Dup? 1990, datorit? cre?terii num?rului statelor membre la Conven?ie, num?rul cererilor depuse la Curtea European? a continuat s? creasc? vertiginos. De la constituire ?i pân? în 1998, Curtea a pronun?at 38 389 de decizii ?i hot?râri. Dup? intrarea în vigoare a Protocolului nr. 11 pân? în 2003 inclusiv Curtea a pronun?at 61 633 de hot?râri ?i decizii. Ritmul cre?terii num?rului de cereri înregistrate la Curte dep??e?te cu mult capacitatea ei actual? de a le examina. La 31 decembrie 2012 pe rolul Cur?ii se aflau peste 128 100 de cereri. Num?rul mare de cereri pendinte se datoreaz? îndeosebi cre?terii autorit??ii Cur?ii, procedurii complexe de examinare a fiec?rei cereri, problemelor sistemice existente în statele membre ?i num?rului mare de cereri care nu au o importan?? deosebit? pentru reclaman?i.

Aceast? supraînc?rcare a determinat necesitatea perfec?ion?rii sistemului actual de control instituit de Conven?ie. În februarie 2001 a fost creat un grup de lucru în vederea studierii modalit??ilor de a garanta eficien?a sistemului european de protec?ie a drepturilor omului. Ca urmare, a fost elaborat textul unui nou Protocol, nr. 14, deschis spre semnare la 13 mai 2004, care a intrat în vigoare dup? ce a fost ratificat de c?tre toate statele semnatare ale Conven?iei, la 01 iunie 2010.

Protocolul 14 nu con?ine o transformare radical? a sistemului de control stabilit de Conven?ie. Modific?rile vizeaz? mai mult perfec?ionarea sistemului, în particular:

-        limitarea dreptului de a fi judec?tor doar pentru un singur mandat ?i extinderea acestuia pân? la 9 ani (modif. art. 23 al Conven?iei);

-        schimbarea procedurii de examinare a cererilor v?dit inadmisibile prin constituirea institu?iei „judec?torului unic” asistat de „juristul raportor” (modif. art. 27 al Conven?iei);

-        conferirea competen?ei Comitetelor de 3 judec?tori de a examina în fond cererile repetitive (modif. art. 28 al Conven?iei);

-        introducerea unui criteriu suplimentar de admisibilitate – nu vor fi examinate în fond cererile care relev? un „dezavantaj nesemnificativ” pentru reclamant sau societate (modif. art. 35 al Conven?iei);

-        acordarea dreptului Comisarului CoE pentru drepturile omului de a interveni în procedurile în fa?a Cur?ii (modif. art. 36 al Conven?iei);

-        se permite încheierea acordurilor amiabile pân? la declararea cererii admisibile (modif. art. 38 al Conven?iei);

-        acordarea dreptului Comitetului de Mini?tri al CoE de a cere Cur?ii s? se expun? pe marginea execut?rii hot?rârilor Cur?ii (modif. art. 46 al Conven?iei).

Cauze moldovene?ti, comitet de 3 judec?tori

Neexecutarea hot?rârii judec?tore?ti:

Cauza MUHIN c. Moldovei 

Cauza MOCANU c. Moldovei 

Cauza STOG AND OTHERS c. Moldovei

Cauza NORMA S.R.L. c. Moldovei

Cauza MISTREANU c. Moldovei

Cauza BUREA ?i al?ii c. Moldovei

Termen rezonabil de examinare a cauzei

Cauza OCULIST ?i IMAS c. Moldovei 

Revizuirea hot?rârii favorabile

Cauza COJOCARU c. Moldovei

Cauza OJOG AND OTHERS c. Moldovei

Cauza PIRNAU c. Moldovei

Cauza JOMIRU ?i CRETU c. Moldovei

Cauza BESLIU c. Moldovei

Durata mandatului judec?torilor, care era de 6 ani, este extins? pân? la 9 ani. Protocolul nr. 14 exclude posibilitatea realegerii judec?torilor pentru un nou mandat. La data intr?rii în vigoare a Protocolului, durata mandatului judec?torilor care î?i îndeplineau primul lor mandat a fost prelungit de drept pân? la 9 ani.

Protocolul nr. 14 a instituit o nou? forma?iune de judecat? pe lâng? cele existente - judec?torul unic, care este asistat de juri?ti raportori din cadrul Grefei Cur?ii. Aceast? modificare a fost introdus? cu scopul de a m?ri capacitatea de filtrare a Cur?ii. Judec?torul unic a preluat func?iile actuale ale Comitetului de 3 judec?tori ?i poate declara inadmisibile cererile care în mod evident nu corespund condi?iilor de admisibilitate. Judec?torul unic nu poate s? se pronun?e asupra cererilor provenite din statul în numele c?ruia a fost ales. Juri?tii raportori trebuie s? aib? o experien?? vast? la Curte ?i s? cunoasc? sistemul na?ional ?i limba statului pârât. Lista juri?tilor raportori este stabilit? de Pre?edintele Cur?ii la propunerea Grefierului Sec?iunii.

