30.06.2008

Înregistrarea cererii

Odat? ce reclamantul a depus formularul de cerere completat, precum ?i toate documentele ?i informa?iile solicitate de grefa Cur?ii Europene a Drepturilor Omului (Curtea), cererea este înregistrat? ?i inclus? în lista cauzelor ce urmeaz? a fi examinate de c?tre Curte (cauze pendinte). În func?ie de volumul de lucru ?i de complexitatea cauzei, dureaz? între 3 ?i 18 luni pân? când cererea va fi examinat? de c?tre Comitetul de 3 judec?tori (Comitet) sau de Camer?. Cauzele pot fi examinate cu prioritate în virtutea art. 41 al Regulamentului Cur?ii, în baza deciziei Camerei sau a Pre?edintelui ei. Cererea este atribuit? unei Sec?iuni, de regul? Sec?iunii din care face parte judec?torul na?ional.

Desemnarea unui judec?tor raportor

Pre?edintele Sec?iunii c?reia i-a fost atribuit? cererea desemneaz? un judec?tor care va examina cererea în calitate de judec?tor raportor. Cu titlu de excep?ie, pot fi desemna?i mai mul?i judec?tori raportori. Raportorul este ajutat de un jurist din cadrul grefei care asigur? rela?ia cu p?r?ile. Identitatea raportorului nu este f?cut? public? ?i nu se poate de presupus c? este judec?torul na?ional. Raportorul, cu asisten?a unui jurist din cadrul grefei, face propuneri Cur?ii privind procedura, deciziile ?i textele care urmeaz? a fi adoptate pe marginea unei cereri. În cursul examin?rii cauzei, raportorul poate cere p?r?ilor s? prezinte, într-un anumit termen, toate informa?iile, documentele sau alte elemente pe care le consider? necesare.

Judec?torul raportor decide dac? cererea urmeaz? a fi examinat? de c?tre un Comitet sau de Camer?. Totodat?, Pre?edintele Sec?iunii poate s? ordone ca cauza s? fie supus? Camerei.

Prima examinare de c?tre Comitet sau de Camer?

(a) Examinarea de c?tre Comitet

Dac? judec?torul raportor decide c? o cerere este în mod v?dit inadmisibil? sau trebuie s? fie radiat?, el redacteaz? un raport care con?ine o scurt? expunere a faptelor pertinente ?i expunerea motivelor în sus?inerea propunerii de inadmisibilitate sau de radiere ?i transmite cererea Comitetului.

În deliber?rile sale, Comitetul ia în considerare raportul judec?torului raportor. Potrivit art. 28 al Conven?iei Europene a Drepturilor Omului (CEDO) ?i art. 53 al Regulamentului Cur?ii, Comitetul poate, prin vot unanim, s? declare inadmisibil? o cerere sau s? o radieze de pe rol, dac? o astfel de decizie poate fi luat? f?r? o examinare complementar?. Decizia Comitetului este definitiv? ?i nu poate fi contestat?. Ea este adus? la cuno?tin?a reclamantului printr-o scrisoare, în care se indic? pe scurt motivul inadmisibilit??ii. Decizia de inadmisibilitate a Comitetului nu se motiveaz?.

Astfel, întreaga procedur? în fa?a Cur?ii ia sfâr?it la aceast? etap?, f?r? ca cererea s? fie comunicat? statului împotriva c?ruia a fost îndreptat?. Aceast? procedur? permite Cur?ii s? resping? un mare num?r de cereri care sunt în mod v?dit nefondate ?i nu corespund criteriilor de admisibilitate. În 2007, din 27,057 de decizii privind inadmisibilitatea cererii sau de radiere a cererii de pe rolul Cur?ii, 25,802 (circa 95,36 %) au fost adoptate de c?tre Comitet.

Dac? judec?torul na?ional nu este membru al Comitetului, el poate fi invitat s? asiste la deliber?rile acestuia.

În cazul în care Comitetul nu ajunge la decizia unanim? de declarare a cererii ca inadmisibil?, aceasta este înaintat? Camerei.

