01 07 2008

La 1 iulie 2008, Curtea European? a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârea Flux (nr. 5) c. Moldovei (cererea nr. 17343/04).

În aceast? cauz?, reclamantul, ziarul Flux, a publicat la 15 noiembrie 2002 un articol intitulat „Dosarul penal al Eugeniei Duca, cât cinci kilograme de maculatur?”. În acest articol, ziarul se referea la evolu?ia dosarului penal intentat împotriva dnei Eugenia Duca, un om de afaceri, la acel moment condamnat? pentru comiterea unor infrac?iuni, iar mai târziu achitat? integral, precum ?i reproducerea cu caractere italice a unei scrisori deschise adresat? de fiica dnei Duca Pre?edintelui Republicii, Pre?edintelui Parlamentului, Primului Ministru, Consiliului Europei, Misiunii OSCE în Moldova ?i altor organiza?ii. În scrisoare, ea se plângea de pretinsele abuzuri comise de procuratur? ?i de instan?ele de judecat? la întocmirea ?i examinarea dosarelor penale împotriva mamei sale. Articolul con?inea, printre altele, urm?torul pasaj: „La 10 iulie 2001, adjunctul Procurorului General Vasile Solomon (concediat ulterior pentru afaceri dubioase), semneaz? concluziile de învinuire pe dosarul penal intentat Eugeniei Duca … ?i-l remite Judec?toriei sect. Râ?cani f?r? ca m?car învinuita s? ia cuno?tin?? de respectivul rechizitoriu”.

La o dat? nespecificat?, Vasile Solomon, care între timp a fost retrogradat, a înaintat o ac?iune judiciar? civil? împotriva ziarului, prin care pretindea c? declara?ia referitoare la concedierea sa pentru afaceri dubioase nu corespundea realit??ii ?i îi leza onoarea ?i demnitatea, solicitând dezmin?irea acesteia ?i compensa?ii morale pentru def?imarea sa.

La 12 februarie 2003, Judec?toria sectorului Râ?cani a admis integral cererea de chemare în judecat?, constatând c? declara?ia referitoare la concedierea dlui Solomon nu corespundea realit??ii ?i era def?im?toare. Instan?a a mai men?ionat c?, la data public?rii articolului, dl Solomon era angajat la Procuratura pentru contribuirea exercit?rii justi?iei în Curtea de Apel ?i a obligat ziarul s? pl?teasc? dlui Solomon MDL 2,700 (EUR 178 la acea dat?), precum ?i s? publice o dezmin?ire în termen de 15 zile.

În cererea de apel împotriva hot?rârii din 12 februarie 2003, ziarul Flux a sus?inut, printre altele, c? articolul constituia de fapt r?spândirea declara?iilor fiicei dnei Duca f?cute în scrisoarea sa deschis? ?i a argumentat c? el nu putea fi sanc?ionat pentru r?spândirea declara?iilor unui ter?. La 29 aprilie 2003, Curtea de Apel Chi?in?u a respins apelul reclamantului ca neîntemeiat ?i nu a examinat argumentul ziarului privind angajarea responsabilit??ii lui pentru r?spândirea declara?iilor f?cute de alte persoane.

În cererea sa de recurs, ziarul a argumentat c? expresia „afaceri dubioase” constituia o judecat? de valoare. La 19 noiembrie 2003, Curtea Suprem? de Justi?ie a respins recursul reclamantului, constatând c? dl Solomon a fost eliberat din func?ia sa prin hot?rârea Parlamentului f?r? indicarea motivelor, ulterior acesta continuându-?i activitatea în organele procuraturii într-o alt? func?ie. Instan?a nu s-a pronun?at asupra argumentului ziarului privind angajarea responsabilit??ii lui r?spândirea declara?iilor f?cute de ter?i.

