi?ie, at�t el c�t ?i ceilal?i de?inu?i au solicitat asisten?? medical?.

Astfel, Curtea a notat c? chestiunea dac? reclamantul a avut osul piciorului rupt sau a suferit o alt? leziune, este mai pu?in important? dec�t originea prejudiciului cauzat unei persoane ce se afl? �n deten?ie. Prin urmare declara?iile f?cute de c?tre o parte din personalul �nchisorii precum ?i de c?tre de?inu?ii aceea?i celule, �n care se afla reclamantul, au confirmat versiunea celui din urm? ?i sunt suficiente pentru a stabili c? �nainte de efectuarea perchezi?iei, reclamantul nu suferea de careva probleme de s?n?tate ?i nici Guvernul nu a oferit o explica?ie plauzibil? cu privire la cauzarea prejudiciului, prin afirmarea c? leziunile trebuie s? fi fost auto-provocate, av�nd �n vedere c? reclamantul s-a f?cut cunoscut pentru actele sale anterioare de auto-mutilare mai mult, vocifer�nd amenin??ri de a mai efectua asemenea ac?iuni la sf�r?itul efectu?rii perchezi?iei.

�n opinia Cur?ii, existen?a unei leziuni corporale ?i a durerii suficient de intense, astfel �nc�t s? necesite asisten?? medical? de urgen?? la un spital, atinge un nivel minim de severitate, astfel �nc�t s? se �ncadreze �n sfera de aplicare al articolului 3 al Conven?iei. Aceast? situa?ie trebuie s? fie calificat? drept tratament inuman (a se vedea, printre multe alte cauze, Bouyid c. Belgiei [GC], nr. 23380/09, �� 86 ?i urm., CEDO 2015).

Curtea a considerat, de asemenea, c? modul �n care a fost efectuat? perchezi?ia �n celula reclamantului ridic? o chestiune separat? �n temeiul articolului 3 din Conven?ie. Cei care au efectuat aceast? ac?iune ar fi trebuit s? ?tie c? celula a fost destinat? pentru persoanele care au suferit un tratament medical, ?i c? cel pu?in o parte dintre de?inu?i, inclusiv reclamantul, au suferit de probleme psihice. Av�nd �n vedere vulnerabilitatea deosebit? a acestor de?inu?i, s-ar fi putut de prev?zut c? orice ac?iuni realizate �n privin?a lor, cum ar fi perchezi?iile celulei, urmeaz? a fi efectuate prin implimentarea unor m?suri speciale de precau?ie ce nu le-ar afecta starea lor psihologic?. �ntr-adev?r, alega?ia necontestat? a reclamantului, c? perchezi?iile anterioare datei de 28 octombrie 2006, au avut loc �n prezen?a unui medic, sugereaz? c? autorit??ile �nchisorii erau foarte con?tien?i de situa?ia special? �n celula nr. 20.

�n ceea ce prive?te materialul video realizat �n timpul perchezi?iei, Curtea a constatat c? durata acestuia a fost semnificativ mai mic? dec�t durata perchezi?iei. Mai mult dec�t at�t, aproape de sf�r?itul �nregistr?rii, reclamantul a solicitat filmarea �n interiorul celulei, pentru a ar?ta mizeria l?sat? acolo, f?r? succes. De asemenea, este clar c? filmarea include scene at�t la �nceputul c?ut?rii c�t ?i la sf�r?itul acesteia, ceea ce indic? c? filmarea nu a �nceput aproape de sf�r?itul perchezi?iei. Curtea a mai notat c? �n cazul �n care a existat controverse �n ceea ce prive?te con?inutul ?i integritatea video, nu este clar de ce ofi?erul de urm?rire penal? nu a cerut �nregistrarea video �n original, dar s-a mul?umit cu vizualizarea unei p?r?i ce i-a fost prezentat?. Subsecvent, omisiunea de a ob?ine video original este o deficien?? serioas? �n cadrul urm?ririi penale, ceea ce duce la concluzia c? autorit??ile nu au vrut "s? i-a toate m?surile rezonabile disponibile pentru a se asigura cu probe privind incidentul".

Curtea a mai notat c? exist? un num?r considerabil de cauze referitoare ?i la cantitatea ?i calitatea produselor alimentare �n Penitenciarului nr. 13 (a se vedea, de exemplu, Rotaru �mpotriva Moldovei, nr 51216/06, �� 34 ?i 37, 15, februarie 2011;.... Ciorap c Republica Moldova (nr 3) ., nu 32896/07, � 36, 04 decembrie 2012, ?i Segheti �mpotriva Republicii Moldova, nr 39584/07, � 31, 15 octombrie 2013), iar lu�nd �n considerare faptul c? reclamantul pentru a face fa?? acestei situa?ii, consuma alimente trimise de c?tre rudele sale, distrugerea c?rora �n timpul perchezi?iei nu putea dec�t s? amplifice suferin?a acestuia.

