29 03 2017

La data de 28 martie 2017 Curtea a f?cut public? hot?r�rea �n cauza Șolari c. Moldovei (cerere nr. 42878/05).

Reclamant �n prezenta cauz? este Eugen Șolari, cet??ean al Republicii Moldova, n?scut �n 1983 ?i locuie?te �n Chi?in?u.

Printr-o decizie din 25 aprilie 2005, primarul de Chi?in?u a autorizat Asocia?ia "Proiect Nou – Bugeac� (Asocia?ia) s? organizeze �n data de 1 mai 2005 un miting �n centrul ora?ului. Autoritatea public? a indicat locul exact unde urma s? aib? loc evenimentul, ?i anume "�n scuarul Operei Na?ionale, l�nga havuz, la dreapta intr?rii din scuar", care m?soar? aproximativ 40 metri pe 80. �n conformitate cu punctul 6 din aceast? decizie, asocia?ia a fost obligat? s? nu foloseasc? simboluri de partide, organiza?ii politice ?i asocia?ii ne�nregistrate.

La 1 mai 2005, cca patruzeci de persoane, inclusiv reclamantul, care nu era membru al Asocia?iei, au participat la demonstra?ie. Protestatarii au scandat, printre altele, lozinci de sus?inere a muncitorilor, sloganuri anti-guvernamentale ?i anti-capitaliste. Unii dintre ei purtau simboluri care aminteau de Uniunea Sovetic?, �n special secera ?i ciocanul.

La 04 mai 2005, poli?ie a �ntocmit un proces-verbal pe numele reclamantului privind s?v�r?irea contraven?iei administrative prev?zut? de articolul 174¹ alineat 2 din Codul cu privire la contraven?iile administrative (�nc?lcarea legisla?iei cu privire la organizarea ?i desf??urarea �ntrunirilor).

Printr-o hot?r�re pronun?at? �n aceea?i zi, de c?tre Judec?toria Buiucani, reclamantul a fost g?sit vinovat de comiterea contraven?iei administrative prev?zute de articolul 174¹ alineat 2 al CCA. Reclamantului i-a fost aplicat? o amend? de 450 lei  (aproximativ 28 Euro la acel moment). Judec?torul nu a luat �n considera?ie argumentul invocat de reclamant precum c? nu a fost organizatorul evenimentului ?i a considerat c? vinov??ia acestuia a fost constatat?, printre altele, prin fotografiile efectuate la eveniment.

La data de 13 mai 2005, reclamantul a depus apel. El a sus?inut, printre altele, c?, �n timpul evenimentului, nici reprezentan?ii Prim?riei nici ofi?erii de poli?ie prezen?i nu au f?cut careva observa?ii cu privire la locul sau modul de desf??urare a evenimentului.

Printr-o hot?r�re difinitiv? din 25 mai 2005, Curtea de Apel Chi?in?u a men?inut hot?r�rea primei instan?e ?i a rspins apelul ca nefondat.

La 14 noiembrie 2005, Judec?toria Buiucani a constatat neplata amenzii de c?tre reclamant ?i a convertit aceast? pedeaps? �ntr-o deten?ia adminstrativ? pentru o perioad? de treizeci de zile, fiind plasat �n deten?ie.

La o dat? nespecificat? �n dosar, reclamantul a atacat decizia. Iar la 3 decembrie 2005 a achitat amenda. Printr-o decizie din 7 decembrie 2005, Curtea de Apel Chi?in?u a admis recursul, a casat hot?r�rea instan?ei inferioare ?i a dispus eliberarea imediat? a reclamantului. Aceasta a constatat c? reclamantul a achitat amenda integral, c? avea un domiciliu, nu avea antecedente administrative sau penale, nu avea un loc de munc? ?i nu avea resurse mari.

�n temeiul articolelor 6, 10, 11 ?i 14 din Conven?ie, reclamantul s-a pl�ns c? a fost amendat administrativ pentru c? participat �n data de 1 mai 2005 la mitingul ce a avut loc �n fa?a Operei Na?ionale din Chi?in?u.

