06 07 2010

La 15 iunie 2010, Curtea European? a Drepturilor Omului a adoptat decizia cu privire la admisibilitatea cauzelor Catan ?i Al?ii c. Moldovei ?i Rusiei (cererile nr. 43370/04, 8252/05 ?i 18454/06).

Reclaman?ii sunt cet??eni ai Republicii Moldova care locuiesc în „Republica Moldoveneasc? Nistrean?” (RMN). Fiecare cerere se refer? la o ?coal? distinct? cu predarea în limba român? (moldoveneasc?) ?i a fost depus? de c?tre un grup de p?rin?i, copii ?i profesori.

La 9 iunie 2009, au avut loc audieri în fa?a CtEDO cu privire la admisibilitatea ?i la fondul cauzelor.

***

În cererea nr. 43370/04 reclaman?ii sunt copii care studiaz? la liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender) ?i p?rin?ii acestora. În cererea nr. 18454/06 reclaman?ii sunt copii care studiaz? la liceul „?tefan cel Mare” din Grigoriopol ?i p?rin?ii acestora. În cererea nr. 8252/05 reclaman?ii sunt circa 600 de copii care studiaz? la liceul „Evrica” din Rîbni?a, p?rin?ii acestora ?i un profesor.

La 18 august 1994, regimul RMN a interzis folosirea grafiei latine în ?coal?.  În 1999, regimul RMN a ordonat ca toate ?colile apar?inând altor state ?i func?ionând pe teritoriul RMN s? fie înregistrate la autorit??ile RMN. În caz contrar ele nu vor fi recunoscute ?i vor fi private de drepturile lor. Înregistrarea prezuma sistarea folosirii grafiei latine ?i a curriculumului elaborat de Chi?in?u. La 14 iulie 2004 autorit??ile RMN au început s? întreprind? m?suri pentru închiderea tuturor ?colilor care foloseau grafia latin?. La acel moment, în Transnistria existau 6 ?coli care predau în limba român? (moldoveneasc?) cu grafie latin?, toate finan?ate din fonduri venite de la Chi?in?u. 

La 4 iunie 2004 liceul "Alexandru cel Bun" din Tighina (Bender) a primit o avertizare de la "Ministerul Educa?iei al RMN" c? va fi închis dac? nu se va înregistra la acesta ?i c? împotriva directorului vor fi pornite proceduri disciplinare. La 18 iulie 2004 sediul ?colii a fost deconectat de la electricitate ?i apeduct iar la 19 iulie 2004 administra?ia liceului a fost informat? c? liceul nu mai poate folosi imobilul în care se afla. Totu?i, profesorii, elevii ?i p?rin?ii acestora au ocupat cl?direa ?i au refuzat s? îl cedeze. Poli?ia transnistrean? a încercat s? preia controlul asupra cl?dirii îns? nu au reu?it ?i s-au retras. La 20 septembrie 2004, datorit? interven?ie Consiliului Europei, liceul a fost reconectat la electricitate ?i apeduct. În septembrie 2004 regimul RMN a permis ?colii s? se redeschid?, îns? în sedii diferite închiriate de la autorit??ile RMN. La moment liceul folose?te 3 imobile amplasate în diferite regiuni ale ora?ului. Principalul imobil nu are cantin? sau sal? de sport ?i nici acces la transport public. De?i în anul academic 2002-2003 liceul avea 1,751 elevi, în anul academic 2008-2009 în liceu înv??au doar 901 elevi.  

Din 1997, liceul „Evrica” este înregistrat la Ministerul Educa?iei din Moldova. Dup? 1999 liceul a refuzat s? se înregistreze la autorit??ile RMN. La 26 februarie 2004, cl?direa folosit? de liceu a fost transferat? de c?tre transnistreni administra?iei Departamentului de Educa?ie din Rîbni?a. Ei au cerut includerea liceului în sistemul de educa?ie al RMN.  În iulie 2004, ca urmare a închiderii ?colilor cu predare în grafie latin?, p?rin?ii, elevii ?i profesorii liceului „Evrica” au început s? p?zeasc? cl?direa liceului zi ?i noapte. La 29 iulie 2004, poli?ia transnistrean? a p?truns cu for?a în liceu ?i a evacuat femeile ?i copiii care se aflau în?untru. Cinci b?rba?i care se aflau în cl?dire au fost aresta?i ?i sanc?iona?i cu 3 sau 5 zile arest administrativ. În aceea?i zi, so?ul directoarei liceului a fost arestat în strad? ?i sanc?ionat cu 7 zile de arest administrativ pentru înc?lcarea ordinii publice. În urm?toarele zile, poli?ia ?i func?ionari publici din cadrul Departamentului de Educa?ie din Rîbni?a au vizitat p?rin?ii copiilor care î?i f?ceau studiile la liceu ?i le-au cerut s?-?i transfere copiii în alte ?coli înregistrate în RMN, amenin?ându-i c? vor fi concedia?i sau chiar vor fi lipsi?i de drepturile p?rinte?ti. La 29 septembrie 2004, dup? interven?ia Misiunii OSCE în Moldova, liceul a fost totu?i înregistrat la "Camera înregistr?rii de stat din Tiraspol" ca o institu?ie de înv???mânt privat?, îns? nu a reu?it s?-?i încep? activitatea deoare nu avea sediu. La 2 octombrie 2004, regimul RMN a permis deschiderea liceului în cl?direa unei foste gr?dini?e, care nu era adaptat? pentru activit??i ?colare. Ca urmare a acestor evenimente, mul?i p?rin?i au transferat copiii lor în alte ?coli. De?i în anul academic 2002-2003 liceul avea 683 elevi, în anul academic 2008-2009 în liceu înv??au doar 345 elevi.