Astfel, Curtea a concluzionat c? perchezi?ia din 28 octombrie 2006 nu doar c? nu a reu?it s? ia m?suri speciale de precau?ie �mpotriva cre?rii unui deranj reclamantului ca o persoan? bolnav? mintal ?i cu handicap ce se afla �n curs de tratament medical �ntr-o celul? rezervat? �n acest scop, dar, de fapt, l-a umilit, f?r? motiv , fiind supus unui tratament degradant �n sensul articolului 3 al conven?iei.

Cu referire la �nceperea unei urm?riri penale pe marginea pl�ngerii �naintate de reclamant, Curtea notat c? de?i autorit??ile au fost informate despre cele �nt�mplate, abia peste o lun? a fost ini?iat? o ac?iune de �ncepere a investiga?iei, ceea ce este inadmisibil, or ofi?erul de urm?rire penal? a tergiversat ini?ierea vre-unei ac?iuni. Av�nd �n vedere importan?a primelor zile dup? incident pentru stabilirea existen?ei ?i a naturii oric?rei leziuni, odat? cu trecerea timpului acestea se vindec?, astfel, �nt�rzierea de mai mult de o lun? �nainte de ini?ierea unei urm?riri penale este incompatibil? cu obliga?iile procedurale prev?zute la articolul 3 din Conven?ie (a se vedea, de exemplu, P?dure? c. Moldovei, nr. 33134/03, �� 64 ?i 68, 05 ianuarie 2010).

Reclamantul a pretins suma de 500 Euro cu titlu de prejudiciu material, ?i 60,000 Euro cu titlu de prejudiciu moral, de asemenea s-au solicitat 1,500 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantului cu titlul de prejudiciu material suma de 500 de Euro, suma de 9,000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral ?i 150 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

***

�n cauza Savca c. Moldovei, reclamantul este Corneliu Savca, cet??ean al Republicii Moldova, n?scut �n 1970 ?i locuie?te �n Chi?in?u.

�n martie 2008, reclamantul a fost arestat, fiind suspectat de participare �ntr-un grup criminal specializat �n contrabanda cu heroin?.

�n octombrie 2009, el a fost g?sit vinovat de alte infrac?iuni, �n particular neglijen?? ?i abuz de putere, fiind condamnat la cinci ani ?i nou? luni de �nchisoare.

Aceast? sentin?? a fost ulterior atacat? cu apel, iar reclamantul a fost eliberat. Examinarea cauzei continu? ?i �n prezent.

�ntre re?inerea reclamantului ?i condamnarea acestuia, el a fost de?inut �n arest preventiv. Deten?ia sa a fost prelungit? de-a lungul acestui timp pe motiv c? el a fost acuzat de comiterea unei infrac?iuni grave ?i c? exist? un risc sporit de a se sustrage ?i a obtruc?iona desf??urarea urm?ririi penale.

�n fa?a Cur?ii, reclamantul, baz�ndu-se pe articolul 3 din Conven?ie, interzicerea tratamentului inuman ?i degradant, s-a pl�ns c? condi?iile sale de deten?ie au fost degradante, �n particular, celulele erau supraaglomerate, murdare ?i infectate cu parazi?i. De asemenea, invoc�nd articolul 5 �� 1 ?i 3 din Conven?ie,dreptul la libertate ?i siguran??), el a invocat, �n special, c? deten?ia sa pentru o perioad? mai mare de 12 luni a fost contrar? legisla?iei na?ionale ?i c? nu a fost bazat? pe motive relevante ?i suficiente.

Curtea a constatat, �n unanimitate, violarea articolului 3 din Conven?ie, not�nd c? condi?iile proaste de deten?ie au fost constatate pentru anii 2008, 2009 ?i 2010 de c?tre Raportorul Special pentru tortur? ?i alte forme crude, inumane sau degradante de tratament sau pedeaps? ?i de c?tre Avocatul parlamentar. Guvernul nu a prezentat probe c?, �n perioada urm?toare, au avut loc �mbun?t??iri considerabile �n penitenciarul respectiv.