Responsabil? de calificarea juridic? a faptelor cauzei, Curtea a considerat c? este necesar s? se examineze aceast? cerere �n temeiul unui singur articol, ?i anume articolul 11 din Conven?iei (Sáska c. Ungaria, nr. 58050/08, � 12, 27 noiembrie 2012 ?i Kudrevičius ?i al?ii c. Lituaniei [GC], nr. 37553/05, � 85, CEDO 2015).

Constat�nd c? cererea nu este �n mod v?dit nefondat? �n sensul articolului 35 � 3 a) din Conven?ie ?i c? aceasta nu se confrunt? nici cu un alt motiv de inadmisibilitate, Curtea a declarat cererea admisibil?.

Reclamantul a sus?inut c? el a suferit o ingerin?? �n dreptul s?u la libertatea de �ntrunire ?i c? acest lucru nu a fost prev?zut? de lege, deoarece, potrivit acestuia, articolul 174¹ al CCA ar fi fost aplicabil? numai organizatorilor ?i liderilor unui miting. Or el sus?ine c? nu a fost unul dintre organizatorii sau liderii evenimentului din 1 mai 2005. De asemenea, el a invocat c? ingerin?a nu a avut un scop legitim  ?i a fost dispropor?ionat? �n raport cu circumstan?ele. �n acest sens, el indic? faptul c? protestul a fost unul pa?nic ?i c? autorit??ile nu l-au informat la momentul respectiv despre ilegalitatea comportamentul s?u. El a ad?ugat c? acestea ar fi putut pronun?a o pedeaps? mai bl�nd? pentru atingerea scopului urm?rit ?i c? amenda aplicat? a fost ulterior transformat? �ntr-o pedeaps? cu �nchisoarea.

Guvernul a admis c? a existat o ingerin?? �n dreptul reclamantului la libertatea de �ntrunire men?ionat �n articolul 11 al Conven?iei. �ns? a men?ionat, c? ingerin?a a fost justificat? �n temeiul celui de al doilea paragraf al acestui articol. �n special, a fost prev?zut? de articolul 13 din Legea cu privire la organizarea ?i desf??urarea �ntrunirilor ?i articolul 174¹ din CCA, a urm?rit men?inerea ordinii publice ?i a fost propor?ional? cu acest scop. �n cele din urm?, a afirmat c? poli?ia nu a intervenit �n timpul evenimentului ?i c? reclamantului i-a fost aplicat? pedeapsa minim?.

�n ceea ce prive?te dreptul la libertatea de �ntrunire, Curtea a f?cut trimitere la principiile generale prezentate �n hot?r�rea Kudrevičius ?i al?ii (citat? mai sus, �� 91-92, 100, 108-110 ?i 142-157).

�n acest caz, Curtea a men?ionat c? p?r?ile nu au contestat faptul c? a existat o ingerin?? �n dreptul reclamantului la libertatea de �ntrunire ?i nu vede nici un motiv pentru a ajunge la o concluzie diferit?. O astfel de ingerin?? �ncalc? prevederile articolului 11 din Conven?ie, cu excep?ia c? a fost �prev?zut? de lege�, urm?re?te unul sau mai multe scopuri legitime enumerate �n paragraful 2 al acestui articol ?i poate fi considerat? �necesar? �ntr-o societate democratic?�.

Ulterior, Curtea a observat c? p?r?ile nu au fost de acord cu privire la problema legalit??ii ingerin?ei. S-a constatat c? dezacordul principal se refer? la aplicabilitatea articolului 174¹ alineat 2 al CCA �n situa?ia reclamantului ?i, �n special, dac? acesta a fost sau nu a fost un organizator al evenimentului. S-a observat �n aceast? privin?? c?, �n conformitate cu textul dispozi?iei, o amend? poate fi impus? organizatorilor (conduc?torilor) �ntrunirii. Conform raportului �ntocmit de poli?ie, reclamantul a participat activ la ac?iuni presupuse ilegale. Cu toate acestea, nici Judec?toria Buiucani, nici Curtea de Apel Chi?in?u nu s-au �ntrebat dac? reclamantul a fost un organizator sau participant la eveniment. �n observa?iile sale, Guvernul nu a abordat aceast? problem?. Prin urmare, Curtea are dubii cu privire la legalitatea ingerin?ei. Se consider?, totu?i, c? nu este necesar s? se examineze acest punct, deoarece, �n orice caz, ingerin?a nu a fost necesar?, �n sensul articolului 11 � 2 din Conven?ie.