Dup? intrarea în vigoare a Protocolului nr. 14, func?iile actuale ale Comitetului vor fi preluate de c?tre o nou? forma?iune de judecat? - judec?torul unic, care va fi asistat de juri?ti raportori din cadrul grefei. Aceast? modificare a fost introdus? cu scopul de a m?ri capacitatea de filtrare a Cur?ii. Judec?torul unic va prelua ?i va putea declara inadmisibile cererile care în mod evident nu corespund condi?iilor de admisibilitate. Judec?torul unic nu va putea s? se pronun?e asupra cererilor provenite din statul în numele c?ruia a fost ales. Juri?tii raportori vor trebui s? aib? o experien?? larg? la Curte ?i s? cunoasc? sistemul na?ional ?i limba statului pârât.

(b) Examinarea de c?tre Camer?

O cerere poate ajunge s? fie examinat? de o Camer? în 3 cazuri:

• dac? judec?torul raportor a decis de la început c? cererea urmeaz? s? fie examinat? de Camer?;
• dac? Pre?edintele Sec?iunii c?reia i-a fost atribuit? cererea decide, indiferent de opinia judec?torului raportor, ca aceasta s? fie examinat? de Camer?, ?i nu de Comitet;
• dac? Comitetul nu a decis, în unanimitate, declararea cererii ca inadmisibil?.

Atunci când cauza este examinat? de o Camer?, raportul judec?torului raportor trebuie s? con?in? o expunere a faptelor pertinente, inclusiv toate informa?iile ob?inute de acesta de la p?r?i; indicarea chestiunilor pe care cererea le ridic? în temeiul Conven?iei; o propunere asupra admisibilit??ii ?i, dac? este necesar, un aviz provizoriu asupra fondului. În deliber?rile sale, Camera ia în considera?ie raportul prezentat de judec?torul raportor.

Camera poate s? declare imediat cererea inadmisibil? sau s? o radieze de pe rol. În acest caz, decizia Camerei de inadmisibilitate sau de radiere de pe rol este definitiv? ?i procedura ia sfâr?it. Nici în acest caz cererea nu se comunic? statului împotriva c?ruia a fost îndreptat?.

Dac? la prima examinare nu se decide declararea cererii ca inadmisibil? sau radierea ei de pe rol, Camera comunic? cererea c?tre statul pârât ?i îl invit? s? îi prezinte în scris observa?iile sale asupra cererii. Camera nu va declara o cerere admisibil? înainte de a invita Guvernul pârât s?-?i prezinte comentariile.

Potrivit art. 30 CEDO, dac? o cauz? pendinte în fa?a unei Camere ridic? o problem? grav? privitoare la interpretarea Conven?iei sau a protocoalelor sale sau dac? solu?ia unei probleme cu care ea este sesizat? poate conduce la o contradic?ie cu o hot?râre emis? anterior de Curte, Camera poate, atât timp cât nu a emis hot?rârea sa, s? se desesizeze în favoarea Marii Camere, cu condi?ia ca nici o parte s? nu se opun? la aceasta. Grefierul comunic? p?r?ilor inten?ia Camerei de a se desesiza. Ele au la dispozi?ie un termen de o lun?, începând cu data acestei în?tiin??ri, pentru a prezenta în scris grefei eventuala lor obiec?ie temeinic motivat?.

Comunicarea cererii c?tre Guvernul pârât

Dac? Camera nu decide imediat declararea cererii ca inadmisibil? sau radierea ei de pe rol, ea poate s? cear? p?r?ilor s? prezinte informa?ii suplimentare referitoare la fapte, documente sau alte elemente pe care le consider? pertinente; s? comunice cererea c?tre Guvernul pârât, s? îl invite s? îi prezinte în scris observa?iile sale asupra cererii ?i s? invite p?r?ile s? depun? în scris observa?ii complementare.

În acest moment, cererea este comunicat? de Camer? statului împotriva c?ruia este îndreptat?, acesta dobândind calitatea de parte în procedur?, ca pârât. Din acest moment, procedura dobânde?te un caracter contradictoriu.