Competen?a Comitetului de 3 judec?tori este extins? la examinarea cauzelor repetitive. Cauzele repetitive sunt cauzele rezultate din aceea?i deficien?? structural? la nivel na?ional, care fac obiectul unei jurispruden?e constante ale Cur?ii, constatat? într-o hot?râre ini?ial? zis? „pilot” (de exemplu, referitor la Moldova – anularea hot?rârilor judec?tore?ti definitive prin recursul în anulare/revizuire; pân? la intrarea în vigoare a Legii nr. 87 neexecutarea hot?rârilor judec?tore?ti; etc.).

Comitetul de 3 judec?tori (în locul Camerei de 7 judec?tori) are competen?a de a declara aceste cereri admisibile ?i de a se pronun?a asupra fondului, printr-o hot?râre adoptat? prin unanimitate. În lipsa unanimit??ii, cererea va fi transmis? Camerei. Deciziile despre admisibilitate ?i hot?rârile Comitetului sunt definitive ?i nu pot fi atacate în Marea Camer?.

Protocolul nr. 14 a introdus o nou? condi?ie de admisibilitate. Conform acesteia, Curtea poate s? declare inadmisibile cauzele în care reclamantul nu a suferit un „prejudiciu semnificativ”, cu condi?ia ca respectul drepturilor omului nu oblig? Curtea s? examineze cauza în fond.

La stabilirea „prejudiciului semnificativ” Curtea va lua în calcul: (a) impactul monetar minor (estimativ pentru Moldova – EUR 200); (b) prejudiciul minor al dreptului nepatrimonial (pretinsa violare a art. 5 § 3 prin eliberarea mandatului de arest care con?ine suficiente motive de c?tre procurorul neindependent); (c) importan?a litigiului pentru reclamant (reunirea familiei). Curtea nu va respinge în baza acestui temei nici o cerere care nu a fost examinat? în modul cuvenit de c?tre instan?a na?ional?. Se examineaz? în orice condi?ii ?i cererile care ridic? probleme serioase de aplicare ?i interpretare a Conven?iei sau probleme importante referitor la dreptul intern.

Noul criteriu de admisibilitate a devenit un instrument suplimentar pentru Curte în ajutor pentru a se focusa pe cauzele care merit? aten?ie. Pentru a exclude situa?ii când astfel de cazuri sunt respinse nejustificat, au fost introduse dou? excep?ii. A?a numitele clauze de salvgardare vizeaz? interesul general de protec?ie a drepturilor omului ?i interesul individual a reclamantului.

Prima clauza de salvgardare a fost inspirat? direct din prevederile existente ale Conven?iei, art. 37, potrivit c?reia Curtea poate radia o cerere în anumite circumstan?e cum ar fi situa?ia când reclamantul nu dore?te continuarea procedurilor sau chestiunea s-a consumat. O excep?ie de la aceast? prevedere este c? Curtea poate continua s? examineze cererea dac? respectarea drepturilor garantate de Conven?ie o impune, cum ar fi chestiuni importante de interpretare sau aplicare a Conven?iei.

În una din primele sale decizii Korolev c. Rusiei Curtea a reiterat ideea c? violarea unui drept, de altfel real? prin punct de vedere legal, trebuie s? ating? un plafon minim de severitate pentru a antrena examinarea acesteia de c?tre o instan?? interna?ional?. Curtea a indicat c? se va realiza o evaluare contextual? bazat? pe doi factori: perce?ia subiectiv? a reclamantului ?i evaluarea obiectiv?, o privire din exterior, a ceea ce era important în spe??. Percep?ia subiectiv? trebuie s? fie justificat? ce motive obiective. În acest caz reclamantul a avut o percep?ie c? nu a fost tratat echitabil, când i s-a refuzat accesul la un pre?edinte de instan??, dup? ce reclamantul a încercat s? intre in oficiu evitând  rîndul. Curtea a constatat c? de?i sentimentele reclamantului au fost relevante, aceste sentimente, f?r? a fi justificate în careva fel, erau insuficiente pentru a concluziona c? acesta a suferit un prejudiciu semnificativ.

Un exemplu când percep?ia subiectiv? a prejudiciului a fost acceptat? ca semnificativ? a fost cauza Giuran c. României, ce viza încercarea de a recupera bunurile furate în m?rime de 350 Euro. De?i suma era impun?toare, pensia medie fiind de 50 Euro, alt aspect este relevant în spe??. Curtea a notat c? era o chestiune de principiu pentru reclamant ?i anume, dreptul la respectul propriet??ilor sale ?i a locuin?ei sale.