Se poate presupune c? m?sura litigioas? vizat? urm?re?te cel pu?in un scop legitim �n conformitate cu paragraful 2 al articolului 11 din Conven?ie, ?i anume prevenirea dezordinii (a se vedea, de exemplu, Körtvélyessy c. Ungaria, nr. 7871/10, � 23, 5 aprilie 2016).

�n ceea ce prive?te problema dac? ingerin?a �n cauz? a fost �necesar? �ntr-o societate democratic?�, Curtea a reamintit c? libertatea de �ntrunire pa?nic?, unul dintre fundamentele unei societ??i democratice, este �nso?it? de un num?r de excep?ii care trebuie interpretate restrictiv ?i necesitatea unor astfel de restric?ii trebuie s? fie stabilit? �n mod conving?tor. Atunci c�nd examineaz? dac? restric?iile privind drepturile ?i libert??ile garantate de Conven?ie poate fi considerat? �necesare �ntr-o societate democratic?�, Statele semnatare se bucur? de o anumit? marj? de apreciere, dar aceasta nu este nelimitat?. Este �n puterea Cur?ii s? se pronun?e definitiv cu privire la compatibilitatea restric?iei cu Conven?ia ?i face acest lucru apreciind circumstan?ele cazului (Kudrevičius ?i al?ii, citat? mai sus, � 142).

Curtea a reamintit, de asemenea, c? organizarea unui eveniment public �n urma unei notific?ri sau o procedur? de autorizare nu atenteteaz? la esen?a dreptului consacrat de articolul 11 ​​din Conven?ie, astfel �nc�t scopul procedurii este de a permite autorit??ilor s? ia m?suri rezonabile ?i adecvate pentru a asigura buna func?ionare a unor astfel de evenimente. Organizatorii evenimentelor publice trebuie s? respecte normele care reglementeaz? acest proces prin respectarea reglement?rilor (Kudrevičius ?i al?ii, citat? mai sus, � 147, ?i Eğitim ve Bilim Emekçileri Sendikası ?i al?ii c. Turciei, nr. 20347/07, � 96, 5 iulie 2016). Cu toate acestea, o situa?ie ilegal? nu justific? �n mod necesar o ingerin?? �n exercitarea de c?tre o persoan? a dreptului s?u la libertatea de �ntrunire ?i reglement?rile de aceast? natur? nu ar trebui s? fie un obstacol ascuns la libertatea de �ntrunire a?a cum este protejat? prin Conven?ie (Samut Karabulut c. Turcia, nr. 16999/04, � 35, 27 ianuarie 2009, ?i Berladir ?i al?ii c. Russie, nr. 34202/06, � 39, 10 iulie 2012).

�n acest caz, Curtea a observat c? protestul incriminat era pa?nic ?i f?r? incidente violente semnalate de c?tre autorit??i. Ea a reiterat faptul c?, �n lipsa unor acte de violen?? ale participan?ilor, este important ca autorit??ile publice s? arate o anumit? toleran?? fa?? de �ntrunirile pa?nice, astfel �nc�t libertatea de �ntrunire, astfel cum este garantat? de articolul 11 din Conven?ie s? nu fie lipsit? de con?inut (Oya Ataman c. Turcia, nr. 74552/01, � 42, CEDO 2006-XIV). �Gradul de toleran??“ nu poate fi definit in abstracto; Curtea a trebuit s? examineze circumstan?ele specifice ale cazului, �n special, gradul de �perturbarea vie?ii de zi cu zi“, care ar fi rezultat din evenimentul �n cauz? (Primov ?i al?ii c. Russie, nr. 17391/06, � 145, 12 iunie 2014, ?i Kudrevičius ?i al?ii, citat? mai sus, � 155).

