26 10 2007

La 23 octombrie 2007, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârile Cazacu c. Moldovei (cererea nr. 40117/02), Colibaba c. Moldovei (cererea nr. 29089/06), Flux ?i Samson c. Moldovei (cererea nr. 28700/03).

*  *  *

În cauza Cazacu c. Moldovei, reclamantul, dl Vasile CAZACU, a fost concediat de la locul s?u de munc? (Prim?ria Cimi?lia) la 29 decembrie 1999 în urma reducerii num?rului de personal, în rezultatul reorganiz?rii institu?iei angajatoare. La 12 ianuarie 2000, el a fost informat în scris despre concediere.

Reclamantul a solicitat de la fostul angajator, în conformitate cu legisla?ia muncii, plata unor compensa?ii (o indemniza?ie de concediere în m?rimea câ?tigului mediu lunar, salariul mediu pe perioada a dou? luni, salariul mediu pe perioada a trei luni dup? concediere, salariul pentru concediul nefolosit pe anul 1999 ?i salariul pentru luna decembrie 1999 ?i o parte pentru luna ianuarie 2000). În urma refuzului angajatorului, el a ini?iat ac?iuni judiciare, solicitând compensa?ii în urma concedierii. Instan?ele judec?tore?ti na?ionale i-au respins preten?iile, invocând, printre altele, c? Prim?ria se autofinan?a ?i nu avea surse financiare suficiente pentru a-i pl?ti reclamantului compensa?iile solicitate, c? reclamantul nu a oferit servicii noi dup? octombrie 1999 ?i nu putea s? cear? salariul pentru lunile noiembrie-decembrie 1999, c? reclamantul nu s-a înregistrat la oficiul for?ei de munc? ca ?omer ?i, prin urmare, nu putea solicita compensa?ii de concediere.

Reclamantul ?i membrii familiei sale se plângeau în fa?a Cur?ii de înc?lcarea drepturilor sale garantate de art. 6 al Conven?iei (dreptul la un proces echitabil), din cauza lipsei de independen?? ?i impar?ialitate a judec?torilor ?i a înr?ut??irii situa?iei sale în urma recursului depus de el, ?i de art. 1 al Protocolului nr. 1 la Conven?ie (protec?ia propriet??ii), din cauza refuzului instan?elor na?ionale de a-i acorda compensa?ii de concediere care i se cuveneau conform legisla?iei muncii.

Curtea a considerat în mod v?dit nefondate preten?iile membrilor familiei reclamantului ?i preten?iile reclamantului referitor la violarea art. 6 CEDO ?i le-a respins ca inadmisibile în conformitate cu art. 35 § 4 CEDO. În ceea ce prive?te preten?iile membrilor familiei reclamantului, Curtea a notat c? reclamantul putea singur s? se plâng? în instan?ele de judecat? de refuzul de a-i pl?ti compensa?iile de concediere ?i de pretinsa înc?lcare a drepturilor lui procedurale, ceea ce el a ?i f?cut. De?i familia reclamantului se afla într-o situa?ie financiar? dificil?, în aceast? cauz? afectarea familiei reclamantului nu este suficient? pentru a reprezenta o ingerin?? suficient de distinct? de cea a reclamantului, care ar acorda membrilor familiei reclamantului calitatea de victim?. În ceea ce prive?te independen?a ?i impar?ialitatea judec?torilor, Curtea a notat c? reclamantul nu a prezentat probe care ar demonstra c? întregul sistem judiciar din Moldova ?i instan?ele de judecat? care au examinat cauza au fost dependente de executiv, sau c? judec?torii au fost p?rtinitori în detrimentul reclamantului. În ceea ce prive?te înr?ut??irea situa?iei reclamantului în recurs, Curtea a notat c? o asemenea solu?ie nu era contrar? legisla?iei na?ionale (art. 296 al Codului de procedur? civil? în vigoare pân? la 12 iunie 2003) ?i ea nu vede nici o problem? prin prisma art. 6 CEDO în aceast? privin??.  

