|
|
|||||||
Despre noi Curtea European? Procedura în fa?a Cur?ii Executarea hot?rârilor CtEDO Cauze moldovene?ti DO în Moldova Proiecte curente Proiecte implementate | ||||||||
|
Cauza Magyar Helsinki Bizottság c. Ungariei 08 11 2016 Refuzul autorit??ilor maghiare de a furniza unui ONG informa?ia privind activitatea avoca?ilor din oficiu constituie o înc?lcare a dreptului de acces la informa?ie. Prin hot?rârea Marii Camere din 08 noiembrie 2016 în cauza Magyar Helsinki Bizottság c. Ungariei (cererea nr. 18030/11) Curtea a constatat, cu 15 voturi la 2, c? a avut loc violarea Articolului 10 din Conven?ie, libertatea de exprimare. Cauza a vizat refuzul autorit??ilor maghiare de a furniza unui ONG informa?ia privind activitatea avoca?ilor din oficiu, motivând prin faptul c? informa?ia respectiv? con?ine date cu caracter personal care, potrivit legisla?iei maghiare, nu poate fi dezv?luit?. Curtea a notat c? informa?ia solicitat? de c?tre asocia?ia reclamant? era necesar? pentru a realiza un studiu privind func?ionarea sistemului de avoca?i publici; studiu realizat în calitate de NGO în domeniul drepturilor omului, cu scopul de a contribui la discutarea unor chestiuni de interes public deosebit. În opinia Cur?ii, negând accesul asocia?iei reclamante la informa?ia solicitat?, autorit??ile na?ionale au subminat exercitarea de c?tre aceasta a libert??ii de a primi ?i r?spândi informa?ie. Curtea a notat c? obiectul studiului a vizat eficien?a sistemului de avoca?i publici, o chestiune strâns legat? de dreptul la un proces echitabil, un drept fundamental în legisla?ia maghiar? ?i un drept de o importan?? major? din Conven?ie, ?i a accentuat c? asocia?ia urm?rea s? abordeze teoria sa precum c? modelul de numire a acelora?i avoca?i este disfunc?ional. Curtea a constatat, în particular, c? drepturile de confiden?ialitate nu erau s? fie afectate în mod negativ, dac? era furnizat? informa?ia solicitat? de asocia?ie, deoarece de?i informa?ia solicitat? indiscutabil viza informa?ie personal?, aceasta nu implica informa?ii în afara domeniului public. Curtea a constatat, de asemenea, c? legisla?ia na?ional?, potrivit interpret?rii date de instan?ele na?ionale, a exclus orice evaluare semnificativ? a drepturilor asocia?iei de libertate de exprimare, ?i a considerat c? în spe??, orice limitare a publica?iei realizate de asocia?ie, care inten?iona s? contribuie s? dezbaterea unei chestiuni de interes public, urma s? fie supus? unei verific?ri considerabile. În final, Curtea a considerat c? argumentele Guvernului nu au fost suficiente pentru a indica c? ingerin?a respectiv? era necesar? într-o societate democratic? ?i a concluzionat c?, nu a existat o un raport rezonabil de propor?ionalitate dintre m?sura aplicat?, refuzul de a furniza numele avoca?ilor din oficiu ?i num?rul de desemn?ri în acest sens în diferite jurisdic?ii ?i c? a urm?rit un scop legitim, protec?ia drepturilor ter?ilor. Judec?torii Nußberger ?i Keller au formulat o opinie comun? concurent?. Judec?torul Sicilianos a formulat o opinie concurent?, urmat de judec?torul Raimondi. Judec?torul Spano a formulat o opinie disident?, urmat de judec?torul Kjølbro. |
|||||||
Toate drepturile rezervate Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2006-2017 |
e-mail: info@lhr.md, design de UseMouse |