�n prezenta spe??, Curtea a constatat c? reclamantul a fost supus unei sanc?iuni administrative fiindc?, �n ciuda condi?iilor stipulate �n autoriza?ia prealabil? emis? de municipalitate, a manifestat �ntr-un alt? loc dec�t cel permis, ?i pentru fluturarea simbolurilor unor organiza?ii politice ne�nregistrate �n Moldova.

�n ceea ce prive?te loca?ia evenimentului, Curtea a constatat c? aceasta a fost cu siguran?? diferit? de locul exact desemnat de Prim?rie �n autoriza?ia prealabil?. Cu toate acestea, se afla doar c�teva zeci de metri de locul respectiv. De asemenea, s-a constat c? mitingul a avut loc �ntr-o zi liber? ?i nu pare c?, prin ocuparea treptelor Operei Na?ionale, protestatarii au perturbat �n vreun fel func?ionarea acesteia. S-a constat �n continuare c? manifestan?ii au r?mas pe toat? durata evenimentului pe treptele Operei, �n care se afl? scuarul, nu au ie?it �n strada din apropiere ?i nu au perturbat �n careva mod traficul. Av�nd �n vedere ace?ti factori, ?i av�nd �n vedere dimensiunile scuarului, precum ?i num?rul relativ mic de participan?i - patruzeci - Curtea a concluzionat c? perturbarea vie?ii de zi cu zi a fost nesemnificativ? ?i c?, �n mod evident, nu le-au dep??it pe cele de obicei cauzate prin exercitarea dreptului la �ntrunire pa?nic? (a se compara cu Barraco c. Fran?a, nr. 31684/05, � 46, 5 martie 2009 ?i Budahazy c. Ungaria, nr 41479/10, � 43, 15 decembrie 2015).

Curtea a estimat, de asemenea, c? schimbarea locului de petrecere a evenimentului nu a constituit o �nc?lcare flagrant? a condi?iilor stabilite �n autoriza?ia prealabil?, ?i nu poate fi considerat? un delict �n sensul jurispruden?ei sale (a se compara cu Kudrevičius al?ii, citat? mai sus, �� 165 ?i 173-174).

Curtea a observat, �n continuare, c? nu pare c? desf??urarea evenimentului la c�teva zeci de metri de locul autorizat de autorit??i a luat prin surprindere ?i a afectat capacitatea lor de a men?ine ordinea ?i de a garanta �n general, buna desf??urare a evenimentului. Acesta nu a fost invocat nici de c?tre autorit??i nici de c?tre Guvern.

�n ceea ce prive?te simbolurile arborate de c?tre reclamant ?i ceilal?i participan?i, Curtea a notat c? seam?n? izbitor de mult cu acelea folosite de regimul comunist al Uniunii Sovietice.

�n acest sens, a reamintit c? libertatea de �ntrunire garantat? de articolul 11 ​​al Conven?iei protejeaz? demonstra?iile ce pot deranja sau ofensa persoanele care se opun ideilor sau revendic?rilor pe care le promoveaz?. M?surile care �mpiedic? libertatea de �ntrunire ?i de exprimare, cu excep?ia ​​cazurilor de instigare la violen?? sau la respingerea principiilor democratice - cu toate acestea ?ocante ?i inacceptabile, care pot respinge anumite puncte de vedere sau cuvinte utilizate �n fa?a autorit??ilor – servesc democra?ia , chiar dac? uneori o pune �n pericol (a se vedea Kudrevičius ?i al?ii, citat? mai sus, � 145, ?i jurispruden?a citat?). Curtea a admis deja c? utilizarea stelei ro?ii, omniprezent? sub conducerea regimurilor comuniste din mai multe ??ri, a fost de natur? s? provoace disconfort victimelor acestora ?i a familiilor acestora, care ar putea fi �n mod legitim s? ofenseze. Dar aceste sentimente u?or de �n?eles, nu pot s? limiteze libertatea de exprimare (Vajnai c. Ungaria, nr. 33629/06, � 57, CEDO 2008). De asemenea, Curtea a reiterat faptul c?, �n pofida rolului s?u autonom ?i a sferei sale speciale de aplicare, articolul 11 ​​trebuie, de asemenea, s? fie luat �n considerare �n lumina articolului 10 atunci c�nd exercitarea libert??ii de �ntrunire are ca scop exprimarea opiniilor personale sau �?i propune s? ofere locul s?u �n dezbatere public? ?i s? lase litigiul s? fie exprimat �n mod deschis (Kudrevičius ?i al?ii, citat? mai sus, � 86).