�n aceste circumstan?e Curtea a considerat c? nu exist? motive  pentru a ajunge la o alt? concluzie dec�t cea din cauza Hadji c. Moldovei (cererea nr. 32844/07, 41378/07, � 20, 14 februarie 2012). Corespunz?tor suferin?ele la care a fost supus reclamantul pe durata deten?iei au dep??it nivelul inevitabil de suferin?? inerent deten?iei ?i au atins pragul de severitate contrar articolului 3 al Conven?iei.

De asemenea, Curtea a constatat, cu 5 voturi la 2, violarea articolului 5 din Conven?ie, not�nd c? potrivit prevederilor articolului 25 alin. (4) din Constitu?ie, deten?ia persoanei nu poate dep??i 12 luni. �n acela?i timp Curtea a notat c? reclamantul a fost de?inut pentru mai mult de 18 luni, dintre arestarea acestuia la 26 martie 2008 ?i condamnarea acestuia la 21 octombrie 2009.

Guvernul a invocat c? potrivit hot?r�rii Cur?ii Constitu?ionale articolul 25 alin. (4) din Constitu?ie urmeaz? a fi interpretat c? referindu-se doar la etapa urm?ririi penale ?i nu la etapa examin?rii cauzei �n instan?a de judecat?, corespunz?tor deten?ia reclamantului ce excedea perioada de 12 luni este legal? ?i consistent? Conven?iei. �n ceea ce prive?te hot?r�rea Cur?ii Constitu?ionale, invocat? de Guvern, Curtea a notat c? aceasta se referea la redac?ia veche a prevederii respective, care nu era �n vigoare pe perioada deten?iei reclamantului. Este adev?rat c? noua redac?ie este similar? celei vechi �ntr-o anumit? m?sur? ?i c? poate fi invocat? precum c? interpretarea redac?iei vechi este valabil? ?i pentru redac?ia nou?. �n acela?i timp, sunt diferen?e evidente �ntre textele respective. �n special, redac?ia veche permitea deten?ia prejudiciar? maxim de 6 luni, care putea fi extins? de c?tre Parlamanet �n cazuri excep?ionale p�n? la 12 luni. Noua redac?ie permite termenul maxim de deten?ie de 12 luni �n toate cazurile, f?r? implicarea Parlamentului. Av�nd �n vedere faptul c? redac?ia articolului 25 alin. (4) s-a schimbat, exist? diferen?e dintre textele respective, ?i faptul c? nu exist? nici o interpretare oficial? a redac?iei noi, Curtea nu a putut accepta pozi?ia Guvernului, potrivit c?reia noua redac?ie a articolului 25 alin. (4) urmeaz? s? fie interpetat? la fel ca cea veche.

Corespunz?tor ?i av�nd �n vedere redac?ia explicit? a articolului 25 alin. (4) din Constitu?ie �n ceea ce prive?te durata maxim? a deten?iei, Curtea a considerat c? legisla?ia �n temeiul c?reia reclamantul a fost ?inut �n deten?ie pentru o perioad? mai mare de 18 luni nu este suficient de clar? ?i previzibil? �n aplicarea acesteia ?i nu satisface cerin?a legalit??ii. Ea a accentuat, totu?i, c? aceast? concluzie nu urmeaz? a fi perceput? ca o obliga?ie pentru stat de a impune careva limite specifice �n privin?a duratei deten?iei. Concluzia Cur?ii pe marginea legalit??ii deten?iei reclamantului este �n continuare consolidat? de faptul c? deten?ia reclamantului pe durata examin?rii cauzei �n fa?a instan?ei de judecat? a durat pentru 35 de luni, de?i potrivit prevederilor art. 186(8) Cod de procedur? penal? aceasta nu poate dep??i termenul de 12 luni. Este adev?rat c? �n cazuri excep?ionale, art. 186(9) Cod de procedur? penal?, deten?ia poate dep??i termenul de 12 luni. Totu?i, nu exist? nici un indiciu ce este un caz excep?ional, fapt care contribuie ?i mai mult la lipsa clarit??ii ?i previzibilit??ii.

Reclamantul a cerut 32,194 Euro cu titlu de prejudiciu material, 40,000 Euro cu titlu de prejudiciu moral ?i 1,920 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantului 12,000 Euro cu titlu de prejudiciu ?i 1,500 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

�n fa?a Cur?ii reclamantul a fost reprezentat de A.Postic? ?i V.Vieru, avoca?i din Chi?in?u.

Judec?torul Gritco a formulat o opinie concurent?, iar judec?torii Turković ?i Kjølbro o opinie disident?.