06 10 2016

Deciziile Voltman c. Moldovei ?i Investprivatbank c. Moldovei

La data de 6  octombrie 2016, Curtea a f?cut public? decizia în cauza Voltman c. Moldovei  (cererea nr. 31052/04) ?i decizia în cauza Investprivatbank S.A. c. Moldovei (cererea nr. 34230/09).

***

În cauza Voltman, reclaman?ii, Svetlana Voltman ?i Vladimir Voltman, sunt cet??eni de na?ionalitate israelieni, care s-au n?scut în 1960 ?i 1959, respectiv, ?i locuiesc în Chi?in?u.

Reclaman?ii sunt c?s?tori?i din 1981. Dân?ii sunt investitori priva?i ?i ac?ionari într-o societate privat? (E.) înregistrat? în Chi?in?u.

La o dat? nespecificat?, reclaman?ii au procurat un imobil situat în Chi?in?u.

În anul 2002, reclaman?ii au participat la o majorare de capital social decis? de asocia?ii societ??ii E prin ad?ugarea imobilului procurat la activele societ??ii. Al doilea reclamant a devenit, ulterior, vice-pre?edinte al societ??ii.

La data de 14 martie 2003, al doilea reclamant a semnat un contract de vânzare a activelor sale c?tre societate.

La 22 iulie 2003, reclaman?ii au ini?iat o ac?iune în justi?ie împotriva societ??ii, pre?edintelui acesteia, ulteriorii cump?r?tori ale ac?iunilor, sus?inând c? respectivul contract de vânzare-cump?rare este nul deoarece a fost încheiat sub constrângere.

La 27 octombrie 2003 de Judec?toria Botanica a admis cererea reclaman?ilor. A anulat contractul de vânzare-cump?rare încheiat între reclaman?i ?i societate, ulterioarele contracte de vânzare-cump?rare privind acelea?i active ?i decizia de transfer social înregistrat? de c?tre institu?ia de înregistrare. Societatea E a depus apel.

La 11 decembrie 2003, Curtea de Apel Chi?in?u a casat hot?rârea ?i a respins cererea reclaman?ilor. Hot?rârea con?inea numai partea dispozitiv?. Hot?rârea motivat? urma s? fie s? fie redactat? mai târziu.

La 15 decembrie 2003, reclaman?ii au atacat cu recurs, hot?rârea Cur?ii de Apel, preliminar privind chestiuni de drept, afirmând în mod expres c? o cerere  motivat? va fi  depus? la primirea p?r?ii motivate a hot?râriii atacate.

La 4 februarie 2004, Curtea Suprem? de Justi?ie a respins recursul pe chestiuni de drept ca nefondat.

La 10 februarie 2004, reclaman?ii au primit partea motivat? a hot?rârii Cur?ii de Apel ?i în aceea?i zi au formulat un recurs motivat.

Cu toate acestea, la 25 februarie 2004, Curtea Suprem? de Justi?ie a respins recursul, aplicând principiului autorit??ii de lucru judecat (res judicata).

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au invocat violarea art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil), pe motiv c? au fost priva?i de posibilitatea de a prezenta cazul lor în întregime la Curtea Suprem? de Justi?ie ?i c? judec?torii au fost impar?iali; violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), deoarece nu au dispus de vreun recurs efectiv pentru a aduce recursul lor s? fie examinat de Curtea Suprem? de Justi?ie ?i violarea art. 1 Protocol nr. 1 la CEDO (protec?ia propriet??ii).

La 1 august 2011, noul reprezentant al reclaman?ilor a informat Curtea c? reclaman?ii doresc s?-?i retrag? plângerile în temeiul articolului 13 din Conven?ie ?i articolul 1 din Protocolul 1 la Conven?ie ", având în vedere circumstan?ele cazului ?i jurispruden?a Cur?ii . "

La 7 mai 2015, Agentul Guvernamental a ini?iat procedura de revizuire în fa?a instan?elor na?ionale. La 17 iunie 2015, Curtea Suprem? de Justi?ie a casat hot?rârile sale din 4 ?i 25 februarie 2004 ?i a redeschis procedura prin care s-a dispus reexaminarea recursului reclaman?ilor privind chestiuni de drept. În acest sens, Curtea Suprem? a constatat o înc?lcare a articolului 6 din Conven?ia ?i a admis c? reclaman?ii nu au beneficiat de un proces echitabil, dat fiind faptul c? recursul a fost respins în mod ilegal. De asemenea, Curtea Suprem? a acordat reclaman?ilor 1.800 de euro pentru prejudiciul moral ?i 10.000 de lei pentru costuri ?i cheltuieli. Ulterior Curtea Suprem? de Justi?ie a respins recursul reclaman?ilor din 15 decembrie 2003.

