05 07 2017

Secretizarea nejustificat?, ori chiar abuziv? a informa?iilor de interes public priveaz? cet??eanul, care cotizeaz? la bugetul public, de dreptul de a monitoriza cum se cheltuie banii publici sau cum î?i fac sau nu treaba func?ionarii pl?ti?i din bani de la stat. Un minim remediu l-ar putea constitui transparen?a procedurilor de secretizare. Numai c?, lucru ?tiut, birocratul adev?rat trebuie s? fie ?i fudul.

O monitorizare efectuat? recent de organiza?ia „Juri?tii pentru drepturile omului” a scos în vileag mai multe caren?e de ordin legislativ ?i normativ, dar ?i obstacole artificiale prin care se ob?ine secretizarea, de multe ori premeditat?, a unor informa?ii de interes public major. Experta Stela Pavlov spune c? este imposibil s? afli care informa?ie este definit? drept secret de stat, pentru c? îns??i deciziile de clasificare sunt secretizate, fapt ce contravine mai multor documente interna?ionale, semnate de Republica Moldova:

„Noi ne-am propus s? diminu?m înc?lcarea drepturilor omului referitoare la secretizarea nejustificat? a informa?iei de interes public, prin preluarea unor cazuri de litigare strategic? cu poten?ial de schimbare a legisla?iei. Pe parcursul ultimilor ani se atest? o tendin?? abuziv? de secretizare, în opinia noastr?, a informa?iilor de?inute de autorit??ile publice, invocându-se diferite motive: securitate na?ional?, date cu caracter personal, secret comercial. Asta se datoreaz? faptului c? acest cadru legal este învechit ?i neajustat standardelor interna?ionale de asigurare a accesului la informa?ia de?inut? de autorit??ile publice, standarde fiind Principiile globale cu privire la securitatea na?ional? ?i dreptul la informa?ie. Secretizarea excesiv? a informa?iei de interes public creaz? un paravan între societate ?i autorit??ile publice. Aceast? secretomanie limiteaz? dreptul cet??eanului la informa?ie”.

În cadrul monitoriz?rii, juri?tii au adresat demersuri unui num?r de peste 30 de autorit??i, încercând s? afle, bun?oar?, cât se cheltuie pentru serviciile de asisten?? juridic?, lista persoanelor date în urm?rire general? sau cât cost? tratamentele la clinici medicale în afara ??rii, dar ?i despre procedura de secretizate, termenele de secretizare a documentelor ?i altele. Dou? din trei institu?ii au refuzat s? ofere informa?ia solicitat?, printre acestea fiind ministerele Justi?iei, Afacerilor Interne sau al S?n?t??ii, precizeaz? juristul Vitalie Zam?: „La 30 de solicit?ri, am primit 22 con?in r?spunsuri par?iale, care fac trimitere la secretul de stat si protec?ia datelor cu caracter personal. Aceste invoc?ri abuzive limiteaz? accesul jurnali?tilor ?i al cetatenilor la informa?ia cu caracter public. Tot ce ?ine de banul public, tot ce se pl?te?te ca taxe de stat prezint? interes public. Acest lucru se prezum? ?i solicitantul nu trebuie s? demonstreze interesul public pentru anumit? informa?ie”. 

Anterior, mai mul?i jurnali?ti ?i organiza?ii neguvernamentale au reclamat interpretarea ?i aplicarea incorect? a prevederilor Conven?iei Europene pentru protec?ia persoanelor referitor la prelucrarea automatizat? a datelor cu caracter personal, restric?ionarea accesului la date relevante privind finan?atorii campaniilor electorale în perioada alegerilor preziden?iale 2016, alte obstacole artificiale prin care se urm?re?te secretizarea unor informa?ii de interes public major.

Urmare a refuzurilor de a furniza informa?ia de interes public, avoca?ii din cadrul organiza?iei “Juri?tii pentru Drepturile Omului” au ac?ionat în judecat? câteva institu?ii publice, pentru îngr?direa accesului la informa?ie. Printre entit??ile chemate în judecat? figureaz? Comisia Electoral? Central?, care a refuzat s? ofere jurnali?tilor de la Centrul de Investiga?ii Jurnalistice informa?ia deplin? din rapoartele financiare ale concuren?ilor electorali la preziden?ialele din 2016. Avocata Tatiana Puiu spune c? prin litigare se încearc? a crea precedente:

„Nu putem s? d?m vina numai pe func?ionari, la acest capitol ?i legisla?ia este imperfect?. Și acesta este singurul instrument prin care poate fi constatat? violarea acestui drept fundamental. Precedentul în aceast? materie va ajuta ?i func?ionarii s? aib? o anumit? conduit? atunci când primesc solicit?ri de informa?ie ?i, pe de alt? parte, va fi creat? o anumit? claritate pentru solicitan?ii de informa?ie, atunci când fac demersuri c?tre institu?iile publice. Interesul fa?? de aceste întreb?ri rezid? din faptul c? termenul maxim de secretizare a informa?iei este de 25 ani ?i deaceea noi ne-am propus s? afl?m dac? autorit??ile desecretizeaz? ?i cum fac public informa?ia dup? finalizarea termenului maxim”.