Curtea a notat c? art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO nu garanteaz? un drept de a dobândi propriet??i. Totu?i, o preten?ie poate reprezenta un „bun” în sensul art. 1 dac? reclamantul poate argumenta c? avea cel pu?in o „speran?? legitim?” c? va ob?ine un drept de proprietate. Pentru a stabili dac? a?teptarea este „legitim?”, Curtea trebuie s? stabileasc? dac? preten?ia reclamantului se baza pe un fundament legal suficient. Curtea a reiterat c? dou? dintre preten?iile reclamantului au fost respinse de c?tre instan?ele na?ionale, deoarece el nu s-a conformat cerin?elor legale, ?i anume: reclamantul nu a oferit servicii dup? octombrie 1999 ?i nu putea solicita salariu pentru acea perioad? ?i nu s-a înregistrat la oficiul for?ei de munc? pentru a putea solicita salariul mediu pentru a treia lun?, dup? cum era prev?zut de art. 45/3 Codul muncii în vigoare la acea dat?. Curtea a respins aceste dou? preten?ii ale reclamantului, deoarece în privin?a lor reclamantul nu avea o „speran?? legitim?”.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO referitor la celelalte preten?ii (plata unei indemniza?ii de concediere în m?rimea câ?tigului mediu lunar, salariul mediu pe perioada a dou? luni dup? concediere ?i compensa?ia pentru concediul nefolosit). Curtea a considerat c? aceste preten?ii ale reclamantului se bazau pe un fundament legal suficient, deoarece angajatorii din Moldova erau obliga?i necondi?ionat prin lege la plata compensa?iilor de concediere (art. 45 ?i art. 80 ale Codului muncii), iar instan?ele na?ionale nu s-au referit la vreo prevedere legal? sau alte circumstan?e care ar permite o excep?ie de la prevederile sus-men?ionate ale Codului muncii. Prin urmare, ingerin?a în dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale a fost contrar? legii.

Curtea a acordat reclamantului EUR 805 cu titlu de daune materiale, EUR 2,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 1,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclamantul a  fost reprezentat la CtEDO de c?tre d-a Luciana IABANGI, membru al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova.

*  *  *

În cauza Colibaba c. Moldovei, reclamantul, Vitalie COLIBABA, a fost re?inut la 21 aprilie 2006 fiind învinuit c? ar fi agresat un poli?ist. Reclamantul sus?ine c? la 25 ?i 27 aprilie, pe perioada afl?rii sale în custodia poli?iei, el a fost torturat de c?tre trei poli?i?ti, fiind obligat s?-?i recunoasc? vina. Potrivit reclamantului, mâinile ?i picioarele sale erau legate împreun? la spate ?i o bar? de metal era plasat? sub bra?ele sale ?i pus? pe dou? scaune, fiind suspendat astfel timp de 40 de minute. Având corpul suspendat ?i capul acoperit cu un mantou, el era b?tut cu un scaun în partea posterioar? a craniului. Mâinile sale erau acoperite cu haine pentru ca funia s? nu lase urme, iar muzica cânta tare, pentru a acoperi ?ipetele sale. Aceste ac?iuni erau înso?ite de agresiuni verbale ?i psihologice.

Mai târziu, în aceea?i zi, reclamantul ?i-a t?iat venele, încercând s? se sinucid?. La 27 aprilie, pentru prima dat? i-a fost permis? o întrevedere cu avocatul s?u, dar numai în prezen?a poli?i?tilor. Reclamantul s-a plâns avocatului c? a fost torturat. Potrivit reclamantului, ulterior, ca pedeaps? pentru aceasta, el a fost torturat din nou: a fost lovit în cap cu o sticl? de plastic de 2 litri umplut? cu ap? ?i b?tut cu pumnii ?i picioarele. Guvernul neag? toate aceste alega?ii.

La 28 aprilie 2006, avocatul reclamantului a depus o plângere la Procuratura Buiucani, în care reclama maltrat?rile la care a fost supus clientul s?u.

