13 12 2016

La data de 13 decembrie 2016 Curtea a f?cut public? hot?rârea în cauza Iurii c. Moldovei (cerere nr. 24446/09).

Reclamant în prezenta cauz? este Boris Iurii, cet??ean al Republicii Moldova, n?scut în 1967 ?i care locuie?te în Chi?in?u.

La 2 octombrie 2008, Curtea de Apel Chi?in?u a pronun?at o hot?râre prin care a recunoscut dreptul reclamantului la pensie de invaliditate. Dat fiind faptul c? nu a fost depus recurs, hot?rârea a devenit irevocabil? la 22 octombrie 2008.

La 1 decembrie 2008, Ministerul Ap?r?rii a depus recurs privind unele chestiuni de drept.

La 4 februarie 2009, Curtea Suprem? de Justi?ie a admis recursul privind chestiunile de drept, a casat hot?rârea din 2 octombrie 2008 ?i a trimis cauza pentru o nou? examinare în fond. Dup? mai multe runde de proceduri, la 2 martie 2011, Curtea Suprem? de Justi?ie a recunoscut în cele din urm? dreptul reclamantului la pensie de invaliditate.

Între timp, dup? comunicarea cererii Guvernului la 23 iunie 2010, Procurorul General, ca urmare a unei solicit?ri parvenite din partea Agentului Guvernamental, a depus o cerere de revizuire la Curtea Suprem? de Justi?ie, solicitând redeschiderea procedurii ?i repunerea reclamantului în drepturi. În cadrul acestei proceduri, reclamantul a pretins 29,069.17 Lei cu titlu de prejudiciu material, 25.000 Lei cu titlu de prejudiciu moral, 29,784.60 Lei pentru cheltuielile de judecat? ?i 4.000 de lei pentru diverse cheltuieli. La data de 23 iunie 2011, Curtea Suprem? de Justi?ie a constatat înc?lcarea drepturilor reclamantului ca urmare a anul?rii hot?rârii judec?tore?ti irevocabile pronun?ate în favoarea sa. Ea a anulat hot?rârea din 4 februarie 2009, precum ?i hot?rârile adoptate ulterior în cadrul procedurii redeschise ?i a decis s? men?in? hot?rârea irevocabil? din 2 octombrie 2008, pronun?at? în favoarea reclamantului. Instan?a i-a acordat apoi 15.000 lei (echivalentul a 890 Euro) cu titlu de prejudiciu moral, 15.000 de lei pentru cheltuielile de judecat? ?i 1.000 de lei pentru cheltuieli diverse. Instan?a a respins preten?iile reclamantului cu titlu de prejudiciu material, argumentând c? acestea nu  pot fi examinate prin aplicarea direct? a articolului 41 din Conven?iei.

Reclamantul, s-a plâns c? anularea hot?rârii judec?tore?ti irevocabile a Cur?ii de Apel Chi?in?u din 2 octombrie 2008, pronun?at? în favoarea sa, în urma unui recurs privind chestiuni de drept, depus în afara termenului legal, i-a înc?lcat drepturile sale prev?zute de articolul 6 § 1 din Conven?ie ?i articolul 1 din Protocolul nr. 1.

Cu privire la admisibilitate

Guvernul a solicitat Cur?ii s? declare cererea inadmisibil? pe motiv c? reclamantul ?i-a pierdut statutul de victim? dup? ce Curtea Suprem? de Justi?ie, la 23 iunie 2011, a recunoscut înc?lcarea drepturilor sale, a men?inut hot?rârea irevocabil? pronun?at? în favoarea sa ?i i-a acordat compensa?ii cu titlu de prejudiciu moral, precum ?i costuri ?i cheltuieli. Totodat?, Guvernul a men?ionat c? calcularea si acordarea prejudicului material ?ine de competen?a instan?elor na?ionale.

Reclamantul nu a fost de acord cu solicitarea Guvernului ?i a sus?inut c? instan?a na?ional? nu i-a acordat desp?gubiri pentru prejudiciul material ?i nu i-a satisf?cut integral preten?iile pentru daune morale ?i pentru costuri ?i cheltuieli ?i c?, din aceste motive, dânsul nu ?i-a pierdut statutul de victim?.