De regul?, Guvernului i se acord? 3 luni pentru a r?spunde la întreb?rile Cur?ii ?i a depune observa?iile sale cu privire la admisibilitate. Dac? Guvernul inten?ioneaz? s? ridice o excep?ie de inadmisibilitate, el trebuie s? o fac? în observa?iile cu privire la admisibilitatea cererii, în caz contrar, risc? s? fie dec?zut din acest drept (a se vedea Prodan c. Moldovei, hot?râre din 18.05.2004, para. 32-37; Savi?chi c. Moldovei, hot?râre din 11.10.2005, para. 25-28).

O copie a r?spunsului Guvernului este expediat? reclamantului, care are la dispozi?ie, de regul?, un termen de o lun? pentru a prezenta observa?iile sale. Este indicat ca reclamantul s? r?spund? tuturor argumentelor Guvernului privind inadmisibilitatea cererii.

De la aceast? etap?, reclaman?ii care nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a retribui un avocat pot beneficia de asisten?a judiciar? acordat? de Curte.

Prezentarea observa?iilor cu privire la admisibilitate (?i la fondul cauzei)

Observa?iile scrise sau alte documente trebuie s? fie depuse în termenul stabilit de Curte. Observa?iile scrise sau alte documente depuse în afara acestui termen sau cu nerespectarea unei instruc?iuni practice emise în temeiul art. 32 al Regulamentului Cur?ii nu pot fi incluse în dosar, în afar? de decizia contrar? în acest sens a Pre?edintelui Camerei. Totu?i, o parte poate s? solicite extinderea termenului de depunere a observa?iilor, înainte de expirarea acestui termen, prin depunerea unei cereri motivate în acest sens. Dac? se acord? prelungirea termenului, noul termen este valabil pentru toate p?r?ile, inclusiv pentru cele care nu au solicitat prelungirea acestuia.

Observa?iile ?i documentele anexate la acestea trebuie s? fie trimise la Curte prin po?t?, în 3 exemplare. Este indicat? expedierea unui exemplar prin fax. Observa?iile nesolicitate de Curte nu se anexeaz? la dosar, decât dac? Pre?edintele Camerei nu decide altfel.

Observa?iile trebuie s? indice:

(a) denumirea ?i num?rul dosarului;

(b) titlul ce indic? natura con?inutului (de ex. observa?ii cu privire la admisibilitate (?i fondul cauzei); r?spunsul reclamantului la observa?iile Guvernului asupra admisibilit??ii (?i fondului cauzei); observa?ii cu privire la fondul cauzei; observa?ii complementare cu privire la admisibilitate (?i fondul cauzei); observa?ii cu privire la satisfac?ia echitabil? etc.).

Observa?iile trebuie s? fie tip?rite pe pagin? A 4, cu câmp nu mai mic de 3,5 cm. Paginile trebuie s? fie numerotate consecutiv.

Observa?iile trebuie s? fie divizate în capitole care corespund formei ?i stilului deciziilor ?i hot?rârilor Cur?ii („În fapt”, „Dreptul intern relevant”, „Preten?ii”, „În drept”, „Pretinsa violare a articolului …” etc.). Textul observa?iilor trebuie s? fie divizat în paragrafe.

R?spunsul la întreb?rile Cur?ii sau la argumentele p?r?ii opuse trebuie scris într-un capitol separat. Dac? observa?iile dep??esc 30 de pagini, ele trebuie s? fie înso?ite de un rezumat.

Observa?iile trebuie s? includ?:

(a) orice comentariu pe care p?r?ile vor s? îl fac?; totu?i,

(i) dac? o parte nu contest? expunerea circumstan?elor de fapt ale cauzei dup? cum au fost întocmite de gref?, ea trebuie s?-?i limiteze observa?iile la o scurt? declara?ie în acest sens;

(ii) dac? o parte contest? doar par?ial expunerea circumstan?elor de fapt ale cauzei întocmite de gref?, ea trebuie s?-?i limiteze observa?iile la aceste puncte;

(iii) dac? o parte contest? circumstan?ele de fapt prezentate de cealalt? parte, ea trebuie s? precizeze care puncte ea nu le contest? ?i s?-?i limiteze observa?iile la punctele cu care ea nu este de acord;

(b) argumentele juridice cu privire la admisibilitate, apoi cu privire la fondul cauzei, totu?i,

(i) dac? unei p?r?i i-au fost puse anumite întreb?ri cu privire la fapte sau la chestiuni de drept, ea trebuie s?-?i limiteze argumentele la aceste întreb?ri;

(ii) dac? observa?iile r?spund la argumentele p?r?ii opuse, ele trebuie s? se refere la argumente specifice, în ordinea descris? mai sus.