La 29 aprilie 2006, dl Colibaba a fost dus de poli?i?tii acuza?i de reclamant c? l-au maltratat la Centrul de Medicin? Legal?, unde a fost examinat în prezen?a poli?i?tilor. Aceast? procedur? a avut loc în absen?a avocatului reclamantului ?i, potrivit reclamantului, examinarea medical? a durat câteva minute ?i a fost superficial?. Raportul medical a Centrului de Medicin? Legal?, care era datat din 28 aprilie 2006, conchidea c? în afar? de r?nile cauzate de tentativa de suicid, dl Colibaba nu avea alte semne de violen?? pe corp.

La 2 mai 2006, avocatul reclamantului a solicitat procurorului de la Procuratura Buiucani numirea unei expertize medicale neurologic?, oftalmologic?, psihiatric?, care ar fi fost efectuat? de c?tre medici independen?i în prezen?a rudelor reclamantului. Aceast? cerere a fost respins?.

La 16 mai 2006, reclamantul a fost eliberat din deten?ie. În aceea?i zi, el a solicitat asisten?? medical? la Centrul medical de reabilitare a victimelor torturii „Memoria”. O concluzie medical? eliberat? de Centru la 16 iunie 2006 statua c? reclamantul suferea consecin?ele unei traume craniene, otit? post-traumatic?, surditate mixt? a p?r?ii stângi ?i hipoacuzie a p?r?ii stângi. Acela?i diagnostic a fost confirmat printr-un raport al Institutului de Neurologie ?i Neurochirugie a Ministerului S?n?t??ii, redactat în urma examin?rii medicale a reclamantului la 18 mai 2006.

La 24 mai 2006, procurorul G.B. de la Procuratura Buiucani a respins plângerea avocatului reclamantului din 28 aprilie 2006. Procurorul a indicat c? poli?i?tii implica?i în pretinsele acte de tortur? au negat acuza?iile aduse împotriva lor, raportul medical din 28 aprilie 2006 nu confirma c? reclamantul nu avea semne de violen?? pe corp, iar în biroul unde reclamantul pretinde c? a fost torturat nu a fost descoperit nici un cuier. În ceea ce prive?te tentativa de suicid, procurorul a considerat c? aceasta a fost simulat? pentru a evita r?spunderea penal?.

Reclamantul a contestat în Judec?toria Buiucani decizia din 24 mai 2006, invocând faptul c? procurorul a refuzat efectuarea unei expertize medicale independente, contrar art. 3 CEDO ?i prezentând raportul medical efectuat de Institutul de Neurologie ?i Neurochirugie, care a fost admis la dosar. La 15 iunie 2006, Judec?toria Buiucani a respins cererea reclamantului despre maltratarea sa de c?tre poli?i?ti, invocând acelea?i motive care fuseser? indicate de Procuratura Buiucani, f?r? a se expune asupra raportul anexat de reprezentantul reclamantului.

La 22 iunie 2006, reclamantul a sesizat CtEDO cu o cerere individual?, prin care se plângea de violarea art. 3 CEDO, deoarece a fost supus maltrat?rilor ?i deoarece plângerea cu privire la matratare nu a fost examinat? adecvat.

La 26 iunie 2006, Procurorul General al Republicii Moldova, dl Valeriu BALABAN, a adresat o scrisoare Baroului Avoca?ilor din Republica Moldova, în care se referea la „fenomenul” implic?rii de c?tre unii avoca?i din Republica Moldova a organiza?iilor interna?ionale specializate în protec?ia drepturilor omului în examinarea cauzelor penale administrate de autorit??ile na?ionale. În scrisoare era citat? cauza reclamantului, în care avocatul s-a adresat la organiza?ia Amnesty International. În scrisoare se men?iona c? „aceste organiza?ii sunt folosite ca un instrument pentru servirea intereselor personale ?i pentru evitarea responsabilit??ii penale a persoanelor învinuite” ?i c? acest gen de practici ale avoca?ilor constituie o def?imare a statului. În consecin??, Procuratura General? urma s? examineze intentarea urm?ririi penale împotriva avocatului reclamantului în temeiul art. 335 § 2 Cod penal. Aceast? scrisoarea a fost larg discutat? în pres?. Printr-o declara?ie din 30 iunie 2006, Baroul Avoca?ilor a calificat aceast? scrisoare ca o tentativ? de intimidare a avoca?ilor.