Curtea a reiterat c? o decizie sau o m?sur? favorabil? reclamantului nu este, în principiu, suficient? pentru a-l priva de statutul s?u de "victim?", cu excep?ia cazului în care autorit??ile na?ionale au recunoscut, explicit sau în substan??, ?i apoi au reparat înc?lcarea Conven?iei (a se vedea, de exemplu, Eckle c. Germaniei, 15 iulie 1982, § 69 ?i urm?toarele, seria A nr. 51; Amuur c. Fran?ei, 25 iunie 1996, § 36, Culegere de hot?râri ?i decizii 1996-III; Dalban v România [GC], nr. 28114/95, § 44, CEDO 1999-VI; ?i Jensen c. Danemarca (dec.), nr. 48470/99, CEDO 2001-X).

Este adev?rat c?, în prezenta cauz?, Curtea Suprem? de Justi?ie a constatat înc?lcarea drepturilor reclamantului în temeiul articolului 6 din Conven?ie ?i i-a acordat unele compensa?ii. Cu toate acestea, Curtea a constat c? problema statutului de victim? al reclamantului în ceea ce prive?te c?ile de atac privind înc?lcarea drepturilor sale, este indisolubil legat? de fondul cererii. Prin urmare, se consider? c? cele dou? aspecte trebuie unite ?i examinate împreun?.

Curtea a men?ionat, c? cerere nu este în mod v?dit nefondat? în sensul articolului 35 § 3 din Conven?ie. Nici un alt motiv pentru a o declara inadmisibil? nu a fost stabilit. Prin urmare, a declarat cererea admisibil?.

Cu privire la temeinicia plângerii

Reclamantul a sus?inut c? anularea hot?rârii judec?tore?ti irevocabile în favoarea sa a înc?lcat principiul securit??ii raporturilor juridice, ?i prin urmare, i-a înc?lcat drepturile sale în temeiul articolului 6 § 1 din Conven?ie ?i articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Conven?ie. El s-a plâns ?i de insuficien?? c?ilor de atac la nivel na?ional.

Guvernul a recunoscut c? a existat o violare a articolului 6 § 1 din Conven?ie ?i articolul 1 din Protocolul 1 la Conven?ie. Cu toate acestea, a afirmat c? c?ile de atac acordate de instan?ele na?ionale au fost suficiente ?i adecvate. Evaluarea prejudiciului material a fost o problem? în primul rând pentru instan?ele interne, iar reclamantul ar putea ?i ar trebui s? ini?ieze proceduri civile separate pentru a solicita repararea unor astfel de prejudicii.

Curtea a reiterat c?, în primul rând, în conformitate cu principiul subsidiarit??ii, autorit??ilor na?ionale le revine obliga?ia de a remedia orice înc?lcare a Conven?iei.

În aceast? privin??, întrebarea dac? o persoan? poate totu?i pretinde a fi victima unei presupuse înc?lc?ri a Conven?iei implic? în esen??, o examinare ex post facto de c?tre Curte dac? repunerea în drepturi a reclamantului la nivel na?ional a fost adecvat? ?i suficient?, având în vedere satisfac?ia echitabil? în conformitate cu prevederile articolului 41 din Conven?ie (a se vedea, printre alte exemple, Normann c. Danemarcei (dec.), nr. 44704/98, 14 iunie 2001; Jensen ?i Rasmussen c. Danemarcei (dec.), nr. 52620/99, 20 martie 2003; ?i Nardone c. Italiei (dec.), nr. 34368/02, 25 noiembrie 2004).

Curtea a men?ionat c?, prin hot?rârea sa din 23 iunie 2011, Curtea Suprem? de Justi?ie a constatat înc?lcarea drepturilor reclamantului ca urmare a anul?rii hot?rârii judec?tore?ti irevocabile pronun?ate în favoarea sa. În plus, pe lâng? constatarea înc?lc?rii, instan?a a men?inut hot?rârea emis? în favoarea reclamantului ?i i-a acordat echivalentul a 890 Euro cu titlu de prejudiciu moral ?i echivalentul a 950 Euro pentru costuri ?i cheltuieli judiciare ?i alte cheltuieli. Instan?a nu i-a acordat reclamntului prejudiciu material, motivând c? astfel de preten?ii nu au putut fi examinate prin aplicarea direct? a articolului 41 din Conven?iei.

