CtEDO a condamnat Moldova īn cauza Victor Savi?chi c. Moldovei

17 06 2008

La 17 iunie 2008, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rārea Victor Savi?chi c. Moldovei (cererea nr. 81/04).

Īn aceast? cauz?, reclamantul lucra īn calitate de inspector la Poli?ia Economic? F?le?ti. La 3 august 2000, el a fost arestat pe motiv de luare de mit? a sumei de USD 4,000 īn schimbul unei favori īn dosarul la care el lucra.

Arestul a avut loc īn flagrant delict ?i a fost filmat de dou? camere video din diferite unghiuri. Ambele casete video au fost incluse īn dosarul la nivel na?ional ?i au fost expediate Cur?ii de c?tre Guvern.

Una din casetele video arat? un grup de ofi?eri de poli?ie īmbr?ca?i īn civil, care intr? īntr-o camer? care arat? ca un bar mic, unde reclamantul bea bere cu persoana care a dat mit?. Reclamantul ī?i īnmuia degetele īn halba de bere, dup? care a fost apucat ?i ?inut de c?tre ofi?erii de poli?ie. Īn timpul luptei, reclamantul a īncercat s? se aplece ?i a fost stopit de c?tre poli?i?ti cu bere ?i ap?. Reclamantul a fost for?at s? stea jos ?i dup? aproximativ 5 minute de lupt?, ofi?erul de poli?ie care filma i-a anun?at pe ceilal?i c? a oprit filmarea, deoarece caseta video s-a terminat. Īn cealalt? īnregistrare video se vede cum poli?i?tii īl loveau pe reclamant īn piept ?i īn spate. Apoi reclamantul a fost verificat cu o lamp? special? pentru detectarea prafului cu care au fost prelucra?i banii. Ofi?erii de poli?ie au scos din buzunarul reclamantului USD 4,000 care au fost marca?i cu praf ?i aveau inscrip?ia „Mit? Savi?chi 2000”.

Reclamantul a spus c? banii nu sunt ai lui, c? īn buzunar el avea documente ?i un stilou, care īn mod misterios a ajuns pe mas?. El a pretins c? banii au fost pu?i īn buzunarul lui de c?tre poli?i?ti īn timpul luptei.

Reclamantul a fost de?inut pe perioada procedurilor judiciare, īntre 4 august 2000 ?i 5 iunie 2001.

La 5 iunie 2001, Tribunalul B?l?i l-a achitat pe reclamant. Instan?a a ajuns la concluzia c? probele īmpotriva reclamantului au fost ob?inute cu īnc?lcarea prevederilor Codului de procedur? penal? ?i c? reclamantul a fost min?it. Instan?a a notat c? din īnregistrarea video a arestului se vede c? reclamantul a fost īnconjurat de poli?i?ti, care i-au r?sucit māinele ?i l-au lovit īn ficat, iar loviturile aplicate reclamantului puteau fi auzite.

Aceast? hot?rāre a fost ulterior casat? de c?tre Curtea de Apel a Republicii Moldova ?i la reexaminarea cauzei, reclamantul a fost condamnat pentru luare de mit? la 10 ani priva?iune de libertate. Hot?rārea instan?ei de judecat? din 12 noiembrie 2002 a fost īntemeiat? pe m?rturiile a dou? persoane care au dat mita, īnregistrarea audio a conversa?iilor īntre ei ?i reclamant ?i declara?iile celor 5 poli?i?ti care l-au arestat pe reclamant. Īnregistrarea video a fost examinat?, dar, f?r? a da alte detalii, instan?a a constatat c? reclamantul a fost prins īn flagrant delict ?i c? poli?i?tii au fost nevoi?i s? recurg? la for?? pentru a preveni distrugerea probelor de c?tre reclamant.

Apelul reclamantului īmpotriva hot?rārii din 12 noiembrie 2002 a fost respins de c?tre Curtea de Apel Chi?in?u la 30 ianuarie 2003. Recursul reclamantului a fost declarat inadmisibil de c?tre Curtea Suprem? de Justi?ie la 10 iulie 2003.