Reclamantul pretindea violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) prin maltratarea reclamantului pe când se afla în custodia poli?iei, neasigurarea cu mâncare ?i ap? între 25 ?i 27 aprilie 2006 ?i lipsa unei anchete efective din partea autorit??ilor cu privire la plângerile cu privire la maltratare; violarea art. 13 (dreptul la un recurs efectiv) prin lipsa unui recurs efectiv pentru a se opune înc?lc?rii dreptului s?u garantat de art. 3 CEDO ?i violarea art. 34 CEDO (cereri individuale) deoarece, prin scrisoarea sa din 26 iunie 2006, Procurorul General a amenin?at avocatul reclamantului cu intentarea unui dosar penal pentru depunerea cererii la CtEDO.

Curtea a declarat inadmisibil?, ca v?dit nefondat?, preten?ia reclamantului referitor la violarea art. 3 CEDO prin pretinsa neasigurare cu mâncare ?i ap? a reclamantului între 25 ?i 27 aprilie 2006, pe motiv c? reclamantul nu a prezentat probe în sus?inerea acestei preten?ii.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO prin maltratarea reclamantului pe perioada deten?iei. Curtea a notat c? îi apar?ine statului s? aduc? explica?ii plauzibile leziunilor cauzate unei persoane când se afla în custodia autorit??ilor, iar neonorarea acestei obliga?ii determin? o prezum?ie puternic? c? persoana a fost maltratat? de autorit??i. Este indisputabil faptul c? între 21 aprilie ?i 16 mai 2006 reclamantul s-a aflat în custodia poli?iei. Autorit??ile na?ionale nu au constatat c? reclamantul a fost maltratat ?i au motivat decizia lor prin raportul medical din 28 aprilie 2006. Curtea a avut dubii în privin?a credibilit??ii raportului medical din 28 aprilie 2006. Ea a men?ionat c? reclamantul a fost dus la Centrul de Medicin? Legal? de c?tre poli?i?tii acuza?i de maltratare ?i c? examinarea medical? a avut loc în prezen?a lor. Este posibil ca reclamantul s? se fi sim?it intimidat de persoanele pe care el le-a acuzat de tortur?. Cu atât mai mult, cu cât reclamantul pretindea c? la 27 aprilie 2006 a fost torturat dup? ce s-a plâns avocatului despre maltrat?ri. În aceste circumstan?e, Curtea nu poate acorda credibilitate unui asemenea raport medical. În observa?iile depuse la CtEDO, Guvernul pretindea c? rapoartele medicale din 16 iunie ?i 18 mai 2006 nu demonstrau c? reclamantul suferea de o traum? cerebral? la momentul eliber?rii sale din deten?ie, iar eventualele semne de maltratare ar fi putut fi cauzate dup? eliberarea reclamantului din deten?ie. Curtea a respins aceste argumente, men?ionând c?, de?i raportul întocmit de c?tre Centrul „Memoria” era datat din 16 iunie 2006, în el era indicat expres c? examinarea medical? a avut loc la 16 mai 2006; iar raportul din 18 mai 2006 confirma diagnosticul stabilit de Centru. Prin urmare, Curtea a conchis c? trauma cranian? a reclamantului a fost provocat? pe perioada deten?iei sale, iar autorit??ile na?ionale nu au furnizat nici o explica?ie plauzibil? cu privire la originea traumei craniene.

Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO din cauza lipsei unei anchete efective din partea autorit??ilor cu privire la plângerea despre maltratare. Curtea a notat c? orice plângere credibil? de maltratare de c?tre agen?ii statului impune statului obliga?ia de a efectua o anchet? efectiv? pentru stabilirea ?i atragerea la r?spundere a persoanelor responsabile de maltratare. Ea a constatat existen?a mai multor lacune în ancheta efectuat? de autorit??ile na?ionale. În primul rând, cererea reclamantului de examinare medical? independent? adresat? procuraturii a fost respins? f?r? nici un motiv rezonabil. În al doilea rând, Judec?toria Buiucani nu a examinat argumentul avocatului reclamantului cu privire la refuzul procurorului de efectuare a unei expertize medicale independente, f?r? a oferi motive în acest sens. Instan?a de recurs nu a atras aten?ia asupra argumentului avocatului precum c? în urma examin?rii medicale din 16 mai 2006, pe corpul reclamantului s-au constatat urme de maltratare, precum nici nu s-a expus asupra raportului medical din 18 mai 2006, care men?iona prezen?a semnelor de maltratare. Mai mult, procuratura a refuzat s? examineze cererea avocatului relcamantului de reexaminare a cauzei în lumina documentelor întocmite de Centrul „Memoria”. Prin urmare, Curtea a conchis c? autorit??ile na?ionale nu au depus eforturi serioase de a investiga plângerea reclamantului cu privire la maltratare.

Curtea a considerat c? nu este necesar de a examina separat preten?ia cu privire la violarea art. 13 CEDO, deoarece aceasta este, în esen??, identic? cu preten?ia examinat? cu privire la lipsa unei anchete efective prin prisma art. 3 CEDO.

Curtea a mai constatat, în unanimitate, c? Moldova nu ?i-a respectat obliga?iile prev?zute de art. 34 CEDO.  Guvernul a argumentat c? scrisoarea Procurorului General din 26 iunie 2006 nu avea scopul de intimida pe cineva, ci de a chema avoca?ii s? se conformeze normelor deontologice. Curtea a respins acest argument, considerând c? limbajul folosit de Procurorul General; faptul c? el a men?ionat expres numele avocatului reclamantului; ?i avertizarea de intentare a unui dosar penal, în urma depunerii de c?tre avocat a cererii la organiza?ii interna?ionale, pot fi interpretate ca o intimidare a avocatului reclamantului ?i a avoca?ilor în general. Aceasta a fost percep?ia avoca?ilor din Moldova ?i a Amnesty International. Curtea a notat c?, de?i în scrisoarea Procurorului General nu se face referire la cererea reclamantului ?i Curtea nu este sigur? c? Procurorul General cuno?tea despre depunerea cererii la Curte, nici unul din aceste elemente nu este determinant, deoarece limbajul din scrisoare a avut un efect descurajator asupra inten?iei avocatului reclamantului de a depune ?i a men?ine cererea clientului s?u la Curte.

Curtea a acordat reclamantului EUR 14,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 2,500 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre dl Roman ZADOINOV, avocat din Chi?in?u.

*  *  *

În cauza Flux ?i Samson c. Moldovei, ziarul Flux (primul reclamant) a publicat la 13 decembrie 2001 un articol intitulat „Un fost demnitar î?i înal?? castele”. Acest articol se baza pe informa?ia furnizat? de c?tre dna Z. Samson cu privire la un conflict între fiica sa, Aurelia SAMSON (al doilea reclamant), ?i ex-ministrul Construc?iilor, Gheorghe CÄ‚LUGÄ‚RU. În articol, printre altele, se afirma c? „ex-ministrul Construc?iilor, Gheorghe C?lug?ru, a hot?rât s? se îmbog??easc? pe s?r?cia altora”, „prin diverse metode, acesta îi for?a pe b?trânii care locuiau într-o curte cu Aurelia, s?-?i p?r?seasc? casele în schimbul unor sume mizere”, „Gheorghe C?lug?ru a în?l?at adev?rate cur?i împ?r?te?ti”. În afar? de aceasta, în final, articolul con?inea opinia dlui C?lug?ru oferit? la telefon privind acea situa?ie, care reclama o construc?ie neautorizat? ridicat? de familia Samson.