Analizând materialele din dosar ?i având în vedere circumstan?ele particulare ale cauzei, Curtea a considerat c? c?ile de atac la nivel na?ional nu au fost eficiente ?i suficiente pentru remedierea înc?lc?rilor. În ceea ce prive?te prima condi?ie pentru pierderea statutului de victim?, Curtea a notat c? autorit??ile au recunoscut înc?lcarea drepturilor reclamantului. În ceea ce prive?te compensarea financiar?, Curtea a observat c? reclamantul a ob?inut 890 Euro cu titlu de prejudiciu moral, dar nu a fost în m?sur? s? ob?in? nicio compensa?ie cu titlu de prejudiciu material. Reclamantul a prezentat instan?ei na?ionale un raport de expertiz?, potrivit c?ruia o întârziere de trei ani, în recunoa?terea dreptului s?u la pensie de invaliditate i-a cauzat un prejudiciu material de 29,069.17 Lei (echivalentul a 1,728 Euro). Instan?a na?ional? a respins preten?iile reclamantului nu ca neîntemeiate, dar din motive procedurale, care nu sunt imputabile reclamantului (în contrast cu Vladimir Kolobov c. Rusia (dec.), nr. 26528/03, 28 iunie 2011).

Curtea ar putea, în principiu, s? accepte o compensa?ie mai mic?, stabilit? de c?tre autorit??ile na?ionale, decât ar atribuire în sine. Cu toate acestea, în prezenta cauz?, Curtea a considerat c? este clar c? reclamantul a suferit un prejudiciu material ca urmare a imposibilit??ii de a primi pensie de invaliditate din 2008 pân? în 2011. Prejudiciul material a survenit ca urmare a anul?rii abuzive a hot?rârii irevocabile pronun?ate în favoarea sa. E?ecul instan?elor judec?tore?ti na?ionale de a acorda compensa?ii în situa?ia creat? este, prin urmare, în mod evident nerezonabil având în vedere jurispruden?a Cur?ii.

În aceste circumstan?e, de?i este adev?rat c? autorit??ile na?ionale au recunoscut înc?lcarea invocat? în cerere, reclamantul a fost în imposibilitatea de a primi desp?gubiri adecvate în ceea ce prive?te casarea abuziv? a hot?rârii judec?tore?ti irevocabile pronun?ate în favoarea sa. De aceea, dânsul poate pretinde în continuare c? are statut de victim?, în sensul articolului 34 din Conven?iei. Curtea a respins, prin urmare, obiec?ia preliminar? a Guvernului cu privire la statutul de victim? al reclamantului.

Din aceste motive, ?i având în vedere jurispruden?a sa cu privire la acest subiect, Curtea a considerat c? casarea hot?rârii privind recunoa?te dreptul reclamantului la pensie de invaliditate a fost incompatibil? cu principiul securit??ii juridice ?i i-a înc?lcat drepturile sale garantate în temeiul articolului 6 din Conven?ie ?i în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Conven?ie (a se vedea Popov c. Moldovei (nr. 2), nr. 19960/04, §§ 52-58, 06 decembrie 2005; Oferta Plus SRL c. Moldova, nr. 14385/04, §§ 104-107 ?i 112-115, 19 decembrie 2006; Melnic c. Moldovei, nr. 6923/03, §§ 38-44, 14 noiembrie 2006; ?i Istrate c. Moldova, nr. 53773/00, §§ 46-61, 13 iunie 2006).

Curtea a considerat c? nu este necesar s? se pronun?e cu privire la solicitarea înaintat? în temeiul articolului 13, deoarece articolul 6 § 1 este lex specialis în raport cu plângerea reclamantului, precum ?i cerin?ele articolului 13, în acest context, sunt absorbite de cele ale articolului 6 § 1 ( a se vedea, mutatis mutandis, Popov c. Moldovei (nr. 2), citat? anterior, § 55).

Reclamantul a pretins 2,000 de Euro cu titlu de prejudiciu material ?i 1.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Guvernul a obiectat fa?? de sumele solicitate, argumentând c? evaluarea prejudiciului material a fost o problem?, în primul rând, pentru instan?ele na?ionale ?i c? prejudiciul moral atribuit de instan?ele na?ionale a fost suficient.

Curtea a notat c?, spre deosebire de procedura în fa?a instan?elor na?ionale, reclamantul nu a prezentat un raport de expertiz? sau un alt document care s? explice calcularea sumei solicitate cu titlu de prejudiciu material. Din acest motiv, Curtea respinge aceast? preten?ie. Pe de alt? parte, în baza principiului echit??ii, ea acord? reclamantului 1.500 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

Reclamantul nu a înaintat careva preten?ii pecuniare privind costurile ?i cheltuielile.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 din Conven?ie ?i a articolului 1 din Protocolul 1 în ceea ce prive?te neexecutarea hot?rârii judec?tore?ti irevocabile din 2 octombrie 2008 ?i a acordat reclamantului 1,500 Euro cu titlu de prejudiciu moral.

În fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de A. Chiriac, avocat din Chi?in?u.