Guvernul a sus?inut c? reclaman?ii ?i-au pierdut statutul de victime începând cu data de 17 iunie 2015, când Curtea Suprem? de Justi?ie a recunoscut în mod expres înc?lcarea dreptului reclaman?ilor la un proces echitabil ?i le-a acordat desp?gubiri pentru prejudiciul moral cauzat. Mai mult decât atât, la data de 30 septembrie 2015, Curtea Suprem? de Justi?ie a examinat recursul reclaman?ilor din 15 decembrie 2003, dar l-a respins ca nefondat.

Curtea a notat c?, dup? comunicarea cauzei Guvernului, procedurile au fost redeschise. Curtea Suprem? a recunoscut înc?lcarea articolului 6 al Conven?iei în ceea ce prive?te plângerea de mai sus ?i a acordat reclaman?ilor o compensa?ie suficient?. Mai mult decât atât, reclaman?ii au putut s?-?i prezinte argumentele în fa?a Cur?ii Supreme, care a oferit garan?iile prev?zute la articolul 6 § 1 din Conven?ie ?i a abordat aceste argumente într-o hot?râre motivat? în mod corespunz?tor. În astfel de circumstan?e, Curtea consider? c? reclaman?ii nu mai pot pretinde a fi "victime" ale unei înc?lc?ri a articolului 6 în leg?tur? cu plângerea de mai sus ?i c? aceast? parte a cererii trebuie respins? în temeiul articolului 35 §§ 3 ?i 4 din Conven?ie.

Totodat?, Curtea a luat act de dorin?a reclaman?iilor de a-?i retrage plângerile în temeiul articolului 13 din Conven?ie ?i articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Conven?ie. Curtea a considerat c? respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite în Conven?ie ?i Protocoalele sale nu necesit? continuarea examin?rii plângerilor în temeiul articolului 13 din Conven?ie ?i articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Conven?ie. Prin urmare, aceasta decide s? radieze aceast? parte a cererii din lista de cazuri, în conformitate cu articolul 37 § 1 (a) din Conven?ie.

Ca urmare a hot?rârii Cur?ii Supreme de Justi?ie din 30 septembrie 2015, de a respinge recursul reclman?ilor, la 29 martie 2016 ace?tia au depus o nou? cerere înregistrat? sub nr. 24361/16, pretinzând înc?lcarea articolelor 6 ?i 13 din Conven?ie, precum ?i a articolului 1 din Protocolul 1 la Conven?ie.

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii au fost reprezenta?i de c?tre V. Èšurcan, iar începând cu 19 iulie 2011 de c?tre V. Nagacevschi, avoca?i din Chi?in?u.

***

În cauza Investprivatbank, reclamantul, Investprivatbank S.A., este o societate cu sediul în Chi?in?u. În temeiul articolelor 6 ?i 13 din Conven?ia European? a Drepturilor Omului, societatea s-a plâns plâns de anularea de c?tre instan?ele na?ionale a unei hot?râri definitive emise în favoarea sa.

Cererea reclamantului a fost comunicat? Guvernului Republicii Moldova, care a transmis observa?iile sale cu privire la admisibilitatea ?i fondul cauzei. Aceste observa?ii au fost trimise societ??ii reclamante, fiind invitat? s?-?i prezinte propriile observa?ii. Scrisoarea grefei a r?mas f?r? r?spuns.

Prin scrisoarea recomandat? din 9 februarie 2016, în temeiul articolului 37 § 1 a) din Conven?ie, Curtea a atras aten?ia societ??ii reclamante cu privire la faptul c? perioada de timp pentru prezentarea observa?iilor sale a expirat la 4 noiembrie 2015 ?i c? nu s-a solicitat prelungirea. Totodat?, i-a fost adus la cuno?tin?? con?inutul articolul 37 § 1 (a) al Conven?iei, care prevede c? Curtea poate radia cererea de pe rol atunci când circumstan?ele conduc la concluzia c? reclamantul nu inten?ioneaz? s? continue examinarea cauzei. Reclamantul a recep?ionat scrisoarea, f?r? a r?spunde.

În aceste condi?ii, conform articolului 37 § 1 (a) din Conven?ie, Curtea considerat c? reclamantul nu mai dore?te s? continue examinarea cererii sale. Mai mult decât atât, în conformitate cu articolul 37 § 1, Curtea a constatat c? nu exist? circumstan?e speciale, respectarea drepturilor omului, care s? impun? continuarea examin?rii cauzei. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea, în unanimitate, a decis s? radieze cererea de pe rol.