Propunerile p?r?ilor în vederea solu?ion?rii cauzei pe cale amiabil? sunt confiden?iale ?i trebuie s? fie expediate Cur?ii separat de observa?iile scrise. Observa?iile depuse în cadrul procedurii contencioase nu trebuie s? se refere la anumite oferte, concesii sau declara?ii privind reglementarea amiabil?.

Examinarea concomitent? a admisibilit??ii ?i a fondului

Ca regul? general?, cererile care ajung s? fie solu?ionate printr-o hot?râre trec prin dou? etape de examinare – admisibilitate ?i fond, cu depunerea a dou? runde de observa?ii, iar decizia cu privire la admisibilitate este adoptat? separat de hot?rârea cu privire la fondul cauzei. Totu?i, art. 29 para. 3 CEDO îi permite Cur?ii s? decid? ambele etape concomitent. Astfel, Camera notific? p?r?ile c? admisibilitatea ?i fondul cauzei vor fi examinate concomitent ?i invit? p?r?ile s? prezinte observa?ii cu privire la satisfac?ia echitabil?. Aceast? regul? se aplic? de obicei în cazurile în care capetele de cerere formulate de reclamant se refer? la drepturi ?i libert??i garantate de Conven?ie în care Curtea a elaborat o jurispruden?? bine stabilit? (de ex., neexecutarea hot?rârilor judec?tore?ti).  

Audieri

Înainte de a adopta decizia asupra admisibilit??ii, Camera poate s? decid?, fie la cererea p?r?ilor, fie din oficiu, s? ?in? o audiere. În acest caz, p?r?ile sunt invitate s? se pronun?e ?i asupra chestiunilor de fond ridicate de cerere. Audieri privind fondul cauzei pot avea loc ?i dup? adoptarea deciziei privind admisibilitatea. 

De regul?, audierile se stabilesc atunci când cauza ridic? chestiuni de drept complexe sau care nu au mai fost puse în fa?a Cur?ii. De obicei, procedurile în fa?a Cur?ii sunt scrise.

Atunci când decide organizarea audierilor, Curtea expediaz? p?r?ilor o list? de întreb?ri la care p?r?ile trebuie s? se refere în pledoariile sale. În scopul unei traduceri eficiente, p?r?ile sunt rugate s? prezinte textul discursurilor lor cel pu?in cu o zi înainte de audieri.

Audierile au loc în cl?direa Cur?ii din Strasbourg ?i, de regul?, sunt publice. Totu?i, accesul în sala de ?edin?? poate fi interzis presei ?i publicului, în timpul întregii audieri sau numai al unei p?r?i a acesteia, în interesul moralei, al ordinii publice sau al securit??ii na?ionale într-o societate democratic?, atunci când interesele minorilor sau protec?ia vie?ii private a p?r?ilor impun aceasta sau atunci când publicitatea dezbaterilor ar fi de natur? s? aduc? atingere intereselor justi?iei.

P?r?ile sunt informate din timp asupra regulilor audierilor. De regul?, audierea const? din 30 de minute de pledoarie ini?ial? atât pentru Guvern, cât ?i pentru reclamant, întreb?rile puse de judec?tori, o întrerupere de 20-30 de minute, o rund? final? de 15 minute de pledoarii pentru fiecare din p?r?i, în care ele vor r?spunde la întreb?rile puse de judec?tori ?i vor face concluzii. Orice judec?tor poate pune întreb?ri oric?rei persoane care se prezint? în fa?a Camerei. P?r?ile nu pot pune întreb?ri una alteia. În ambele runde vor lua cuvântul mai întâi reprezentan?ii Guvernului, apoi reprezentan?ii reclamantului. Întreaga audiere dureaz? aproximativ 2 ore. În mod excep?ional, cauzelor complexe sau celor conexate li se acord? timp suplimentar, dar care s? nu dep??easc? 90 de minute în total pentru fiecare parte.