Acum patru ani, în iunie 2013, 22 de organiza?ii ?i centre academice din lume au elaborat un set de principii globale cu privire la securitatea na?ional? ?i dreptul la informa?ie. Aceste principii reprezint? standarde pentru elaborarea, revizuirea ?i punerea în practic? a legisla?iilor na?ionale în domeniul accesului la informa?ie ?i securit??ii na?ionale. Toate ??rile membre ale ONU, printre care ?i Republica Moldova, s-au angajat s? asigure echilibrul necesar dintre respectarea dreptului cet??eanului la informa?ie ?i necesitatea guvernelor de a secretiza anumite categorii de informa?ii. Obiectivul principal este de a asigura transparen?a procedurilor de secretizare a informa?iilor, în special din motive de securitate na?ional?, pentru a permite persoanelor s?-?i exercite efectiv dreptul la informa?ie.

Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice relev? c? legisla?ia R. Moldova corespunde par?ial Principiilor Globale cu privire la securitatea na?ional? ?i dreptul la informa?ie ?i impune necesitatea de reglementare a particip?rii publicului la procesul de adoptare/revizuire a procedurilor ?i standardelor scrise privind secretizarea, precum ?i a obliga?iei autorit??ilor publice de a ?ine liste publice de documente emise, care ar include ?i documentele secretizate.

Juri?tii pentru Drepturile Omului au formulat un set de propuneri de modificare a legisla?iei, pentru a îmbun?t??i ?i a transparentiza procedurile de secretizare ?i de desecretizare a documentelor ?i informa?iilor de interes public.

Iat? ce spune Stela Pavlov: „O prim? recomandare pe care am formulat-o este instituirea obliga?iei de a declara motivele de secretizare a unei informatii prin adoptarea unei decizii scrise. Aceast? recomadare deriv? din principiul 11 al Principiilor Globale potrivit c?ruia c?nd informa?ia este secretizat? trebuie depus? o declaratie care justific? acea secretizare, precum ?i durata de secretizare. În nomenclatoarele departamentale ?i interdepar tamentale trebuie stipulate motivele secretiz?rii, prejudicial generat de potentiala divulgare a informatiei. Con?inutul acelor decizii trebuie comunicat solicitantilor de informatie, atunci c?nd se refuz? oferirea informa?iei. O alt? recomadare ?ine de oferirea accesului publicului la nomenclatoare prin care este clasificat? informa?ia. Aceasta recomadare este în punctual 12, ce prevede accesul publcului la prcedurile de secretizare. O alt? recomandare este de a publica pe site-ul Comisiei Interdepartamentale lista detaliat? cu toate documentele secretizate si desecretizate. La moment legislatia Moldovei nu prevede obligativitatea public?rii unei liste cu documentele secretizate în diferite structuri publice”.

Printre alte recomand?ri elaborate de „Juri?tii pentru drepturile omului” ar mai fi instituirea obligativit??ii atunci când informa?ia a fost desecretizat? de a r?spunde solicit?rilor de informa?ii c?rora anterior li s-a refuzat, pe motivul secretiz?rii acestei informa?ii.

Ultima încercare a autorit??ilor de a desecretiza anumite acte normative a avut loc în 2010, când premierul de atunci Vlad Filat a dispus desecretizarea hot?rârilor de guvern ale predecesorilor s?i comuni?ti. Atunci opinia public? a aflat c? prin hot?râri secretizate diferi?i func?ionari publici sau rude ale acestora, dar ?i arti?ti atra?i în campania electoral? a Partidului Comunist, au primit locuin?e din patrimoniul public sau bani de la buget ca s? le procure. Anchetele procurorilor ini?iate atunci nu au fost duse la cap?t. 

Materialul este realizat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Promovarea implement?rii eficiente a Principiilor Globale privind Securitatea Na?ional? ?i Dreptul la Informare în Republica Moldova apelând la sistemul judiciar ?i litigare cu caracter strategic”, implementat de Asocia?ia Ob?teasc? „Juri?tii pentru Drepturile Omului” ?i Centrul de Investiga?ii Jurnalistice cu sprijinul financiar al Departamentului Justi?ie ?i Drepturile Omului al Funda?iei Soros-Moldova.