În fa?a Cur?ii, ziarul Flux  pretindea violarea art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil), prin motivarea insuficient? a hot?rârilor judec?tore?ti, precum ?i violarea art. 10 CEDO (libertatea de exprimare), prin obligarea sa la plata desp?gubirilor ?i publicarea dezmin?irii în cauza în def?imare intentat? de dl Vasile Solomon.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 10 CEDO. Ea a notat c?, în aceast? cauz?, a existat o ingerin?? în libertatea de exprimare a ziarului reclamant, care era „prev?zut? de lege” ?i urm?rea „un scop legitim”, îns? care nu era „necesar? într-o societate democratic?”.

Curtea a notat c? articolul a fost scris de un jurnalist ?i a reiterat sarcina proeminent? a presei într-o societate democratic? de a comunica idei ?i opinii cu privire la chestiuni politice ?i la alte chestiuni de interes public (a se vedea Sunday Times v. the United Kingdom (nr. 1), hot?râre din 26 aprilie 1979, Seria A nr. 30, § 65). Articolul în cauz? era relevant în dezbaterile privind pretinsele proceduri judiciare abuzive ?i rolul jucat în aceast? privin?? de un procuror. Nu exist? nici o îndoial? c? aceast? chestiune este foarte importat? într-o societate democratic? ?i publicul avea un interes legitim de a fi informat despre aceasta.

Ziarul reclamant a fost sanc?ionat la plata desp?gubirilor pe motiv c? nu a putut demonstra corespunderea cu adev?rul a declara?iei cu privire la dl Solomon. Declara?ia în cauz? era, de fapt, o parte a scrisorii deschise scrise de fiica pretinsei victime a procedurilor penale abuzive adresat? politicienilor de rang înalt ?i organiza?iilor interna?ionale.

Curtea a reiterat c? „pedepsirea unui jurnalist pentru c? a ajutat la r?spândirea declara?iilor f?cute de o alt? persoan? … ar afecta serios contribu?ia presei la discutarea chestiunilor de interes public ?i nu ar trebui s? fie admis? decât dac? exist? motive deosebit de întemeiate pentru a face acest lucru” (a se vedea Jersild v. Denmark, hot?râre din 23 septembrie 1994, Seria A nr. 298, § 35; ?i Thoma v. Luxembourg, nr. 38432/97, § 62, ECHR 2001‑III).

În continuare, Curtea a notat c? plângerile con?inute în scrisoarea deschis? cu privire la abuzurile comise de procuratur? ?i instan?ele de judecat? în privin?a dnei Duca nu erau lipsite de temei, deoarece mai târziu dna Duca a fost achitat? ?i s-a constatat c? ea a fost urm?rit? penal ilegal (a se vedea Duca v. Moldova (cererea nr. 1579/02), decizia par?ial? cu privire la admisibilitate, 11 aprilie 2006). Curtea a mai notat c?, pe durata procedurilor na?ionale, nu a fost contestat faptul c? dl Solomon a fost implicat în procedurile împotriva dnei Duca în calitatea sa de procuror ?i c? ulterior el a fost retrogradat. În aceste circumstan?e, ?i în lumina limbajului declara?iei în cauz?, Curtea nu a fost convins? c? au existat motive deosebit de întemeiate pentru a sanc?iona ziarul reclamant pentru ajutarea fiicei dnei Duca s? r?spândeasc? scrisoarea ei deschis?. Prin urmare, Curtea a conchis c? ingerin?a în libertatea de exprimare a ziarului nu a fost „necesar? într-o societate democratic?”.

În lumina acestei constat?ri, Curtea nu a g?sit necesar s? examineze separat preten?ia privind nemotivarea hot?rârilor judec?tore?ti.

Curtea a acordat ziarului Flux EUR 185 (echivalentul în euro la ziua pronun??rii hot?rârii na?ionale a compensa?iilor acordate dlui Solomon ?i a taxelor de stat) cu titlu de daune materiale, EUR 3,000 cu titlu de daune morale ?i EUR 1,800, plus orice tax? perceput? la aceast? sum? la reclamant, cu titlu de costuri ?i cheltuieli. 

Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de c?tre Vladislav GRIBINCEA, membru al organiza?iei ob?te?ti „Juri?tii pentru drepturile omului”.