�n acest caz, Curtea noteaz? c? Guvernul nu a explicat modul �n care portul �n public de c?tre reclamant a simbolurilor �n cauz? ar fi cauzat sau risca s? cauzeaze tulbur?ri ale ordinii publice. S-a considerat, de asemenea, c? pur ?i simplu purtarea acestor simboluri nu a fost de natur? s? �ncurajeze violen?a infiltr�ndu-o �ntr-o ur? profund? ?i ira?ional? fa?? de anumite persoane (a se vedea, mutatis mutandis, Fáber c. Ungaria, nr. 40721/08, � 56, 24 iulie 2012). Mai mult dec�t at�t, s-a constat c? nu a fost stabilit faptul c? portul simbolurile discutabile promova aderarea la idei totalitare sau inten?ia de a participa �n dezbateri politice contra statului de drept ?i a principiilor democratice, mai ales din moment ce protestul a fost pa?nic ?i a fost autorizat �n mod legal (a se vedea, mutatis mutandis, Vajnai, citat? mai sus, � 53).

�n ceea ce prive?te sanc?iunea aplicat? reclamantului, Curtea a amintit c? libertatea de a participa la o �ntrunire pa?nic? este de o asemenea importan?? �nc�t o persoan? nu poate fi supus? oric?rei sanc?iuni – chiar ?i o sanc?iune care este cea mai bl�nd? - pentru participarea la un miting neinterzis, cu condi?ia ca persoana s? nu se angajeze, cu aceast? ocazie, �n oricare act condamnabil (Kudrevičius ?i al?ii, citat? mai sus, � 149). Un protest pa?nic nu trebuie s? fac?, �n principiu, obiectul unei sanc?iuni penale, inclusiv privarea de libertate (ibidem, � 146).

Curtea a considerat c?, �n lipsa unei ac?iuni condamnabile a reclamantului, amenda aplicat?, chiar dac? a fost suma minim? prev?zut? �n acest caz, nu a fost propor?ional? cu scopul legitim urm?rit. Mai mult dec�t at�t, aceast? sanc?iune a fost transformat? �ntr-o pedeaps? cu �nchisoarea, pe care reclamantul a executat-o par?ial.

Av�nd �n vedere toate cele de mai sus, Curtea a concluzionat c? condamnarea reclamantului pe motiv c? ?i-a exprimat �ntr-un alt loc dec�t cel permis ?i a arborat simboluri comuniste ne�nregistrate nu poate fi luat? �n considerare pentru a satisface o �necesitate social? imperioas?�. De asemenea, ea a constatat c? autorit??ile na?ionale au dep??it marja de apreciere �n acest domeniu. Prin urmare, ingerin?a nu a fost �necesar? �ntr-o societate democratic?� �n sensul articolului 11 din Conven?ie.

Prin urmare, a existat o �nc?lcare a acestei dispozi?ii, �n acest caz.

Reclamantul a pretins 28  Euro pentru prejudiciul material pe care pretinde c? l-a suferit. Acesta a indicat c? aceast? sum? corespunde amenzii achitate. Totodat?, a solicitat 4,000 Euro pentru prejudiciul moral suferit.

Reclamantul a mai pretins 1,560 Euro pentru costurile ?i cheltuielile suportate �n fa?a Cur?ii. Reclamantul a prezentat o declara?ie detaliat? a orelor lucrate de c?tre avocatul s?u �n cadrul procedurii �n fa?a Cur?ii (15,6 ore facturate cu 100 Euro ora).

Guvernul a considerat c? aceste preten?ii nu sunt justificate.

Curtea, �n unanimitate, a constatat �nc?lcarea articolului 11 din Conven?ie ?i i-a acordat reclamantului 28 Euro cu titlu de prejudiciu material; 4,000 euro Euro cu titlu de prejudiciu moral ?i 1,560 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

�n fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de V. Zama, avocat din Chi?in?u.