La 17 septembrie 2001, dl C?lug?ru a înaintat o ac?iune împotriva celor doi reclaman?i, prin care pretindea c? informa?ia din pasajele de mai sus nu corespundea realit??ii ?i îi lezeaz? onoarea ?i demnitatea, solicitând dezmin?irea ei ?i compensa?ii morale pentru def?imarea sa. Din ini?iativa dnei Samson, înainte de pronun?area hot?rârii de judecat? a primei instan?e, ziarul Flux a publicat scuzele sale fa?? de fostul ministru pentru dauna moral? cauzat?, f?r? a recunoa?te îns? preten?iile acestuia din ac?iunea de judecat?.

La 17 octombrie 2002, Judec?toria sectorului Buiucani a satisf?cut par?ial preten?iile dlui C?lug?ru, în urma public?rii scuzelor. Instan?a a apreciat ca necorespunzând adev?rului urm?toarea „informa?ie”: „un fost demnitar î?i înal?? castele”, „vecinii spun c? el le d? în chirie, agonisind o groaz? de bani”, „ex-ministrul Construc?iilor, Gheorghe C?lug?ru, a hot?rât s? se îmbog??easc? pe s?r?cia altora”, „prin diverse metode, acesta îi for?a pe b?trânii care locuiau într-o curte cu Aurelia, s?-?i p?r?seasc? casele în schimbul unor sume mizere”, „Gheorghe C?lug?ru a în?l?at adev?rate cur?i împ?r?te?ti”, „el i-a spus Aureliei c?-?i va atinge scopul cu orice pre?” ?i „c?-i va face via?a imposibil?”. Instan?a a obligat ziarul s? publice o dezmin?ire pe aceea?i pagin? a ziarului ?i la aceea?i rubric? ?i s? pl?teasc? dlui C?lug?ru MDL 1,404 (EUR 105 la acea dat?) cu titlu de prejudiciu moral ?i taxa de stat.

În cererea de apel împotriva hot?rârii din 17 octombrie 2002, ziarul Flux a sus?inut c? declara?iile publicate constituiau judec??i de valoare, veridicitatea c?rora nu era susceptibil? de a fi demonstrat? ?i a subliniat c? nu a existat nici o reac?ie asupra faptului c? mama celui de-al doilea reclamant ?i-a confirmat afirma?iile în instan?a de judecat?. La 14 ianuarie 2003, Tribunalul Chi?in?u a respins apelul reclamantului ?i a men?inut hot?rârea de judecat? din 17 octombrie 2002. Cererea de recurs a reclamantului împotriva deciziei Tribunalului Chi?in?u a fost respins? de Curtea de Apel a Republicii Moldova la 20 martie 2003.

În fa?a Cur?ii, ziarul Flux  pretindea violarea art. 10 CEDO (libertatea de exprimare) prin obligarea sa la plata desp?gubirilor ?i publicarea dezmin?irilor în cauza în def?imare intentat? de Gheorghe C?lug?ru, ex-ministru al Construc?iilor. Aurelia SAMSON pretindea violarea art. 8 CEDO.

Dup? depunerea cererii, Aurelia SAMSON a informat Curtea c? nu mai dore?te s? men?in? preten?ia sa. Din acest motiv, Curtea a decis s? lase preten?ia ei f?r? examinare. 

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 10 CEDO. Ea a notat c? în aceast? cauz? a existat o ingerin?? în libertatea de exprimare a ziarului reclamant, care era „prev?zut? de lege” ?i urm?rea „un scop legitim” de protec?ie a reputa?iei dlui C?lug?ru, îns? care nu era „necesar? într-o societate democratic?”.

