20 11 2007

La 20 noiembrie 2007, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârea în cauza Flux c. Moldovei (cererea nr. 28702/03).

În aceast? cauz?, reclamantul, ziarul Flux a publicat la 24 iulie 2001 articolul intitulat „Pe banii Lukoil-ului comuni?tii Mi?in ?i Stepaniuc au tras un chiolhan pe cinste la Jolly Alon”. În acest articol, ziarul se referea la o lege adoptat? de majoritatea comunist? la 19 iulie 2001, prin care Departamentului Vamal i se acorda dreptul s? prelungeasc? cu 90 de zile termenul de plat? a TVA ?i accizelor la importul benzinei ?i motorinei. Pân? la aceste modific?ri, taxele erau pl?tite la data import?rii.

În articol, s-a f?cut o descriere a acestei legi ?i s-a men?ionat c? în seara zilei de 19 iulie 2001, „în restaurantul „Jolly Alon” (fost Seabeco), comuni?tii Vadim Mi?in ?i Victor Stepaniuc, l?sând la o parte orice pudoare proletar?, au tras un chiolhan pe cinste pe banii rechinilor de la „Lukoil”. S? fie bairamul cu pricina o simpl? coinciden??? Nu ?tim”. Articolul era înso?it de fotografiile celor doi politicieni.

La 8 iulie 2002, Victor Stepaniuc a înaintat o ac?iune împotriva ziarului ?i autorului articolului, prin care pretindea c? informa?ia din pasajul de mai sus nu corespundea realit??ii ?i îi lezeaz? onoarea ?i demnitatea, solicitând dezmin?irea ei ?i compensa?ii morale pentru def?imarea sa.

La 1 august 2002, Pre?edintele Judec?toriei sectorului Buiucani a admis integral cererea de chemare în judecat?. Instan?a a obligat ziarul s? pl?teasc? MDL 3,690 (EUR 278 la acea dat?), care reprezenta compensa?ia pentru daunele morale cauzate dlui Stepaniuc ?i taxa de stat ?i s? publice o dezmin?ire a titlului acestui articol ?i a pasajului de mai sus în termen de 15 zile. Instan?a de judecat? a conchis c?, din con?inutul ?i sensul articolului publicat, reiese c? dl Stepaniuc, în calitate de Pre?edinte al Frac?iunii Comuni?tilor în Parlamentul Republicii Moldova, a votat legi în interesul unor companii private ?i dup? aceea, a chefuit în restaurant pe banii acestor companii. Aceste informa?ii au fost considerate ca incontestabil ponegritoare, calomnioase ?i false. Instan?a a denun?at folosirea zvonurilor în jurnalism ?i a constatat c? ziarul a ac?ionat cu rea-credin??.

La stabilirea cuantumului daunei morale, instan?a a ?inut cont de „atacul vehement” întreprins de pârâ?i, tirajul sporit al ziarului ?i gradul suferin?elor morale cauzate dlui Stepaniuc. Instan?a a mai luat în considera?ie ?i func?ia public? a dlui Stepaniuc, care justifica sporirea cuantumului daunelor morale.   

Potrivit reclamantului, ?edin?a de judecat? a durat 15 minute, nu au fost puse întreb?ri ziarului, iar dl Stepaniuc nu a fost prezent sau reprezentat.

În cererea de apel împotriva hot?rârii din 1 august 2002, ziarul Flux a sus?inut c? declara?iile publicate constituiau judec??i de valoare, care se bazau pe fapte. Ziarul a notat c? dl Mi?in nu l-a ac?ionat în judecat? ?i c? modific?rile la lege au fost adoptate de c?tre Parlament. Mai mult, datorit? perioadei prea lungi de la apari?ia ziarului ?i pân? la ac?ionarea în judecat?, pentru ziar era imposibil s? demonstreze c? persoanele au fost în hotelul restaurantului ?i s? verifice cine a pl?tit masa.

La 30 ianuarie 2003, Tribunalul Chi?in?u a respins apelul reclamantului ca neîntemeiat ?i tardiv. La 1 aprilie 2003, Curtea de Apel a Republicii Moldova a respins recursul ziarului.

În fa?a Cur?ii, ziarul Flux  pretindea violarea art. 10 CEDO (libertatea de exprimare), prin obligarea sa la plata desp?gubirilor ?i publicarea dezmin?irilor în cauza în def?imare intentat? de dl Stepaniuc, ?i violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil), prin motivarea insuficient? a hot?rârilor judec?tore?ti.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 10 CEDO. Ea a notat c? în aceast? cauz? a existat o ingerin?? în libertatea de exprimare a ziarului reclamant, care era „prev?zut? de lege” ?i urm?rea „un scop legitim” de protec?ie a reputa?iei dlui Stepaniuc, îns? care nu era „necesar? într-o societate democratic?”.