Liceul "?tefan cel Mare" din Grigoriopol folosea grafia chirilic?. În anul 1996, la solicitarea p?rin?ilor elevilor, ?coala a depus mai multe peti?ii la autorit??ile RMN în care solicita s? i se permit? s? foloseasc? grafia latin?. Ca urmare, între 1996 ?i 2002 "RMN" a orchestrat mai multe campanii ostile în pres?, intimid?ri ?i amenin??ri din partea serviciilor secrete. Aceste m?suri au culminat la 22 august 2002 cu luarea cu asalt a ?colii ?i evacuarea profesorilor, elivilor ?i a p?rin?ilor acestora care se aflau în cl?direa ?colii. La 28 august 2002 directorul asocia?iei elevilor a fost re?inut ?i condamnat la 15 zile de arest administrativ. Ca urmare a ocup?rii de c?tre autorit??ile RMN a cladirii liceului, Ministerul Educa?iei de la Chi?in?u a decis ca liceulul s? fie transferat temporar la Doro?caia, o localitate care se afl? la 20 km de Grigoriopol ?i se este sub controlul autorit??ilor de la Chi?in?u. În fiecare zi elevii ?i profesorii sunt transporta?i cu autobuzele la Doro?caia, fiind supu?i perchezi?iilor, verific?rii identit??ii ?i, dup? cum se pretinde, agresiunilor verbale. De?i în anul academic 2002-2003 liceul avea 709 elevi, în anul academic 2008-2009 în liceu înv??au doar 169 elevi.

Reclaman?ii au adresat numeroase plângeri autorit??ilor Federa?iei Ruse, având în vedere faptul c? cea mai mare parte a liderilor RMN sunt cet??eni ru?i, unii dintre ace?tia fiind chiar decora?i de c?tre autorit??ile Rusiei; Federa?ia Rus? continu? s? aib? trupe care sta?ioneaz? în Transnistria ?i este mediator în conflictul între Moldova ?i regimul secesionist de la Tiraspol. Ministerul Afacerilor Externe al Federa?iei Ruse a r?spuns utilizând fraze generale despre dep??irea conflictului în privin?a ?colile de limb? moldoveneasc? din RMN ?i a aten?ionat asupra pericolului utiliz?rii for?ei în rezolvarea conflictului, recomandând folosirea negocierilor.

Reclaman?ii s-au plâns ?i autorit??ilor de la Chi?in?u, care, în pofida promisiunilor de solu?ionare a situa?iei ?colilor, nu au reu?it s? fac? acest lucru.

***

Reclaman?ii s-au plâns c? ei au fost intimida?i de c?tre autorit??ile RMN din cauza dorin?ei lor de a continua predarea în ?coli în limba român? cu grafia latin? potrivit curriculum-ului moldovenesc. Ei au invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea tratamentului inuman ?i degradant), a art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vie?ii private ?i familiale), a art. 14 CEDO (interzicerea discrimin?rii) ?i a art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO (dreptul la instruire).

***

Decizia Cur?ii

1. Dac? reclaman?ii se afl? sub jurisdic?ia unui sau celor dou? state pârâte

Curtea a considerat c? întrebarea dac? se afl? sub "jurisdic?ia" unui sau celor dou? state pârâte, în sensul articolului 1 al Conven?iei, este strâns legal? de fondul cauzei. Prin urmare, aceast? chestiune preliminar? a fost conexat? la fondul cauzei.

2. Dac? reclaman?ii au epuizat c?ile de recurs interne

Având în vedere pozi?ia Rusiei, potrivit c?reia evenimentele din Transnistria nu cad sub "jurisdic?ia" sa, ?i c? nu exist? remedii accesibile în sistemul de drept rus, Curtea a constatat c? reclaman?ii nu au dispus de remedii în sistemul na?ional de drept al Rusiei.

