Potrivit Articolul 46 § 1 din Conven?ie, statele „se angajeaz? s? se conformeze hot?rârilor definitive ale Cur?ii în litigiile în care ele sunt p?r?i”. Acest angajament presupune obliga?ii exacte pentru statele respondente. Pe de o parte ele trebuie s? întreprind? m?suri în favoarea reclamantului pentru a pune cap?t înc?lc?rii ?i, unde este posibil, s? elimine consecin?ele (restitutio in integrum), ?i, pe de alt? parte, ele trebuie s? întreprind? m?suri necesare pentru a preveni înc?lc?ri noi, similare.

Prima obliga?ie este, prin urmare, plata satisfac?iei echitabile, de regul? o sum? de bani, pe care Curtea poate s? le adjudece reclamantului în temeiul articolului 41 de Conven?ie ?i care acoper?, dup? caz, prejudiciul material ?i moral ?i/sau costurile ?i cheltuielile. Plata acestor compensa?ii este o obliga?ie strict? care este clar definit? în hot?râre.

Îns?, celelalte consecin?e a înc?lc?rilor nu sunt întotdeauna remediate în modul adecvat prin plata satisfac?iei echitabile. În anumite circumstan?e, executarea hot?rârii poate impune statului respondent întreprinderea m?surilor individuale în privin?a reclamantului, cum ar fi redeschiderea procedurilor inechitabile, distrugerea informa?iei acumulate cu înc?lcarea dreptului de confiden?ialitate sau revocarea deciziei de deportare emis? în pofida riscului supunerii la tratament inuman în ?ara de destina?ie. De asemenea pot fi impuse m?suri generale – cum ar fi revizuirea legisla?iei, practicii judiciare, pentru a preveni înc?lc?ri noi, similare.

Potrivit Conven?iei, statele au o libertate considerabil? în alegerea m?surilor individuale ?i generale care trebuie luate în vederea satisfacerii cerin?elor respective. Totu?i, aceast? libertate se afl? într-o strâns? corelare cu monitorizarea Comitetului de Mini?tri, asistat de Departamentul pentru Executarea Hot?rârilor, care asigura ca m?surile întreprinse sunt adecvate ?i de fapt ating rezultatul scontat în hot?rârea Cur?ii, spre exemplu hot?rârea Scozzari ?i Giunta, cererea nr. 39221/98. În cazul în care chestiunea alegerii m?surilor este în practic? teoretic?, fiindc? este constrâns? de natura viol?rii, Curtea poate indica ea îns??i întreprinderea anumitor m?suri. Ea s-a prevalat de aceast? posibilitate pentru prima dat? în 2004 pe dou? cazuri, dispunând eliberarea reclaman?ilor care au fost de?inu?i arbitrar contrar Articolului 5 din Conven?ie, a se vedea hot?rârea Assanidze c. Georgia, cererea nr. 71503/01 ?i hot?rârea Ila?cu ?i al?ii c. Rusiei ?i Moldova, cererea nr. 48787/99. În ultimii ani, ca r?spuns la Rezolu?ia Res(2004)3 a Comitetului de Mini?tri cu privire la hot?rârile care relev? existen?a unei probleme sistemice fundamentale, Curtea de asemenea a început s? furnizeze o identificare mai bun? a problemelor sistemice ?i s? prezinte indica?ii în privin?a m?surilor generale care se impun.