Înregistrarea video a audierilor este disponibil? în ziua în care a avut loc audierea pe pagina web a Cur?ii.

Pân? la moment, Curtea European? a decis organizarea audierilor, pân? la adoptarea deciziei asupra admisibilit??ii, în 3 cauze moldovene?ti, ?i anume Ila?cu ?.a., Manole ?.a. ?i Guja.

Decizia cu privire la admisibilitate

Camera poate, prin decizie, s? declare cererea ca fiind admisibil? sau inadmisibil? ori s? o radieze de pe rolul Cur?ii. Dac? cererea este declarat? inadmisibil? sau este radiat? de pe rolul Cur?ii, decizia este definitiv? ?i procedura înceteaz?. Spre deosebire de deciziile de inadmisibilitate ale Comitetului care nu se motiveaz?, deciziile Camerei sunt motivate. Ele se adopt? cu unanimitate sau cu majoritate de voturi. La adoptarea deciziilor de admisibilitate, nu exist? opinii separate ale judec?torilor.

Deciziile Cur?ii sunt structurate în felul urm?tor:

(a) introducere, în care se indic? numele p?r?ilor, num?rul dosarului, componen?a Camereai ?i datele la care aceasta a statuat asupra admisibilit??ii cererii reclamantului;

(b) partea „în fapt”, în care sunt prezentate circumstan?ele de fapt ale cauzei ?i apoi normele pertinente de drept intern ale statului pârât;

(c) preten?iile reclamantului, indicând toate capetele de acuzare din cerere;

(d) partea „în drept”, în care sunt examinate în primul rând excep?iile preliminare invocate de Guvernul pârât, în al doilea rând, sunt examinate separat, din punctul de vedere al admisibilit??ii lor, capetele de cerere ale reclamantului, declarându-le admisibile sau inadmisibile;

(e) dispozitivul deciziei care indic? concluzia privind admisibilitatea cererii. Astfel, cererea poate fi admisibil?, par?ial admisibil? sau inadmisibil?.

Decizia este redactat? în francez? sau englez? ?i numai excep?ional în ambele limbi. Deciziile sunt accesibile publicului ?i sunt disponibile pe pagina web a Cur?ii. Ele sunt comunicate de grefier reclamantului ?i pârâtului. Decizia prin care o cerere individual? este declarat? admisibil? se comunic? ?i statului al c?rui resortisant este reclamantul.

Decizia prin care o cerere este declarat? inadmisibil? sau este scoas? de pe rol este definitiv?. Totu?i, potrivit ar. 43 para. 5 al Regulamentului Cur?ii, Curtea poate decide reînscrierea unei cauze pe rol, dac? ea consider? c? circumstan?e excep?ionale justific? aceasta. În practica Cur?ii ?i a fostei Comisii, a fost admis? reînscrierea pe rol a unei cereri în situa?ia în care radierea ei a fost decis? pe baza unor fapte ce s-au dovedit ulterior inexacte (a se vedea Meusburger c. Austriei, dec. 06.10.1996) sau atunci când reclamantul a demonstrat c? el a trimis observa?iile sale, dar ele nu au ajuns la Curte (a se vedea Rosenauer c. Austriei, dec. 21.02.2002) ori c? el nu a primit coresponden?a expediat? de secretarul fostei Comisii din motive de s?n?tate (Z.M. c. Germaniei, dec. 13.02.1990).

Decizia asupra admisibilit??ii determin? anumite efecte cu privire la desf??urarea ulterioar? a procedurii în fa?a Cur?ii, ?i anume:

• p?r?ilor li se solicit? observa?ii scrise ?i probe cu privire la fondul cauzei;
• Curtea poate decide, din oficiu sau la cererea p?r?ilor, ?inerea unei audieri în leg?tur? cu fondul;
• Curtea poate solicita interven?ia unui ter?, necesar?, dup? aprecierea sa, unei bune administr?ri a justi?iei;
• p?r?ile pot încerca, prin intermediul grefierului Cur?ii, încheierea unui acord de reglementare amiabil? a litigiului.