În ceea ce prive?te preten?ia împotriva Moldovei, reclaman?ii ?i Guvernul Moldovei au recunoscut unanim c? hot?rârile judec?tore?ti moldovene?ti nu se execut? pe teritoriul controlat de RMN. Curtea a notat c? lipsa controlului de c?tre autorit??ile Moldovei asupra teritoriului RMN constituie subiectul central al cererilor. Nu a fost demonstrat în fa?a Cur?ii c? ar exista careva remedii în dreptul na?ional al Moldovei care ar fi obligat Guvernul Moldovei s? întreprind? m?suri suplimentare pentru a rec?p?ta controlul asupra Transnistriei sau în orice alt mod s? se asigure c? sunt respectate drepturile garantate de CEDO ale locuitorilor regiunii, cum ar fi reclaman?ii.

Curtea a mai examinat chestiunea dac? reclaman?ii trebuiau s? se adreseze instan?elor de judecat? din RMN. În acest sens, Curtea s-a referit la constat?rile sale în cauzele Cyprus v. Turkey (cererea nr. 25781/94) ?i Demopoulos ?i Al?ii v. Turcia (cererea nr. 46113/99), precum c?, în interesele locuitorilor, dreptul interna?ional nu poate s? nu ia în considera?ie în totalitate sistemele de drept a entit??ilor de facto care nu sunt recunoscute de comunitatea interna?ional?. În caz contrar, locuitorii acestor teritorii ar fi lipsi?i de un nivel minim de drepturi. Prin urmare, locuitorii unor astfel de regiuni li se poatecere s? epuizeze recursurile locale, cu excep?ia cazurilor când lipsa sau ineficien?a acestora poate fi dovedit? – o chestiune ce urmeaz? a fi examinat? în fiecare caz în parte (Cyprus v. Turkey, §§ 90-99; Demopoulos, §§ 92-98). Totu?i, în acest caz, m?surile litigioase au fost întreprinse de c?tre autorit??ile RMN cu scopul de a executa Constitu?ia RMN ?i legisla?ia RMN privind utilizarea limbilor. Curtea nu dispune de probe privind existen?a vreunui recurs efectiv în fa?a instan?elor judec?tore?ti ale RMN, iar Guvernele pârâte nu au invocat c? reclaman?ii trebuiau s? încerce s? epuizeze un astfel de recurs.

Din aceste motive, Curtea nu a constatat c? ar fi existat vreun recurs disponibil reclaman?ilor în privin?a preten?iilor lor.

3. Preten?ia privind violarea art. 3 CEDO

Reclaman?ii s-au plâns de tratament discriminatoriu din partea autorit??ilor Transnistriei ?i au pretins c? criza ?colilor le-au cauzat multora dintre ei st?ri grave de anxietate ?i depresie. Totu?i, ei nu au prezentat probe medicale obiective. Curtea nu a avut dubii c? închiderea temporar? a ?colilor ?i situa?ia actual?, când copiii sunt obliga?i s? studieze în condi?ii proaste, cu frica de ingerin?e în viitor, a cauzat îngri?orare ?i stres reclaman?ilor. Totu?i, probele de care dispune nu confirm? c? a fost atins nivelul minim de severitate cerut de art. 3 CEDO. Prin urmare, aceast? parte a cererii a fost g?sit? ca fiind în mod v?dit nefondat? ?i a fost respins? ca fiind inadmisibil?, potrivit art. 35 § 3 CEDO.

4. Preten?iile privind violarea art. 8 CEDO, art. 2 Protocol nr. 1 la CEDO ?i art. 14 CEDO

Curtea a considerat c? preten?iile reclaman?ilor privind violarea art. 8 CEDO, a art. 2 Protocol nr. 1 la CEDO, examinate separat ?i în conjunc?ie cu art. 14 CEDO ridic? chestiuni serioase de fapt ?i de drept, inclusiv obiec?ia preliminar? cu privire la aplicabilitatea art. 8 faptelor cauzei, care sunt de o astfel de complexitate încât determinarea lor depinde de examinarea fondului cauzei. Aceste preten?ii nu au fost considerate în mod v?dit nefondate, în sensul art. 35 § 3 CEDO, iar alte temeiuri pentru declararea lor inadmisibile nu au fost stabilite.

***

În fa?a Cur?ii, reclaman?ii sunt reprezenta?i de c?tre dl Ion MANOLE, dl Alexandru POSTICÄ‚ ?i dl Veaceslav Å¢URCAN, avoca?i din Chi?in?u ?i dl A. UNGER, profesor de drept la Universitatea London South Bank.