Īn acela?i timp, plāngerile reclamantului referitor la maltrat?rile la care a fost supus de c?tre ofi?erii de poli?ie īn timpul arest?rii sale la 3 august 2000, au fost respinse de c?tre Procurorul General ?i Judec?toria Rā?cani. Procurorul General ?i-a bazat hot?rārea pe declara?iile ofi?erilor de poli?ie, care au negat orice implicare īn maltrat?ri, iar Judec?tora Rā?cani a examinat cauza f?r? a viziona īnregistrarea video prezentat? de c?tre reclamant.

Īn 2004, reclamantul a solicitat Cur?ii de Apel B?l?i, unde era ?inut dosarul reclamantului, s? fac? o copie a īnregistr?rii video a arest?rii sale la 3 august 2000, pe motiv c? vroia s? depun? o cerere la o instan?? interna?ional?. Dup? refuzul Cur?ii de Apel B?l?i, reclamantul s-a plāns Consiliului Superior al Magistraturii, care a informat reclamantul c? avocatul s?u putea doar s? vizioneze acea caset? video, dar nu ?i s? fac? copii de pe ea. Cererea reclamantului depus? īn instan?ele de judecat? referitor la acest subiect a fost respins?.

Īn fa?a Cur?ii, reclamantul a invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii), ca urmare a faptului c? a fost supus maltrat?rii de c?tre ofi?erii de poli?ie, violarea 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil), deoarece procedurile judiciare penale īmpotriva lui au fost inechitabile, violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vir?ii private ?i familiale), deoarece convorbirile sale telefonice au fost īnregistrate ilegal ?i īn urma refuzului de a-i acorda copii de pe īnregistrarea video, ?i violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv) prin lipsa remediilor na?ionale de a ob?ine redresarea īnc?c?rii dreptului s?u garantat de art. 8 CEDO.

Admisibilitatea preten?iilor

Pretinsa violare a art. 6 CEDO

Reclamantul a declarat c? procedurile judiciare penale īmpotriva lui au fost inechitabile, deoarece unele probe prezentate instan?elor de judecat?, de exemplu īnregistrarea convorbirilor sale telefonice, au fost ob?inute ilegal, iar instan?ele de judecat? nu au motivat suficient temeiul admiterii lor ?i nu au admis unele probe prezentate de el. Reclamantul a pretins c? procedura īn īntregime a fost inechitabil?.

Curtea a notat c? art. 6 CEDO nu instituie reguli de admisibilitate a probelor, care se reglementeaz? de legisla?ia na?ional?. Curtea nu poate exclude c? probele ob?inute ilegal pot fi considerate ca fiind admisibile (Schenk v. Switzerland, hot?rāre din 12 iulie 1988, seria A nr. 140, § 46).

Curtea a observat c?, la examinarea dosarului reclamantului, instan?ele na?ionale nu au r?spuns la unele argumente ale reclamantului, cum ar fi admisibilitatea īnregistr?rilor audio, valoarea probatorie a unei īnregistr?ri audio ?i a unei īnregistr?ri video a flagrantului delict. Curtea a notat c? instan?ele na?ionale au stabilit c? reclamantul, īn calitatea sa de inspector, era implicat īn dosarul persoanei care i-a dat mit?. Persoanele care i-au dat mit? au declarat c? reclamantul le-a cerut mit?, iar īnregistrarea video īl arat? clar pe reclamant īmnuindu-?i degetele īn halba de bere, aparent īncercānd s? spele urmele de praf folosit pentru a marca bancnotele. Din īnregistrarea video se vede clar c? poli?istul care l-a perchezi?ionat nu i-a pus nimic īn buzunare. Īn prezen?a acestor probe, este dificil de a imagina c? instan?ele na?ionale ar fi ajuns la alt? concluzie chiar dac? ele ar fi acceptat argumentele reclamantului.

Pe toat? durata procedurilor, reclamantul a beneficiat de asisten?? juridic? din partea unui avocat ?i nu exist? aparen?e de īnc?lcare a principiului egalit??ii armelor.

Reclamantul s-a mai plāns de faptul c? instan?ele de judecat? care l-au condamnat nu au argumentat de ce concluziile lor au fost diferite de cele constatate īn hot?rārea Tribunalului B?l?i din 5 iunie 2001. Curtea a notat c?, dup? casarea acestei hot?rāri, a avut loc o reexaminare a īntregii cauze, īn care toare probele au fost examinate din nou ?i to?i martorii au fost audia?i din nou. Īn aceste circumstan?e, nu se poate spune c? instan?ele de judecat? aveau o obliga?ie de a motiva adoptarea unei hot?rāri diferite de cea din 5 iunie 2001.