Curtea a notat c? ziarul Flux a fost obligat la plata desp?gubirilor, deoarece nu a putut demonstra veridicitatea informa?iei publicate. Chiar dac? ziarul a sus?inut c? cea mai mare parte a informa?iei publicate constituia judec??i de valoare ?i, în cererile sale de apel ?i recurs, s-a referit la câteva fapte suplimentare, nici una dintre instan?ele na?ionale nu a comentat ?i nu a r?spuns la aceste argumente. Curtea a considerat c? expresiile „un fost demnitar î?i înal?? castele”, „ex-ministrul Construc?iilor, Gheorghe C?lug?ru, a hot?rât s? se îmbog??easc? pe s?r?cia altora” constituie judec??i de valoare care exprimau opinia ziarului asupra activit??ilor de construc?ie ale dlui C?lug?ru ?i consecin?ele lor asupra vecinilor acestuia ?i nu se poate spune c? acestea nu se bazau pe un substrat factologic suficient. Curtea a reamintit c? cerin?a de a demonstra c? judec??ile de valoare corespund adev?rului este irealizabil? ?i afecteaz? libertatea de opinie, care este un element fundamental garantat de art. 10 CEDO.

Curtea a notat c? obligarea ziarului de a proba adev?rul informa?iei r?spândite ?i, pe de alt? parte, ignorarea probelor prezentate în acest sens nu poate fi justificat? într-o societate democratic?.  În procedurile na?ionale ziarul a f?cut referire la declara?iile mamei celui de al doilea reclamant pentru a demonstra c? faptele r?spândite de el nu sunt false. Instan?ele de judecat? nu s-au expus asupra acestei probe prezentate de ziar.

Curtea a reiterat c? „pedepsirea unui jurnalist pentru c? a ajutat la diseminarea declara?iilor f?cute de o alt? persoan? într-un interviu ar afecta serios contribu?ia presei la discutarea chestiunilor de interes public ?i nu ar trebui s? fie admis? decât dac? exist? motive deosebit de întemeiate pentru a face acest lucru”. În articol se con?ineau urm?toarele declara?ii ale unor ter?e persoane: „vecinii spun c? el le d? în chirie, agonisind o groaz? de bani”, „el i-a spus Aureliei c?-?i va atinge scopul cu orice pre?” ?i „c?-i va face via?a imposibil?”. Curtea a ?inut cont de tonul balansat al articolului ?i de faptul c? dup? ce a prezentat punctul de vedere al uneia din p?r?i, ziarul a dat posibilitate cititorului de a afla punctul de vedere al celeilalte p?r?i ?i s-a referit la unele documente care sugerau c? al doilea reclamant nu a respectat unele prevederi legale. Chiar dac? în articol se con?inea o doz? de exagerare sau de provocare, ziarul Flux a respectat principiile inerente unui jurnalism responsabil. Pe lâng? acestea, articolul punea în discu?ie întreb?ri de interes public, ?i anume, pretinsele abuzuri ale unui fost func?ionar de stat ?i incapacitatea justi?iei moldave de a reac?iona în mod adecvat. În circumstan?ele de mai sus, Curtea nu a g?sit motive suficient de conving?toare pentru a admite pedepsirea ziarului pentru declara?iile ter?ilor.

Å¢inând cont de cele expuse ?i de faptul c? orice prejudiciere care ar fi putut fi adus? reputa?iei dlui C?lug?ru a fost reparat? prin publicarea prompt? a scuzelor, Curtea a considerat c? ingerin?a în libertatea de exprimare a ziarului nu a fost „necesar? într-o societate democratic?”.

Curtea a acordat ziarului Flux EUR 112 cu titlu de daune materiale (echivalentul în euro la ziua pronun??rii hot?rârii na?ionale a sumelor acordate lui Gheorghe CÄ‚LUGÄ‚RU ?i echivalentul în euro a taxei de stat pl?tite pentru examinarea cauzei în apel ?i recurs), EUR 3,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 1,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclaman?ii au fost reprezenta?i la CtEDO de c?tre Vladislav GRIBINCEA, membru al organiza?iei ob?te?ti „Juri?tii pentru drepturile omului”.