A doua clauz? a fost inserat? pentru a exclude situa?ia când o pretinsa violare a drepturilor omului nu a fost examinat? în mod corespunz?tor de c?tre instan?ele na?ional. Acest aspect va fi examinat de c?tre Curte indiferent de m?rimea prejudiciului. Corespunz?tor presupune o analiz? profund? a procedurilor na?ionale. Aceast? clauz? reflect? caracterul subsidiar: dac? instan?ele na?ionale î?i fac meseria corespunz?tor, Curtea nu urmeaz? s? investeasc? prea mult timp în situa?iile când reclamantul nu a suferit un prejudiciu semnificativ.

În primii doi ani dup? intrarea în vigoare a Protocolului nr. 14 acest criteriu a fost aplicat doar de c?tre Camere ?i Marea Camer?. Acest criteriu de admisibilitate se aplic? ?i fa?? de cererile înregistrate pân? la intrarea în vigoare a Protocolului, îns? nu se va r?sfrânge asupra celor declarate admisibile.

Cauzele moldovene?ti

CAUZA BUROV C. MOLDOVEI

Dac? reclamantul a suferit un prejudiciu semnificativ - Obiectul cererii a constituit pretinsa omisiune a autorit??ilor Statului de a pl?ti suma de 228 Euro.

Curtea a notat urm?toarele:

- lipsa dovezii c? situa?ia financiar? a reclamantului era de a?a natur? c? rezultatul procedurilor ar fi avut un efect semnificativ asupra vie?ii private a acestuia.

- în perioada 1997 – 2008 reclamantul a ini?iat divese ac?iuni civile ?i a pl?tit regulat onorarii în m?rime de 884 Euro.

- reclamantului I s-a ajudecat suma de 2,384 Euro pentru concediere ilegal?, ?i acesta nu s-a plans de neexecutarea acestei hot?râri.

- în 2001 reclamantul s-a ocupat de construc?ii pl?tind manopera în m?rime de 137 Euro ?i 481 Euro pentru material de construc?ii.

- reclamantul a fost în stare s? pl?teasc? suma de 1,280 Euro pentru reprezentare în fa?a Cur?ii.

- de?i se plângea de neexecutarea hot?rârii favorabile, reclamantul a încercat de dou? ori s? ini?ieze proceduri extraordinare în aceast? privin??.

Curtea a concluzionat c? valoarea prejudiciului era de o importan?? minim? pentru reclamant.

Dac? respectarea drepturilor omului prev?zut? în Conven?ie ?i Protocoalele impune examinarea fondului cererii

Curtea a reiterat c? potrivit clauzei de salvgardare, aceasta este obligat? s? continue examinarea cererii dac? aceasta ridic? chestiuni de caracter general ce afecteaz? respectarea Conven?iei

Curtea în continuare a observat c? problema neexecut?rilor în Moldova a fost abordat? de numeroase ori în hot?rârile sale. Examinarea fondului acestei cereri nu va aduce elemente noi în jurispruden?a existent? a Cur?ii.

Dac? aceast? cauz? a fost examinat? în mod corespunz?tor de c?tre instan?a de judecat? na?ional?

Curtea a considerat c? situa?ia reclamantului nu a constituit o negare a administr?rii justi?iei, care ar putea fi imputat? Guvernului.

Cauza FEDOTOV c. Moldovei – (Abordare similar ca ?i în cauza Burov c. Moldovei, suma de 12 Euro.)

Pre?edintele Cur?ii, din proprie ini?iativ? sau la cerere, poate invita Comisarul CoE pentru drepturile Omului s? intervin? în cazurile pendinte pe rolul Cur?ii pentru a asigura o protec?ie mai eficient? pe cazuri de interes general. Comisarul poate ajuta Curtea în unele chestiuni, mai ales în ceea ce prive?te anumite probleme structurale sau sistemice din statul pârât sau din alte state membre.

Pân? la intrarea în vigoare a Prot. 14, conform art. 38 al Conven?iei Curtea invita p?r?ile s? încheie un acord amiabil doar dup? declararea cererii admisibile, la moment se permite reglementarea amiabil? la orice etap? a procedurii.

Conform art. 46 al Conven?iei, supravegherea respect?rii execut?rii hot?rârilor Cur?ii este pus? în sarcina Comitetului de Mini?tri. Conven?ia nu prevede expres posibilitatea Cur?ii de a interveni într-un caz de neexecutare flagrant? a hot?rârii sale. Prin Protocol, Comitetul Mini?trilor va fi abilitat, cu votul a 2/3, s? ini?ieze o procedur? în fa?a Cur?ii dac? un stat refuz? s? se conformeze unei hot?râri. Scopul acestei norme este de a înt?ri presiunea politic? pentru executarea hot?rârii. Procedura ini?iat? de Comitetul de Mini?tri nu va constitui o reexaminare a viol?rilor Conven?iei deja constatate ?i nici nu va putea s? duc? la acordarea compensa?iilor reclamantului sau la aplicarea unor penalit??i. În cazul în care vor exista dificult??i de interpretare a dispozitivului unei hot?râri a Cur?ii ?i neexecutare din acest motiv, Comitetul Mini?trilor va putea solicita Cur?ii interpretarea hot?rârii.