11 04 2016

La data de 07 aprilie 2016, Curtea a f?cut public? decizia în cauza Stepuleac c. Moldovei (cererea nr. 59850/09).

Reclamantul este Gherorghe Stepuleac, cet??ean al Republciii Moldova, n?scut în 1964 ?i locuie?te în Chi?in?u.

În 2009 reclamantul a fost învinuit de producerea banilor fal?i ?i punerea acestora în circula?ie. La 21 iulie 2009, reclamantul a fost re?inut.

 La 24 iulie 2009 Procuratura a cerut Judec?toriei Centru, mun. Chi?in?u eliberarea mandatului de arest în privin?a reclamantului.

La data de 24 iulie 2009, Judec?toriei Centru, mun. Chi?in?u a admis par?ial demersului procurorului ?i a dispus arestarea la domiciliu al reclamantului pentru o perioad? de 10 zile, care urma s? fie calculat? de la 21 iulie 2009.

La 27 iulie 2009, avocatul reclamantului a contestat arestarea la domiciliu a reclamantului, sus?inând, printre altele, c? deten?ia acestuia nu a fost bazat? pe o suspiciune rezonabil?, c? el a comis o infrac?iune. De asemenea, avocatul reclamantului a mai sus?inut, c? nu au existat motive relevante ?i suficiente pentru a dispune acest arest.

La 30 iulie 2009, Curtea de Apel Chi?in?u a respins recursul avocatului reclamantului ca fiind nefondat.

La 31 iulie 2009, Judec?toriei Centru, mun. Chi?in?u a respins demersul procurorului de a prelungi arestarea la domiciliu al reclamantului pentru alte 30 de zile, iar reclamantul a fost eliberat.

La o dat? nespecificat?, Procuratura a renun?at la acuza?iile împotriva reclamantului ?i a încetat urm?rirea penal? în privin?a acestuia.

Dup? încetarea urm?ririi penale, reclamantul a înaintat o ac?iune civil?, în conformitate cu Legea nr.1545, prin care a solicitat desp?gubiri în sum? de 100.000 de lei moldovene?ti ?i 1.000 de euro (EUR) pentru ac?iunile ilegale ale organelor de urm?rire penal?, ale procuraturii ?i ale instan?elor de judecat?. Reclamantul a pretins compensa?ii, printre altele, pentru deten?ia ilegal? timp de trei zile ?i arest la domiciliu ilegal timp de ?apte zile.

La data de 28 iulie 2007, Judec?toria Râ?cani, mun. Chi?in?u a admis par?ial ac?iunea reclamantului ?i a obligat Guvernul s?-i pl?teasc? desp?gubiri de 3,777 euro.

Guvernul a contestat aceast? hot?râre cu apel ?i, la data de 15 martie 2011, Curtea de Apel Chi?in?u a redus valoarea desp?gubrii la 1,228 EUR. Guvernul a contestat aceast? decizie cu recurs la Curtea Suprem? de Justi?ie, care a fost respins la 20 octombrie 2011. Reclamantul nu a contestat cu recurs decizia Cur?ii de Apel Chi?in?u din 15 martie 2011.

În fa?a Cur?ii, reclamantul s-a plâns de înc?lcarea prevederilor articolului 5 §§ 1 ?i 3 din Conven?ie, ?i-anume c? a fost arestat în absen?a unor suspiciuni rezonabile de a fi comis o infrac?iune ?i c? nu au existat motive relevante ?i suficiente pentru a fi supus arestului la domiciliu.

 El s-a plâns, de asemenea, în conformitate cu articolul 18 al Conven?iei, c? arestarea sa nu a fost efectuat? în vederea investig?rii unei infrac?iuni, ci a fost motivat? de ra?iuni politice.

Guvernul a sus?inut c? reclamantul nu a epuizat c?ile de atac interne disponibile, ?i anume remediul în conformitate cu Legea nr. 1545, ?i a solicitat Cur?ii s? declare cererea inadmisibil? pentru acest motiv.

Reclamantul nu a fost de acord ?i a sus?inut c? a epuizat solu?ia propus? de Guvern, iar, cu toate acestea, compensa?ia primit? ar fi fost prea mic? pentru ca el s?-?i piard? statutul de victim?.

Curtea a reiterat c? scopul epuiz?rii tuturor c?ilor de atac este acela de a oferi statelor contractante posibilitatea de a preveni sau de a pune în drept - de obicei, prin instan?ele de judecat? - înc?lc?rile pretinse împotriva lor înainte ca acestea s? fie prezentate Cur?ii. În consecin??, statele sunt scutite de a r?spunde pentru ac?iunile lor în fa?a unui organ interna?ional înainte de s? fi avut posibilitatea de a remedia situa?iile litigioase prin propriul lor sistem juridic (a se vedea Balan c. Moldovei (dec.), Nr. 44746/08 24 ianuarie 2012).

Întrucât reclamantul nu a depus un recurs împotriva deciziei Cur?ii de Apel din 15 martie 2011, care i-a acordat 1,288 EUR, plângerile sale în temeiul articolelor 5 ?i 18 din Conven?ie urmeaz? s? fie respinse în temeiul articolului 35 §§ 1 ?i 4 din Conven?ie pentru neepuizarea c?ilor de atac interne.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, a declarat cererea inadmisibil?.