Īn lumina celor expuse mai sus, Curtea consider? c? preten?ia reclamantului privind pretinsa violare a art. 6 CEDO urmeaz? a fi respins? potrivit art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO ca fiind īn mod v?dit nefondat?.

Pretinsa violare a art. 8 CEDO

Īn ceea ce prive?te preten?ia reclamantului referitor la īnregistr?rile audio a conversa?iilor sale, Curtea a notat c? acestea au fost f?cute de c?tre o persoan? privat?, ?i anume persoana care a dat mit?. Curtea a constatat c? reclamantul nu a depus nici o plāngere īmpotriva acestei persoane. Din acest motiv, Curtea sus?ine c? reclamantul nu a epuizat c?ile de recurs interne cu privire la aces cap?t de acuzare ?i declar? inadmisibil? aceast? preten?ie, potrivt art. 35 §§ 1 ?i 4 CEDO.

Referitor la preten?ia reclamantului privind refuzul de a-i acorda copii a unor materiale a dosarului penal īmpotriva sa, Curtea a notat c? copiile relatau proceduri publice, la care reclamantul a fost prezent, iar accesul avocatului s?u sau chiar al s?u personal, dup? eleberare, era permis. Prin urmare, Curtea a respins aceast? preten?ie potrivit art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO ca fiind incompatibil? ratione materiae cu prevederile Conven?iei.

Pretinsa violare a art. 13 CEDO

Curtea a reiterat c? art. 13 CEDO se aplic? doar atunci cānd reclamantul are o preten?ie īntemeiat? de īnc?lcare a unui drept garantat de Conven?ie. Deoarece Curtea a constatat c? preten?ia reclamantului cu privire la art. 8 CEDO este incompatibil? ratione materiae cu prevederile Conven?iei, rezult? c? reclamantul nu are o preten?ie īntemeiat? ?i Curtea respinge preten?ia privind art. 13 potrivit art. 35 §§ 3 ?i 4 CEDO.

Fondul cauzei

Curtea a constatat, īn unanimitate, violarea art. 3 CEDO.

Īn ceea ce prive?te maltrat?rile, Curtea a notat c? din una din īnregistr?rile video se vede c? reclamantul a fost b?tut de un ofi?er de poli?ie, īn timp ce al?i ofi?eri īl ?ineau, concluzie care a fost confirmat? ?i prin hot?rārea din 5 iunie 2001. Este clar din īnregistrare c? reclamantul nu avea inten?ia s? loveasc? poli?i?tii, ci doar s? se aplece. Īn orice caz, balan?a de for?? nu a fost egal?, deoarece el era ?inut de cinci poli?i?ti. Curtea a considerat c? loviturile aplicate reclamantului nu erau strict necesare ?i c?, īn mod cert, poli?i?tii ar fi putut s?-l calmeze prin alte metode mai pu?in brutale.

Referitor la ancheta privind maltrat?rile, Curtea a fost surprins? de faptul c? Procuratura General? ?i Judec?toria Rā?cani au audiat doar poli?i?tii care au participat la arestarea reclamantului ?i au ignorat cererea reclamantului de a examina īnregistrarea video, care este, īn mod cert, cea mai credibil? prob? īn asemenea acuza?ii. Mai mult, īn hot?rārea sa din 5 iunie 2001, Tribunalul B?l?i a considerat c? īnregistrarea video era o prob? suficient? pentru a dovedi c? reclamantul a fost maltratat.

Īn lumina celor expuse mai sus, Curtea a concluzionat c? a avut loc violarea art. 3 CEDO atāt īn substan??, cāt ?i din punct de vedere procedural, iar maltrat?rile la care a fost supus reclamantul constituie tratament inuman ?i degradant.

Curtea a acordat reclamantului EUR 6,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 2,000 cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

Īn fa?a Cur?ii, reclamantul a fost reprezentat de c?tre dl Vitalie NAGACEVSCHI, pre?edintele organiza?iei „Juri?tii pentru drepturile omului”.