Curtea a notat c? ziarul Flux a fost obligat la plata desp?gubirilor, deoarece nu a putut demonstra veridicitatea pasajelor publicate. Chiar dac? ziarul a sus?inut c? pasajele publicate constituiau judec??i de valoare, nici una dintre instan?ele na?ionale nu a comentat ?i nu a r?spuns la aceste argumente.

Curtea a considerat c? pasajul care a fost considerat calomnios de c?tre instan?ele na?ionale consta atât din fapte („în seara aceleea?i zile, în restaurantul „Jolly Alon”, comuni?tii Vadim Mi?in ?i Victor Stepaniuc, l?sând la o parte orice pudoare proletar?, au tras un chiolhan pe banii rechinilor de la „Lukoil”), cât ?i din judec??i de valoare (caracterizarea petrecerii ca fiind „pe cinste”, fraza „l?sând la o parte orice pudoare proletar?” ?i întrebarea „S? fie bairamul cu pricina o simpl? coinciden??? Nu ?tim.”). Curtea noteaz? c? instan?ele na?ionale au conchis c? întregul pasaj nu corespundea adev?rului, inclusiv judec??ile de valoare men?ionate mai sus. Curtea a reamintit c? existen?a faptelor poate fi demonstrat?, pe când cerin?a de a demonstra c? judec??ile de valoare corespund adev?rului este irealizabil? ?i afecteaz? libertatea de opinie, care este un element fundamental garantat de art. 10 CEDO.

Curtea a notat c? fraza „pe banii rechinilor de la „Lukoil”” era susceptibil? de a-i fi demonstrat? veridicitatea, ceea ce reclamantul se pare c? nu a f?cut-o în instan?ele na?ionale. Totu?i, Curtea a luat în calcul declara?ia reclamantului precum c? era imposibil s? probeze toate faptele relevante dup? scurgerea unui an de zile de la evenimente, precum ?i lipsa oric?rei reac?ii ale instan?elor na?ionale la aceast? declara?ie. Curtea consider? c?, cu trecerea timpului, presei îi este mult mai dificil de a dovedi faptele la care s-a referit, iar daunele cauzate persoanelor ce se pretind def?imate prin materialele respective, au tendin?a s? dispar?.

Pe lâng? acestea, articolul punea în discu?ie întreb?ri de interes public, ?i anume, pretinsa folosire a puterii legislative pentru oferirea taxelor ce promovau avantaje necompetitive unor companii ?i planurile de modificare ulterioar? a legisla?iei ce aducea dezavantaje pentru simplii angaja?i. Curtea a mai notat c? instan?ele na?ionale au acordat dlui Stepaniuc cu titlu de daune morale cuantumul maxim posibil potrivit legisla?iei na?ionale, în pofida faptului c? el nu a fost audiat nici o dat? de instan?? pentru a-i fi evaluat? dauna cauzat?.

Luând în considera?ie importan?a chestiunii pus? în discu?ie în articolul publicat de c?tre ziarul reclamant ?i c? cea mai mare parte a articolului nu a fost considerat? ca fiind neadev?rat? sau abuziv?, c? ziarul reclamant a întâmpinat anumite greut??i în demonstrarea evenimentelor care au avut loc cu mult timp înainte de ini?ierea procedurilor judiciare, c? orice daun? cauzat? dlui Stepaniuc a fost diminuat? substan?ial cu trecerea timpului, c? unele declara?ii ale reclamantului constituiau judec??i de valoare care nu erau susceptibile de a le fi demonstrat? veridicitatea ?i în lumina compensa?iilor acordate de c?tre instan?ele na?ionale, Curtea a conchis c? ingerin?a în libertatea de exprimare a ziarului nu a fost „necesar? într-o societate democratic?”. În lumina acestei constat?ri, Curtea nu a g?sit necesar s? examineze separat preten?ia privind nemotivarea hot?rârilor judec?tore?ti.

Curtea a acordat ziarului Flux EUR 278 (echivalentul în euro la ziua pronun??rii hot?rârii na?ionale a compensa?iilor acordate dlui Stepaniuc ?i a taxei de stat) cu titlu de daune materiale, EUR 3,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 1,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre Vladislav GRIBINCEA, membru al organiza?iei ob?te?ti „Juri?tii pentru drepturile omului”.